2,070 matches
-
care nu au avut norocul să moară. Cred că distincția asta e falsă pentru că premisa regimului a fost de la bun Început distrugerea intelectualității. Raportată la intelectualitate, orice formă de „supraviețuire” devine o formă de rezistență. Orice formă de manifestare a intelectualității autentice constituie un act de rezistență. Adică toate mecanismele acestea alternative de manifestare a intelectului pe care tu, Într-un fel, le desconsideri, Începând de la literatura religioasă, fie ea de Înaltă valoare (Radu Gyr și așa mai departe) până la activitățile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
opțiunile populației s-au dovedit a fi altele decât cele care dominaseră timp de șase ani de la prăbușirea comunismului În România, lucrurile au Început să fie discutate și În sensul În care le problematizezi tu. Mă refer la faptul că intelectualitatea de elită și politologii, dar și alți analiști au Început să sugereze că există o tranziție mică și una mare (termenii Îmi aparțin). Tranziția mică ar fi fost cea imediată prăbușirii comunismului, dominând anii 1990 și 1991, iar tranziția mare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adevăr unul dintre cei care au Încercat să gândească radical. Era și sociolog de altfel, și avea un exercițiu al pășirii În afară. Ceea ce este foarte greu pentru un scriitor este să iasă din lumea scrisului, din cercul social al intelectualității, și să-și recentreze poziția, să-și privească poziția din perspectiva celuilalt. Dar cel puțin În termenii de atunci acest proiect estetic optzecist era mult mai politic decât Înainte... Asta zic eu că era diferența. Doru Pop: Din păcate, trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
romantici și la Bergson, autoarea subliniind rolul emulativ al marilor creatori în contextul unei colectivități, începând de la miturile Antichității - vânătorul, aripile, demonul, Prometeu ș.a. Idei similare, aduse până la contemporaneitate, sunt cuprinse și în volumul Intelectualul și epoca sa (1966). Considerând intelectualitatea un factor înnoitor în procesul cunoașterii, F. examinează critic poziția și realizările ei în angrenajul societății italiene. Demersul analitic se menține în sfera culturii, dar sunt frecvente trimiterile la alte domenii. Militantismul creatorilor de idei și frumos este urmărit pe
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
cele mai puțin însemnate. Însă tonul rămâne în genere obiectiv, iar imaginea adversarilor de odinioară nu-i întunecată de resentimente. Farmecul epistolelor vine din rostirea calmă, învăluitoare, cu arome ușor arhaice, ce susține un registru narativ de o fină, rafinată intelectualitate. Scrisorile lui G. sunt o capodoperă a literaturii noastre memorialistice. Opera lui Ion Ghica este muzeul Carnavalet al nostru, organizat de un bun artist. G. CĂLINESCU Scrisorile lui Ion Ghica, de o încântătoare varietate, trecând în revistă un secol de
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
cu statul, adică cu clasa politică. Statul (clasa politică) intervine în sistemele de distribuție - și în structura de normalitate socială - fie direct, ca în cazul subvenționării directe a unor categorii socio-ocupaționale (funcționarii de stat, polițiștii, ofițerii etc.) sau politico-sociale („revoluționarii”, intelectualitatea culturală, foștii proprietari etc.), fie indirect, prin influențarea semnificativă a pieței, care poate merge de la subvenționarea prețurilor de cost și acceptarea arieratelor ca mijloc de finanțare a producției și reeșalonarea preferențială a datoriilor clientelei politice și până la privatizările preferențiale. Semnificativ
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și „mentalități” sunt vizate de tranziția postcomunistă. Dar și diferențele din prima categorie pot fi considerate - și adesea chiar sunt - ca fiind nepotrivite cu lumea dezvoltată în care dorim să ne integrăm. Această ideologie (devenită dominantă ca urmare a presiunii intelectualității umaniste românești) are consecințe practice și politice importante și, de aceea, ea trebuie criticată și, pe cât posibil, contracarată. Pe parcursul acestei cărți ne vom mai întâlni cu ea și cu critica ei. Aici voi sublinia doar două dintre particularitățile sale. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nivel social decât structurile sociale care le întemeiază pur și simplu nu este dovedită empiric. Dacă există superstiții ideologice moștenite din comunism, atunci tocmai această idee este una dintre ele, cu diferența că ea a supraviețuit în instituții speciale ale intelectualității și nu în societate în ansamblul ei. Pe tot parcursul comunismului, politicienii comuniști au pus eșecurile lor pe seama „mentalității mic-burgheze” a acelor categorii de populație care nu făceau parte din proletariatul industrial. Forma practică cea mai puternică a acestei paradigme
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
orice suport social material era dat de nevoia de a distribui „vinovățiile” în societate în detrimentul populației și nu în detrimentul politicienilor. Insuficienta schimbare a realităților - instituții economice, sociale, culturale etc. - era din vina politicienilor; insuficienta schimbare a mentalităților rămânea vinovăția populației. Intelectualitatea postcomunistă românească a procedat exact la fel ca și „revoluționarii” comuniști, cu singura diferență că a inversat termenii „buni” și „răi” ai ecuației: rămășițele mentalităților comuniste au devenit termenul „rău”, în vreme ce mentalitatea burgheză a devenit termenul „bun”. Cealaltă particularitate a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rămășițele mentalităților comuniste au devenit termenul „rău”, în vreme ce mentalitatea burgheză a devenit termenul „bun”. Cealaltă particularitate a paradigmei mentalităților comuniste este că are darul de a produce inconsistența internă a paradigmei dominante despre comunism și despre tranziție, produsă de aceeași intelectualitate. Această paradigmă dominantă afirmă despre comunism că a fost o societate impusă cu forța populației românești și menținută prin teroarea instituțiilor de represiune ale statului, mai ales a Securității. Această teză este importantă practic, consecințele ei politice imediate fiind legitimarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prioritare a fost interpretat - de către teoreticieni occidentali și politicieni precum liderii islamici - ca o diferență fundamentală între „civilizații” și bază ireductibilă a conflictului în sistemul mondial actual. Huntington, pe care l-am mai amintit, nu este decât unul dintre reprezentanții intelectualității occidentale care descoperă principala diferență între civilizația occidentală și cele neoccidentale în sistemele de valori. Atunci când încearcă să identifice caracteristicile civilizațiilor, Fernand Braudel consideră și el că religiile sunt „nucleul civilizațiilor, trecutul și în același timp prezentul lor”, ca sinteză
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
competiție pentru resurse și pentru accesul la puterea politică: de la fostele elite ale puterii („neocomuniștii”), foștii proprietari ai perioadei interbelice și noii întreprinzători, afirmați în proaspăta economie de piață a României postcomuniste, până la elitele muncitorești, tehnocrația economică și administrativă și intelectualitatea umanistă (Pasti, 1995). Confruntarea dintre ele nu s-a încheiat nici până în ziua de azi, iar acest fapt continuă să zgâlțâie din temelii noua societate românească și să o împiedice să depășească condiția de tranziție postcomunistă. Factorul „destabilizator” în ecuația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
introducând multe dintre elementele caracteristice ale societăților occidentale, de la sistemul politic și moneda proprie, la căile ferate, transportul public urban și industria modernă, bazată pe sistemul de mașini. A reușit să modifice structura socială creând elite noi - burghezia, mica burghezie, intelectualitatea, elita muncitorilor calificați etc. -, dar nu a orientat economia și societatea spre producerea de prosperitate în folosul populației. Ca urmare, în măsura în care a dispus de o economie de tip capitalist, aceasta nu era mai mult decât o enclavă socio-economică, concentrată în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comuniste care renunță la comunism. Revolta muncitorilor din Brașov din 1987 a fost prima mișcare deschisă a proletaritatului împotriva regimului politic comunist, dar care nu a avut nici un fel de urmări politice directe și imediate, ea nefiind susținută nici de intelectualitatea disidentă - existentă deja în acea perioadă -, nici de clasa mijlocie a comunismului românesc. În decembrie 1989, muncitorii industriali au respins comunismul și au răsturnat regimul politic comunist, dar nu ei vor stabili direcțiile de dezvoltare ale tranziției postcomuniste. Dimpotrivă, în ciuda
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a înființa, de a menține în funcțiune și de a securiza aceste sisteme de redistribuire, un rol resimțit foarte puternic în anumite componente ale sale, dar niciodată în ansamblul său, și deloc analizat sau măcar luat în seamă de intelectualitatea românească. Pe tot timpul comunismului, ardelenii au resimțit frustrarea provocată de alocarea inechitabilă și, de regulă, în defavoarea Ardealului și a Banatului, a resurselor de dezvoltare ale societății socialiste. Chiar și datele statistice ale guvernărilor comuniste confirmă teoria conform căreia Ardealul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au stimulat și construcțiile teoretice care consacrau ideologia cotidiană inclusiv ca teorie ideologică. În plus, dezechilibrul dintre ideologia cotidiană - mai ales de natură mitologică - și teoria cu privire la comunism, de natură mai ales rațional-științifică, a fost asigurat și de faptul că intelectualitatea din România, căreia îi revenea această sarcină, nu a produs o teorie postcomunistă a comunismului. Cercetarea științifică a comunismului care s-a dezvoltat după prăbușirea acestuia s-a concentrat mai ales asupra studierii clasei politice comuniste, a relațiilor din interiorul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și bine ancorată în cunoașterea științifică. Iar primul pas care trebuie făcut în această direcție constă în a respinge paradigmele mitologice ale comunismului și postcomunismului consacrate, prin eforturile grupurilor intelectuale dominante, după prăbușirea acestuia. Construite sub dominația publică a unei intelectualități cu prioritate umaniste, care și-a întemeiat autoritatea intelectuală mai degrabă pe disidența politică față de comunism și postcomunism decât pe cunoașterea științifică a funcționării sistemului comunist și a societății socialiste, și a cărei înțelegere a economiei și societății era nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o critică importantă a întregului sistem capitalist de producție (Braveman. 1974, pp. 70-84). În 1990, imediat după victoria Revoluției, muncitorii români au făcut din această diferență o lozincă politică, în forma „Noi muncim, nu gândim!”, care exprima opoziția lor față de intelectualitatea, deopotrivă umanistă și tehnică, ce încerca să obțină o poziție de superioritate politică în noua societate românească. Lozinca a fost masiv ridiculizată în toată perioada tranziției - de către intelectuali, desigur -, însă ea exprima o opoziție reală pe care organizatorii socialiști ai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
modificat radical la trecerea de la comunism la capitalism, este esențial pentru înțelegerea revoluției comuniste ca mișcare în primul rând politică. Probabil că de aici provine cea mai mare parte a neînțelegerilor referitoare la comportamentul cotidian al populației care domină constructele intelectualității postcomuniste. Deoarece populația refuză să adopte comportamentele specifice „modelului ideal” construit pe cale intelectuală, pornind de la definițiile ideologice ale tipurilor de societate - de exemplu, modelul „proletarului conștient” care se dedică bunăstării generale ca urmare a triplei sale calități de proprietar, producător
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unei comunități academice neutre în raport cu o ideologie, și dispusă să susțină abordarea științifică a realității, o ideologie care nu se adaptează la rezultatele științei are puține șanse de a supraviețui ca atare și, ca urmare a atacurilor critice venite din partea intelectualității, ea sau va fi înlocuită, sau va fi corectată, după o dezbatere mai mult sau mai puțin îndelungată. Confruntarea dură dintre ideologia keynesiană și cea neoclasică în domeniul politicilor economice este o bună ilustrare a acestui proces. Ceea ce, însă, permite
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
situații favorabile în care comunitatea intelectuală, inclusiv cea academică, sunt politic angrenate în susținerea ei și nu în tratarea ei critică. Or, în România, această situație este o permanență după revoluția comunistă. La fel ca în celelalte societăți foste comuniste, intelectualitatea românească s-a implicat activ și nemijlocit în politică pe toate căile posibile - de la candidatura în nume propriu la susținerea și legitimarea diferitelor categorii de politicieni. Ca urmare, intelectualii români au fost angrenați în mai mare măsură în procese de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
promovate de Marx. Această diferență merită subliniată, căci Lenin ilustrează tocmai abordarea politică a unei realități pe care Marx o trata în mod științific. Scurta discuție despre Marx și Lenin care urmează are rostul de a ilustra diferența importantă dintre intelectualitatea orientată spre cercetare și cea orientată spre legitimare. Marea diferență dintre Marx și Lenin constă în faptul că, în vreme ce primul răspunde unui ethos științifico-ingineresc specific vremii sale, al doilea este principalul promotor al unui ethos politico-economic adoptat ulterior de toată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
forțe economice și sociale din societate. Invers, societățile postcomuniste în tranziție ilustrează modelul leninist de societate, care este transformată prin voința politică a „revoluționarilor” - deveniți în ideologia dominantă doar „reformiști” - și împotriva voinței populației sau a caracteristicilor dominante ale societății. Intelectualitatea românească - și nu numai - a reușit să construiască o ideologie dominantă care reunește ambele teze, cea marxistă și cea leninistă, fără să fie deranjată de contradicția esențială dintre ele. De aceea, capitalismul românesc este și bun și rău. Este bun
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
presiunile exercitate de stat asupra societății, chiar împotriva intereselor majorității populației - de aici provine ideologia „reformelor dureroase” și „nepopulare” -, inclusiv prin marginalizarea politică a unor categorii de populație (comuniștii și neocomuniștii, „nostalgicii” și „inadaptații”). În buna tradiție a modelului leninist, intelectualitatea din România nu există să considere că o mică elită „reformistă” și cu calități antreprenoriale este destinată și legitimată să acționeze politic și represiv împotriva unei populații care, precum culacii deportați în Siberia, are mentalitatea înapoiată de a-și susține
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Porter, 1990). Ca abordare teoretică, el rămâne legitim și criticabil în orice moment. Însă abordarea ideologică ce domină în acest moment în România are particularitatea și avantajul de a nu fi fost nevoită să rămână constantă în timp. În prezent, intelectualitatea, academică sau nu, este în plină „cruciadă” împotriva clientelismului politic și al simbiozei dintre politică și afaceri ca formă principală de manifestare a acestuia. Atitudinea de respingere a acestei relații a mers atât de departe, încât, foarte recent, „opinia publică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]