4,125 matches
-
în școala contemporană încă învățământul preponderent informativ, care cultivă prin excelență capacitatea de memorare, în detrimentul celorlalte procese de cunoaștere și a spiritului creator. Există profesori care cer elevilor să reproducă cu fidelitate cantități imense de cunoștințe, neglijând celelalte funcții ale intelectului, dar și celelalte laturi ale personalității. Cel care memorează și reproduce mai mult primește nota cea mai mare, fără a fi pus în situații noi, în care să aplice cunoștințele teoretice, să aibă o atitudine critică și creativă. Gesturile profesorului
Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
fi vindecabilă în ce privește îmbolnăvirea lui de lume și lumesc, în timp ce lecția privind legile universului l-a provocat cu adevărat și el nu s-a mai putut sustrage provocării. Acesta pare a fi paradoxul fundamental al lui Hyperion: este covârșit de intelect și nu de simțirea umană trezită în el de visul fetei pământene. Orb la anumite mișcări ale individualului, el nu a putut nesocoti legile generalului, cunoașterea universului în mecanismul său intim. Omul faustic eminescian se simte bine atât în ansamblul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
opere de o calitate vizionară greu de decelat și tocmai de aceea necesitând infinite explicații întru articularea coerentă, globală a unui univers profund original. Sigur că nivelurile receptării oricărui artist sunt multiple, în funcție de cantitatea informației culturale a publicului, de puterile intelectului atât de diverse, ca și de un anume gust al epocii, al fiecărei etape dintr-o istorie a literaturii, îndeobște destul de strict divizate și etichetate. Și incumbă criticilor și istoricilor "punerea în pagină" a operei, astfel încât să se producă acea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în timp ce Macedonski scria că adevărata poezie (modernă) este "nelogică într-un mod sublim". În "camera neagră a exegezei" s-a introdus și o doamnă să-l acuze pe poet de... "intelectualism" în dauna "sensibilității", adică tocmai ce reprezintă modernitatea! ("triumful intelectului", cu spusa lui Valéry). Este, apoi, denunțată mentalitatea sursologică, acel comparatism păgubos care a dus la consacrarea dependenței lui Eminescu de modele străine. În lungul studiu Ontologia arheității tonul de dispută se plasează nivelul (înalt) filosofic, Kant și Schopenhauer în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu reușise prefectul poliției pentru că acesta îl reducea pe adversar "la învățăturile lui de polițist". Metoda e complicată, desigur, și presupune un joc psihologic neobișnuit. Ar fi foarte simplu, dacă procedând așa, am descoperi toate tâlhăriile, adică "o identificare a intelectului celui care gândește cu al potrivnicului său". Autorul eseului numește această metodă "geniul mimetic" al lui Caragiale care se transpune în ființa precupeților sau a jucătorilor de pariuri la cursele de cai... "ținta geniului său" (p. 161). Explicația acestei identificări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fericirea”. Dar, numai prin conceptul libertății capătă valabilitate și aceste două postulate. Astfel, rațiunea practică este cea care restabilește libertatea, nemurirea și existența lui Dumnezeu, asupra cărora speculația nu găsește suficiente argumente. Însă, nu este vorba de extinderea cunoașterii, prin intelectul categorial, a domeniului suprasensibil, deoarece aceste postulate nu sunt luate ca obiecte de cunoaștere, ci doar, că În lumea ideală realitatea lor este incontestabilă. Conceptul de „metafizică a moravurilor” include În conținutul său atât teoria asupra virtuții, cât și cea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fiind posibilă o legislație universal validă. Posibilitatea unei astfel de posesiuni raționale pure, minus detențiunea, are ca rezultat o antinomie, de aceea rațiunea omenească este constrânsă să deosebească posesiunea ca fenomen de cea care nu poate fi gândită decât cu ajutorul intelectului. Liberul arbitru nu ar putea fi respectat, decât dacă fiecare individ este reciproc constrâns, În ceea ce privește ceea ce este exterior al său. Această obligativitate este rezultatul unei reguli universale a relației juridice exterioare. „Atunci când eu declar (verbal sau În fapt): că aș
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
marile probleme ale timpului său, marele Însingurat de la Konigsberg scria: „Iluminismul este ieșirea omului din starea de minorat de care el Însuși s-a făcut vinovat. Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficiență a intelectului, ci o lipsă de hotărâre și curaj În a face uz de el fără conducerea altuia”. „Sapere aude! Să ai curaj În folosirea propriului tău intelect! Este deci deviza Iluminismului (Ă)”. Așa cum În Întemeierea metafizicii moravurilor Kant ridicase la nivelul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficiență a intelectului, ci o lipsă de hotărâre și curaj În a face uz de el fără conducerea altuia”. „Sapere aude! Să ai curaj În folosirea propriului tău intelect! Este deci deviza Iluminismului (Ă)”. Așa cum În Întemeierea metafizicii moravurilor Kant ridicase la nivelul transcendental cel mai Înalt, autonomia voinței, coordonată Îngroșată cu titlu de permanență sau perpetuitate În Critica Rațiunii Practice, tot astfel el va scrie inconfundabil, pe urmele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aristotelică, de care și gândirea kantiană se lasă pretutindeni condusă (s.n. - V.V.); opoziția dintre rațiune și senzorialitate, dintre superior și inferior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. Așa este În filosofia teoretică: senzorialitatea dă numai materia, senzația, iar numai intelectul ca o capacitate legislatoare, face din ea cunoaștere. Și iarăși la fel este În filosofia practică: senzualitatea, dorințele și Înclinațiile dau materia vrerii; numai rațiunea, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății, cum era acela
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fundamentală platonico-artistotelică, evident suficient de puternic și În gândirea kantiană. Opoziția dintre senzorialitate și rațiune, dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a Întregii sale filosofii. În fîlosofia teoretică este astfel: senzorialitatea oferă numai materia, senzația, iar intelectualul - și numai intelectul -, ca o capacitate legislatoare, face, din aceasta o cunoaștere. În filosofia practică, la fel, senzorialitatea și dorințele, Înclinațiile oferă materia vrerii, iar rațiunea - și numai rațiunea -, ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății. Și aici
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. În aceste acțiuni se pot desfășura activități libere și se pot folosi diferite metode de stimulare a imaginației. Formarea independenței în gândire și exprimare implică legătura cu familia, descoperirea factorilor de natură să împiedice dezvoltarea intelectului, a gândirii și a fanteziei, factorii esențiali în dobândirea viitoare a unei autentice competențe profesionale. Rolul școlii în dezvoltarea creativității este unul primordial, deoarece prin activitatea instructiv - educativă copilul își poate însuși atât competențe de bază, dar își dezvoltă mai
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
și a fanteziei, factorii esențiali în dobândirea viitoare a unei autentice competențe profesionale. Rolul școlii în dezvoltarea creativității este unul primordial, deoarece prin activitatea instructiv - educativă copilul își poate însuși atât competențe de bază, dar își dezvoltă mai ales gândirea, intelectul, creativitatea, care vor contribui hotărâtor la formarea unei personalități armonioase, capabilă să-și îndeplinească eficient viitorul rol sau viitoarele roluri sociale. Noul Curriculum Național, care a adus noutăți și în învățământul primar (obiective, conținut, strategii didactice, evaluare) include obiective ce
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Alighieri. Un munte de aur. Dar pe care, ca să Îl obții, trebuia să Închizi lumina În cerc. - Ce Înseamnă asta? Întrebă poetul perplex. Monerre ridică din umeri. - Habar n-am. Dar asta am auzit. Eu sunt astronom, dumneata ești omul intelectului, Încheie el cu o undă de ironie În glas. După-amiaza și seara Dante se despărți de francez dominat de un simțământ de nemulțumire. Ideea că delictul putea fi În strânsă legătură cu oamenii care, În aparență din motive diferite, trăseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În care Frederic a pus piciorul. Cei patru sclavi Înjugați sunt cele trei pământuri de la suprafață, supuse puterii imperiale, iar tritonul e oceanul. Centaurul, o Îmbinare de om și animal, e un simbol al Înțelepciunii, o sinteză Între natură și intelect. Cei doi cavaleri, puterea de a constrânge prin lege și de a elibera prin forță. În sfârșit, cele cinci fecioare nesăbuite, cu lampa stinsă, simbolizează respingerea credinței, Împreună cu cei trei bărbați ai cărții. Cea din urmă alegorie, cea mai cumplită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nevinovat, zise Bonatti ridicând din umeri cu dispreț. Arrigo nu era fiul lui Frederic. Numai În trufia lui nebunească și-a putut Închipui una ca asta. - Arrigo nu era un fiu din sângele Împăratului, Însă era un fiu demn al intelectului său, și numai pentru asta ar fi meritat să trăiască și să domnească. Pentru devotamentul pe care Îl purta minții lui Frederic. Devotament pe care domnia ta l-ai exploatat, lingușindu-l, făcându-l să creadă că destinul lui imperial era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
antropomorfism subtil. Cu totul deosebit de aceste sisteme, al căror izvor a fost esperiența lucrurilor din afară, este idealismul lui Kant. Kant nu consideră legătura infinită între fenomene, ci supune cercetării însuși organul care le reproduce. Deosebind lumea de dinafară de intelectul ce o reflectează, Kant conchide că în sine lumea ne rămâne necunoscută, și nu avem înainte-ne decât rezultatul propriului nostru aparat al cugetării; că crierul este o oglindă care reflectează lumea într-un mod atât de propriu încît nimeni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de faptul că încă o dată îmi apărea sub ochi semnul zodiei de recrut în care fusesem născut. Îți spun că asta e o șansă nemaipomenită, căci nu ai doar ocazia să devii eminent sau să îți dezvolți pe deplin facultățile intelectului, ci să asiști la aducerea unei contribuții istorice pentru fericirea omenirii. March, aceste experiențe celulare ne vor oferi explicația originii plictiselii la organismele complexe. Ce se numea pe vremuri păcatul apatiei. Anticii aveau dreptate, pentru că este un păcat. O orbire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
că ai greșit, navigatorul lui Pește? Nu mi-aș mai fi văzut niciodată nevasta dacă te-aș fi ascultat. M-a auzit și m-a măsurat din cap până în picioare. Mi-a spus: Puterea unui om de a acționa prin intelectul său și a salva omenirea este acum mai mică ca oricând. Știi ce, dă-i înainte, salvează omenirea! i-am spus. Dar nu uita că, dacă ar fi fost după tine, erai mort de mult. N-a mai vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cicatrice la sprînceană, ca un permanent semn de întrebare, cunoscută la Sinaia, și Tamara, de-aici de la uzină, cu care a petrecut noaptea unui Ajun de Crăciun toate trei frumoase, toate inteligente, atît de scăpărătoare în discuții, de acaparatoare ca intelect că nici una, din trei, nu s-a lăsat sau n-a sugerat posibilitatea de-a fi cunoscută ca femeie. Nici nu-i pare rău; păstrează trei amintiri frumoase. Peste care, ca o constantă a gîndului, domină imaginea Mariei Stăteanu, femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
găsit bilete la stadion, nu și pentru cei interesați de Cultură. Joci fotbal? întreabă Ion. Știi doar c-am avut un accident la un picior. Te pasionează totuși? Nu. Nici pe mine literatura. Ai avut vreun accident la zona de intelect a creierului? Hai că-mi placi! rîde Ion. Slavă Domnului! bate el în birou n-am avut nici măcar astenie. Eu am avut, provocată de un curs idiot, ținut de un fost politruc, despre un capitol fundamental al Fizicii. Groaza că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
menise să fie istoric; că nu încăpea nici o îndoială în această privință, o dovedeau simțământele lui când încerca, măcar pentru o frântură de clipă, să adopte ireala ipoteză de a renunța la istorie. El urma să fie, cu întregul său intelect, cu nervii, cu dorințele sale, cu întreaga lui energie, cu tot sufletul, un cărturar, un erudit. În calitate de bun istoric, va trebui să știe de toate, să-și lărgească necontenit sfera cunoștințelor. Spre acest domeniu se îndreptau impulsurile lui competitive, nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ea mi-a răspuns că, fără îndoială, își va relua studiile, dar „nu încă“, și că poate o să înceapă să „scrie ceva.“ Mă tem că în momentul de față e mai preocupată de mintea lui George decât de propriul ei intelect. Am mai încercat să aflu, amintindu-mi de o întrebare pe care i-am pus-o cândva, dacă un George docil și liniștit continuă să o intereseze. Mi-a răspuns cu emfază că da, și că acum îl iubește într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o prostie... Sărut mânușițete, Domnișorică! (Ceașca ta, de cotoroanță senilă și dilimatroasă!) Vă mențineți fantastic, teribil, extraordinar, cumplit! Certamente! Vă spui! Pe barba mea! NAHEMA Lingușitorule... Nicio ființă omenească, alcătuită din carne și din sânge și dotată, fatalmente, cu un intelect limitat fizic, niciun muritor, nimeni, absolut nimeni, nu viețuiește sub auspiciile infailibilității. Până și hermeticii adoratori tribali ai Tabulei Smaragdina și discipoli ai lui Hermes Trismegistos, se pot înșela! Precum e sus, așa-i și jos, cunoștea o excepție notabilă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în filme sau pe DVD? Nu e mare filozofie! Soarta omenirii întregi se pare că stă, mai degrabă, nu în mâinile ălora mai buni și mai curați, ci în mâinile prăpădiților. Pardon, reformulez: în mâinile perfectibililor. Orientează-te, screme-ți intelectul și raționează și tu, măcar odată, cu creieru' ăla al tău, de căcat! Merg cu zece lei! mizează Avocatul. Tu? Mă bag! sare Poetul. Plusez, cu zece! Ia aminte, de la mine, Boss: În absența lui Dumnezeu, existența e o glumă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]