15,922 matches
-
Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu”), mărturiile unor intelectuali care au avut ocazia să-l cunoască pe marele artist ne oferă câteva repere ale contextului cultural în care s-a manifestat Enescu. Iată o cronologie a prezențelor artistice ale lui George Enescu la Lugoj: - Recitalul din 1912, la invitația
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
or sixty pages,” Tăcere și mușamalizare!! Să i se mulțumească tovarășului ofițer de securitate Virgil Astalozs, care după executarea Ceausestilor la Targoviste a alergat în Sălaj la tăierea porcului ... Dintr-un pastor fără Dumnezeu, dintr-un individ foarte modest echipat intelectual și fără caracter, dintr un individ fără nici o performanță socială dar impostor inascut, datorită conjuncturilor din Europa și a situației explosive din România, la care se aduga și conlucrarea camunflata cu ungurimea iredentista ce-l înfățișează drept mare luptător pentru
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
-și timpul În compania altor doi prieteni, cu aceleași pasiuni, sau În singurătate, pictând și citindu-i pe Freud și Nietzsche, ale căror studii filozofice erau interzise În Uniunea Sovietică. Accesul la literatură și scrisul poeziilor Îl propulsează În cercul intelectualilor, fără a-l putea apropia de credință, motiv pentru care scriitorul mărturisește: “toată arta mi se părea un geamăt de neputință, o Îndeletnicire a oamenilor singuri.” De asemenea, tânărul pictor conștientizează că a te crede ales pentru că știi să desenezi
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
adapteze, trecând de la o rimă riguroasă la una mai lejeră. Dar rămâne starea pamfletarului care se Îndrăgostește de ceea ce ironizează, efervescența tânărului și, de tânăr, orgoliul pertinent și elegant pe care numai viciile, sincopele din coerența conformistă, le poate conferi intelectualului. Resimțim, paradoxal la șaptezecistul Mircea Dinescu, influența deopotrivă a unui suprarealism, dar și a unui postmodernism debutant În ultimele volume, la fel cum ne sunt semnalate vagi trăsături ale acestor tendințe În stilul primelor poeme. Viguroasă și emblematică stilului rămâne
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
face cu scriitori, nu cu jurnaliști cu pretenții sau medici dubioși În căutarea unui best-seller În vogă; să citești viața sau fragmentele de viață scrise În mare taină, dar ca pentru un public. Această intimitate publică, această ipocrizie fină de intelectual, mânată de un singur scop: scrisul, beletristica. Așa cum Mario Vargas Llosa arăta unui public nerăbdător calea de manipulare „a teniei” care este scrisul. COLOANA SONORĂ A PROPRIEI VIETI ÎNTR Farmecul acestuia este că depășește tipologiile. Deci, „autobiografie” ar trebui să
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
prin Al-Andalus atât granițele geografice ale teritoriului iberic dominat de arabi, cât și delimitarea temporală a acestei dominații, începând cu anul 711 și până la căderea Granadei, în 1492. Deși a fost și este considerată o muzică a claselor sociale superioare - intelectuali, muzicieni educați, clase nobiliare - și deci clasată ca și o muzică de factură savantă, totuși, nici o notație muzicală nu a fost întrebuințată înainte de sec. XX. Era o muzică ce se transmitea în general conform principiilor oralității, de la maestru la elev
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
o popularitate formidabilă. În schimb, astăzi, publicul cere literaturii accesibilitate și chiar facilitate. Literatura se vede obligată astăzi să renunțe la manierism, la estetizare, la cultivarea excesivă a parabolei și simbolului în favoarea unui limbaj direct, care să vorbească nu doar intelectualului rafinat ci și omului de pe stradă. Critica nu mai deține rolul de dinainte de 89, atunci dacă nu scria despre tine Manolescu sau Simion nu existai ca scriitor. Astăzi exiști foarte bine și fără critici! De pildă un scriitor ca Dan
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
să se exprime. Dezvoltarea criticii literare ca disciplină umanistă se datorează și dezvoltării presei. Presa scrisă astăzi este în mare suferință, la fel și critica literară. Cine scria în „România Literară" înainte de 89 era convins că va fi citit de intelectualii din țară. Astăzi nu mai există reviste culturale care să fie citite de elevi, de studenți, profesori sau intelectuali. Din punct de vedere sociologic, este explicabilă transformarea pe care a suferit-o critica literară ca disciplină umanistă. Criticul, dacă vrea
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
mare suferință, la fel și critica literară. Cine scria în „România Literară" înainte de 89 era convins că va fi citit de intelectualii din țară. Astăzi nu mai există reviste culturale care să fie citite de elevi, de studenți, profesori sau intelectuali. Din punct de vedere sociologic, este explicabilă transformarea pe care a suferit-o critica literară ca disciplină umanistă. Criticul, dacă vrea să fie vizibil, trebuie să intre în jocul publicității, să promoveze cărțile apărute la marile edituri. - CUM EXPLICAȚI SUCCESUL
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
atrăgea nu atât ,,civilizația europeană”, cât literatura română din regretatul magazin ,,Drujba” și urmele lui Eminescu pe sub teii cernăuțeni. Fraza finală din această primă piatră de temelie din excursul Amar de Cernăuți sună înfiorător: ,,Astăzi, alte drumuri îi poartă pe intelectualii din Moldova spre Europa, noi rămânând cu tristețile și nostalgiile bucovinene, dar, totuși, bucuroși că Ziua orașului Cernăuți de la Alexandru cel Bun își are începutul”. Pornind de la afirmația aforistică a ilustrului savant Nicolae Iorga, enciclopedist din stirpea lui Dimitrie Cantemir
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
dar și cu filonul minunatului basm despre Ființa Limbii Române, la nord și la sud de punctul de frontieră Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
celor doi mari artiști martiri ai neamului românesc, oficiată de preotul Parohiei locale, în prezența unor personalități, oameni apropiați ai marilor dispăruți, între care domnii Constantin Bebe Ivanovici, Victor Crăciun, general Mircea Chelaru, Dan Laurențiu, primarul comunei Radu Ion, profesori, intelectuali ai comunei, un numeros public. Ultima oră
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
și conversații exclusiv statiste pe care statul le construiește după plac. Această perspectivă e cunoscută sub numele de „perspectiva constructivista” a familiei pentru că statul, nu natură și firea lucrurilor, o definește. Avalanșă împotriva relațiilor biologice de familie se identifică. Numărul intelectualilor, al profesorilor de drept, al sociologilor, al judecătorilor, al politicienilor, al legiuitorilor care cer eliminarea relațiilor biologice că fundament al familiei e în creștere vertiginoasa. Asta se reflectă în numărul crescînd de comentarii, legi, ori cărți care se publică în
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
preocupă și o frământă au determinat-o să se îndrepte și să se adreseze unui ales părinte duhovnisc, în persoana Arhiepisopului Ioan. Cu alte cuvinte, cartea de față este rezultatul acestor întrebări și căutări și totodată, o mărturie vie că intelectualul român, omul de cultură, dorește să se apropie din ce în ce mai mult de Dumnzeu și de Împărăția Sa Cea Sfântă și Veșnică. Aș mai adăuga că această lucrare recuperează și recapitulează o mărturisire de credință a cărturarului, având în vedere mediul în
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
și de Împărăția Sa Cea Sfântă și Veșnică. Aș mai adăuga că această lucrare recuperează și recapitulează o mărturisire de credință a cărturarului, având în vedere mediul în care au trăit, au crescut și s-au format generații întregi de intelectuali români înainte de anul 1990. Este și cazul autoarei volumului de față, în care dialogul cu un adevărat părinte duhovnic “lasă în suflet multă pace și lumină. Este lumina care ne călăuzește pe cărarea raiului, dacă i-am pătruns înțelesul. Cu
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
societății românești, contemporane. Așadar, cartea de față este de o imperioasă actualitate care invită la multă luciditate, discernământ și dreaptă socoteală. Este o lucrare foarte bogată, densă și în același timp concisă, cu care ar trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și credincioșii țării și Bisericii noastre, în calitate de membrii ai Ei, pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele înstrăinării și izolării pentru acest popor, care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
a cincea ediții a premiului „Prințesa Margriet” al Fundației Culturale Europene. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 19 martie, la Bruxelles, în prezența prințesei Margriet a Olandei. Premiul „Prințesa Margriet” este decernat anual, începând din 2008, artiștilor, intelectualilor și activiștilor culturali europeni a căror muncă demonstrează importanța culturii în construirea unei Europe democratice și cuprinzătoare, informează un comunicat remis MEDIAFAX. Premiul se vrea a fi o platformă pentru sprijinul acordat de Fundația Culturală Europeană acelor artiști a căror
Laureați ai premiului Prinţesa Margriet [Corola-blog/BlogPost/93850_a_95142]
-
pentru Dan Ghițescu, ci un simbol al unei epoci istorice din România și din afara ei. Din moartea emblematică a profesorului Tudor Alexa, chiar în noaptea de Înviere, autorul reușește să ridice la rang de simbol un infern trăit de mulți intelectuali, în închisorile comuniste. Personajele lui se plimbă de aici prin diverse țări (Israel, Cehoslovacia, Franța, Canada) pentru a reveni, cu nostalgia de rigoare, de unde au plecat, adică tot la punctul zero, iar din acest punct de vedere romanul are o
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
de Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) si semnat de catre Frank Schirrmacher. Cateva date despre ziar si autor. Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a fost înființat în 1949, devenit in timp un mare cotidian conservator - liberal referință pentru oamenii de afaceri și pentru intelectuali prin suplimentul lui literar, “Foileton”. FAZ este cel mai difuzat cotidian german în străinătate, și are una dintre cele mai răspândite rețele de corespondenți din lume, ceea ce-l face independent față de agențiile de presă. Mic detaliu: pe prima pagină nu
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
cu cine stăm în aceeași barcă. Euforia începuturilor Să completăm deci imaginea, în favoarea adormiților: zece ani de internet comercial, zece ani de economie a informației, cinci ani de smartphone și cel puțin douăzeci de ani de ideologie aferentă, profesată de intelectualii internetului - adică mesajul potrivit căruia oricine are dreptul să-și atribuie singur puterea pentru a deveni o portavoce a opiniei publice și a participării individuale. Ce s-a ales din această euforie a începuturilor? Și oare ce mai e valabil
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
și în America. În august 1969 jumătate de milion de tineri americani s-au adunat la Woodstock, în Pennsylvania, pentru a celebra, vreme de patru zile, „pacea și muzica”. Războiul din Vietnam, pacifiștii, anarhiștii, frustrații revoluției sexuale din anii 60, intelectualii și academicienii socialiști ai anilor 60, toți s-au adunat împreună pentru a schimba America. Și într-o oarecare măsură au reușit, cu toate că generația Woodstock în mare parte a devenit conservatoare din punct de vedere economic, chiar dacă nu social, azi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
De altfel, societatea civilă așa a și debutat la noi după 1989. În cardul GDS s-a pregătit alternanța la putere de după regimul fesenist al lui Iliescu. N. Manolescu a spus, probabil pe bună dreptate, că în anii 90 implicarea intelectualilor în politică era necesară în principal din cauza lipsei de maturitate politică a societății românești. Acest partizanat a dus mai târziu la etichetarea ca „băsiști” a unor intelectuali și la erodarea, pe bună dreptate, a credibilității lor. Nu mai poți pretinde
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
N. Manolescu a spus, probabil pe bună dreptate, că în anii 90 implicarea intelectualilor în politică era necesară în principal din cauza lipsei de maturitate politică a societății românești. Acest partizanat a dus mai târziu la etichetarea ca „băsiști” a unor intelectuali și la erodarea, pe bună dreptate, a credibilității lor. Nu mai poți pretinde echidistanță în momentul în care ești partizan. Vocea ta, ca reprezentantă a interesului general, își pierde legitimitatea. Mai sunt apoi diverse asociații vocale ce activează la noi
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
Ungaria nu va putea intra în NATO sau în Europa cu un simbol național ca Petőfi Sándor, denigratorul de popoare străine. Pe când în România ni se atrăgea atenția în chip foarte serios, încă din anii ’90 ai secolului trecut, de către intelectuali subțiri - ajunși apoi, unii dintre ei, înalți demnitari de stat - că Eminescu este complet revolut, învechit, desuet, că era bun de pus între paranteze (în „debara”) și că, în niciun caz, România nu putea visa la NATO și la UE
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
de a trăi patru ani în România, muncind și locuind la București, dar și putând să vizitez mai multe orașe românești, lucru care mi-a deschis noi orizonturi. Mă refer aici la întâlnirile cu artiști români, actori, scriitori, poeți și intelectuali, la posibilitatea pe care am avut-o de a împărtăși aceleași idei cu ei, de a descoperi afinități sau chiar diferențe între culturile turcă și română, ca fiind parte a unei culturi mai mari balcanice si europene. Toate acestea m-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]