1,202 matches
-
și aprecierea corectă a propriilor capacitați care să-i conducă la traducerea dorințelor în fapt. Desigur, posibilitățile elevilor în această direcție cresc odată cu vârsta și ca rezultat al influențelor educative ce se răsfrâng asupra lor. Motivele incluse în categoria succesului insuccesului școlar se grupează în jurul dorinței de succes sau de evitare a insuccesului. Din răspunsurile elevilor reiese că „rezultatul favorabil” pe care ei doresc să-l obțină vizează trei direcții: situația școlară (note bune, premii, promovarea examenului de admitere, etc. ), prestigiul
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
dorințelor în fapt. Desigur, posibilitățile elevilor în această direcție cresc odată cu vârsta și ca rezultat al influențelor educative ce se răsfrâng asupra lor. Motivele incluse în categoria succesului insuccesului școlar se grupează în jurul dorinței de succes sau de evitare a insuccesului. Din răspunsurile elevilor reiese că „rezultatul favorabil” pe care ei doresc să-l obțină vizează trei direcții: situația școlară (note bune, premii, promovarea examenului de admitere, etc. ), prestigiul în grupul (clasa) din care fac parte și aprecierea favorabilă a profesorilor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
doresc să-l obțină vizează trei direcții: situația școlară (note bune, premii, promovarea examenului de admitere, etc. ), prestigiul în grupul (clasa) din care fac parte și aprecierea favorabilă a profesorilor, respectiv a părinților. Aceleași direcții se conturează și în ceea ce privește evitarea insuccesului. Ca urmare, în categoria „succesului insuccesului școlar” am inclus motive enunțate de elevi cu forme foarte diferite dar care exprimă totuși aceleași tendințe: „învăț ca să obțin note bune”, „învăț să nu am rezultate slabe (note proaste)”, „învăț ca să fiu printre
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
direcții: situația școlară (note bune, premii, promovarea examenului de admitere, etc. ), prestigiul în grupul (clasa) din care fac parte și aprecierea favorabilă a profesorilor, respectiv a părinților. Aceleași direcții se conturează și în ceea ce privește evitarea insuccesului. Ca urmare, în categoria „succesului insuccesului școlar” am inclus motive enunțate de elevi cu forme foarte diferite dar care exprimă totuși aceleași tendințe: „învăț ca să obțin note bune”, „învăț să nu am rezultate slabe (note proaste)”, „învăț ca să fiu printre primii”, „învăț să nu rămân corigent
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de succes, respectiv de eșec, odată trăite, devin forțe însemnate care mobilizează pe elevi să învețe cu interes la un anumit obiect, să aspire la o profesiune legată de acesta, sau dimpotrivă, să învețe numai pentru a evita un nou insucces: „îmi place istoria pentru că am primit tot timpul note mari”; „fizica mi-a plăcut la început din întâmplare - mi-au reușit la început primele experiențe și asta a fost totul”; „am început să învăț la matematică pentru că profesorul m-a
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
mine”; „învăț mult la matematică - e grea și tare aș vrea să nu mai am note mici”. Așadar, această categorie de motive cuprinde atât diferitele forme pe care le îmbracă dorința de a obține succes, respectiv de a evita un insucces, cât și cele care exprimă însuși sentimentul de succes sau de insucces (eșec) în ceea ce elevul se așteaptă să obțină prin el însuși sau de la ații. La vârsta preadolescenței valoarea motivațională a aptitudinilor este totuși puțin conștientizată la elevi. Situația
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
nu mai am note mici”. Așadar, această categorie de motive cuprinde atât diferitele forme pe care le îmbracă dorința de a obține succes, respectiv de a evita un insucces, cât și cele care exprimă însuși sentimentul de succes sau de insucces (eșec) în ceea ce elevul se așteaptă să obțină prin el însuși sau de la ații. La vârsta preadolescenței valoarea motivațională a aptitudinilor este totuși puțin conștientizată la elevi. Situația se explică atât prin faptul că aceste însușiri nu sunt încă pe
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de cele mai multe ori fără să cunoască adevăratele cauze. Elevul manifestă reticența sau revoltă, face dezordine în clasă sau devine închis și neliniștit. Fază a patra este fază nepromovarii clasei ca urmare a eșecului încercărilor școlii sau familiei de a înlătura insuccesul școlar al elevului. Un diagnostic corect al eșecului școlar nu poate fi stabilit decât printr-o colaborare strânsă dintre învățător, medic, școlar, ceilalți profesori ce predau la clasa respectivă. Aceștia efectuează mai întâi particularitățile fiecărui caz, apoi analizează cazurile referindu
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
vedere dezvoltarea personalității tinerilor sub toate aspectele: cognitiv, afectiv, comportamental și atitudinal dar, și formarea unui sistem de valori care să le faciliteze adaptarea la solicitările sociale și psihologice ale vieții. Tulburările emoționale apărute din ce în ce mai des la elevi, comportamentele inadecvate, insuccesele școlare sunt indicatori care demonstrează faptul că școala trebuie să se implice mai mult în această direcție, iar cele mai potrivite sunt orele de dirigenție. Profesorul diriginte, prin tematica abordată în cadrul acestor ore vine în sprijinul elevilor, învățându-i să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
menționează drept condiții interne: atitudinea de încredere în sine, atitudinea autocratică și față de critică, de colaborare, antirutinieră, față de schimbare, față de dificultăți, față de problemele studiate, față de autorități și cele cu sens opus, (de neîncredere în sine, teama de situații noi, de insucces, individualism, etc.). creativitatea poate fi abordată printr-un model multidimensional, sistemic, întrucât ea presupune o pluralitate de resurse și disponibilități care vizează în mod unitar toate nivelurile activismului psihic, toate structurile personalității. Factorii creativității pot fi grupați în: factori psihici-subiectivi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de un act și cel scontat de emițător.” (Bidu-Vrânceanu, 1997:361). Această afirmație evidențiază concepția austiniană, cum că enunțurile performative (ce includ și actele perlocuționare), comportânduse asemenea actelor în general, pot fi reușite și nereușite sau pot avea succes sau insucces (eșec). Cu toate acestea, enunțurile performative pot lua și valori alethice, acest fapt are însă mai puțină importanță, esențial fiind faptul că prin limbaj se poate acționa asupra celorlalți și prin ei asupra lumii fizice. 4.3.1. Argumentarea ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
anulează” enunțurile expresive integrându-se mai degrabă, în „direcția dublă”, ele reflectă, exprimă o lume (lumea mentală a locutorului) și acționează asupra interlocutorului, deoarece îi creează acestuia o anumită stare de spirit (de bucurie, mulțumire, etc.). 4.4.1. Succes / insucces - valori pragmatice ale enunțurilor performative Secvențele discursive performative nu sunt pur performative, având, în genere, un conținut propozițional și referință. Pot lua valori alethice, însă rolul lor fundamental fiind acela de a acționa, influența, transforma „lumea psihocomportamentală” a interlocutorului, și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
însă rolul lor fundamental fiind acela de a acționa, influența, transforma „lumea psihocomportamentală” a interlocutorului, și prin acesta lumea exterioară, ele se vor comporta, mai degrabă, asemenea actelor, putând fi reușite sau nereușite, „fericite” sau „nefericite”, și având succes sau insucces, unele neputând lua decât astfel de valori („Pleacă!”, „Scuză-mă!”, etc.). Un enunț performativ este „nefericit”, nereușit când enunțarea nu își atinge scopul, sau și-l atinge rău; „noi numim doctrina lucrurilor care pot să se prezinte rău și să
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
asigură copiilor condiții obiective și subiective de educație familială, se preocupă de reușita lor profesională, fără a organiza și controla sistematic activitățile acestora ; 3. Familii nesatisfăcătoare educogen, caracterizate prin climat psihic necorespunzător, relații reci sau de indiferență, slab control parental, insuccese profesionale ale copiilor. Relația părinți -copii poate fi distorsionată de o serie de excese ale părinților, dintre care unele se pot datora lipsei de afecțiune și interes sau dimpotrivă unui interes și control exacerbate. 3.3 Familia de la tradițional la
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
obișnuită și educată să ascult anumite lucruri. Și nu vorbesc în sens negativ. (F6) * Teme de discuție în școală: profesia (școala, elevi, program, comisii, salarii) familie; sănătate; prieteni comuni. În discuțiile despre școală se discută în mare parte despre eșecuri, insuccesele elevilor, astfel încât să se găsească soluții pentru prevenirea /rezolvarea acestora. o Bariere în comunicarea profesor - profesor: specializări diferite; intervenția unor profesori în orele și sarcinile date de alți colegi, de alte specialități; pregătirea psihopedagogică; programul zilnic (timpul); diferența între generații
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Dacă starea psihică nu este influențată de oboseală sau alți factori de moment, copilul este cooperant, cu o dispoziție bună, dar care se poate modifica rapid, de exemplu în cazul unui mic insucces în activitatea derulată sau atunci când nu înțelege un anumit consemn. Prezintă și unele tulburări de comportament, din spectrul pervaziv. Sunt prezente unele stereotipii comportamentale, unele manierisme - de exemplu atinge un lacăt de la ușa garajului de fiecare dată când se urcă
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
control (proveniți din familii cu situații socio economice similare, dar care nu au fost cuprinși în programele "Head Start"). Stimularea timpurie a dezvoltării cognitive este văzută de inițiatorii și susținătorii programului ca o măsură educativă și socială menită să preîntâmpine insuccesul școlar și chiar tulburările comportamentale, atât de frecvent întâlnite la copii și tinerii care ajung pe băncile școlii fără o pregătire psiho afectivă adecvată solicitărilor școlare. Educația preșcolară, gratuită, modelată diferențiat în funcție de caracteristicile individuale ale copiilor, suplimentarea alimentației copiilor din
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
vedere al copiilor cu nevoi specia le, deficiențele multor programe adresate unor populații largi de copii au fost cauzate de lipsurile adecvării programelor la etiologia și formele de manifestare ale deficitelor copiilor. Cicchetti și Wagner (1990 pag. 246) adaugă că insuccesul unor programe de intervenție se datorește parțial, lipsurilor instrumentelor de planificare și evaluare convenționale, cărora "le lipsește adesea capacitatea teoretică și specificitatea empirică necesară proiectării unui program de intervenție care să vină în întâmpinarea nevoilor specifice ale unui copil". Pentru
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
celor care au rezultate școlare excepționale, pe când randamentul școlar slab este mai frecvent decât numărul copiilor care se adaptează dificil în raport în care elevul răspunde solicitărilor școlare, iar acestea sunt adecvate particularităților sale individuale. Inadaptarea nu se identifică cu insuccesul. Relația dintre acestea se poate schematiza după cum urmează. De altfel, evaluarea exactă a dificultăților de adaptare este dificilă, fiind amplu influențată de variabile extrem de extinse. Majoritatea covârșitoare a copiilor întâmpină greutăți de adaptare în etapa inițială a frecventării oricărei unități
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
așa cum s-a arătat mai sus ar trebui să existe preocupari nemijlocite mai intense ca cerințele școlare să fie adoptate, în mai mare măsură, nu numai particularitățile somatopsihosociale nivelului și formei de învățământ, vârstei ci și celor individuale. Asemenea oricărui insucces, dificultățile de adaptare școlară pot constitui un factor inhibator în calea desfășurării în condiții normale a activităților școlare. Prin urmare aprecierea adaptări; copilului la solicitările școlare este indicat să fie interpretată prin analiza ansamblului de condiții externe care solicită într-
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
rol stenic în depășirea dificultăților școlare. Gama tulburărilor afective este foarte variată. Dintre acestea amintim doar pe cel mai frecvent întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți: nesiguranță, teamă, neîncredere în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate față de copii și adulți. Insuccesele repetate și prelungite favorizează generarea a diverse forme de agresiune care dezvoltă noi reacții inadaptabile sau le considera pe cele existente, inhibând astfel învățarea normală. T. Kulcsar remarcă anxietatea școlară, hiperemotivitatea, ambivalenta afectivă, asemenea fobiei școlare la 30% din elevii
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
prelungite favorizează generarea a diverse forme de agresiune care dezvoltă noi reacții inadaptabile sau le considera pe cele existente, inhibând astfel învățarea normală. T. Kulcsar remarcă anxietatea școlară, hiperemotivitatea, ambivalenta afectivă, asemenea fobiei școlare la 30% din elevii care au insuccese școlare, deși inteligența lor este relativ normal dezvoltată. P. Janet consideră conduita ca fiind superioară comportamentului datorită faptului că reprezintă o activitate conștientă mai complicată însoțită de o anumită participare afectivă. D. Lagache respinge orice distincție între comportament și conduită
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
neoadjuvantă pierzându-și orice șansă pentru orice trata regionale, ce își au originea în resturi de tumorală viabilă, adesea dificil de detectat la restadializare, face ca să nu fie acceptabilă chimioradioterapia fără operație ult Așa numita „ operație de salvare” efectuată după insuccesul radiochimioterapiei, este rar eficace. Din experiența acumulată se consideră că este necesar introducerea unor agenți sistemici mai eficienți. Recent au intrat în practica tratamentului cancerului esofagian doi agenți: paclitaxel și campothecan, irinothecan, care par să fie mai eficienți în controlul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
copiii și știe să și-i apropie găsește mai ușor drumul spre inima lor și-i poate influența profund. Profesorul care își iubește elevii are o atitudine atentă, caldă, delicată față de fiecare dintre ei, este sensibil la toate succesele și insuccesele lor. Față de acest profesor elevii devin sinceri și deschiși, iar față de cel pedant, distant și ursuz, ei devin închiși și neîncrezători. Optimismul pedagogic este o altă trăsătură caracteristică a profesorului. Încrederea în elev, în posibilitățile lui de dezvoltare, încrederea în
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
și dinamicii relațiilor de tip „tele” simpatie și atracție, neutralitate, respingere; modificări la nivelul opțiunilor pentru strategiile directe sau indirecte de acțiune în spațiul școlar variații ale corectitudinii evaluării rezultatelor și progreselor școlare, înscrise în aria reușitei/succesului sau nereușitei/insuccesului școlar. Managementul relațiilor educaționale văzut din perspectiva empatiei conturează un set de întrebări: Care sunt tipurile de comunicare specifice comportamentelor interpersonale empatice? În ce măsură elevul aflat sub incidența relației educațional empatice conștientizează beneficiul/avantajele produse de aceste relații? În ce condiții
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]