KorAP: Find »[drukola/base=inteligibil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...87 >

2,162 matches

Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

că este concretă, reală. Macrobius dovedește putere de abstractizare în încercarea de a soluționa probleme metafizice recunoscând, pe de o parte, ce fenomene (ascuțit - grav) stau la baza practicii muzicale, pe de alta, înălțând din interiorul Lumii Sensibile în Lumea Inteligibilă (muzica sferelor) tinzând spre descoperirea principiilor, întrucât armonia celestă își are originea în însăși esența Sufletului Universal creat în funcție de intervale matematice și proporții armonice. Partea a treia Filozofie Capitolul 1 Sufletul Universal Suflete individuale Întreaga doctrină macrobiană a sufletului se

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
a treia Filozofie Capitolul 1 Sufletul Universal Suflete individuale Întreaga doctrină macrobiană a sufletului se subordonează unei singure teorii metafizice neoplatoniciene: teoria procesiunii care indică maniera în care formele realității depind unele de altele. Deasupra unității multiple care constituie Lumea Inteligibilă trebuie considerat Unul absolut (Divinitatea deus; prima causa, princeps et origo I, 14, 6) fără distincții și fără diversitate, din care emană Intelectul (mens) care este înainte de toate ordine organizarea ideală a Întregului nu este altceva decât expresia obiectivă a

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
fără diversitate, din care emană Intelectul (mens) care este înainte de toate ordine organizarea ideală a Întregului nu este altceva decât expresia obiectivă a Inteligenței absolute (I, 6, 20 aut mens ex eonata in qua rerum species continentur). Intelectul sau Lumea Inteligibilă este știința Lumii Sensibile realizată într-un hypostas, anterioară Lumii Sensibile care este imitația ei. Sub Lumea Inteligibilă și emanând din aceasta trebuie așezat un alt hypostas: Sufletul (anima) care aduce ordine în materie, care este cauza existenței Lumii Sensibile

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
altceva decât expresia obiectivă a Inteligenței absolute (I, 6, 20 aut mens ex eonata in qua rerum species continentur). Intelectul sau Lumea Inteligibilă este știința Lumii Sensibile realizată într-un hypostas, anterioară Lumii Sensibile care este imitația ei. Sub Lumea Inteligibilă și emanând din aceasta trebuie așezat un alt hypostas: Sufletul (anima) care aduce ordine în materie, care este cauza existenței Lumii Sensibile; esența interioară activă și mobilă, întinzându-se între Intelect și materie (I, 17, 12 cum globus ipse quod

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
între Intelect și materie (I, 17, 12 cum globus ipse quod caelum est, animae sit fabrica, anima ex mente processerit, mens ex deo quivere sumus est, procreata sit). Sufletul are un rol special în înlănțuirea hypostasurilor, este ultimul dintre rațiunile inteligibile și primul din Lumea Sensibilă, are un rang intermediar de vreme ce se raportează la amândouă (Enn. IV, 6; IV, 8). Sufletul are puterea de a parcurge întreaga conexiune a realităților, de a se asimila cu fiecare dintre ele, este expresia însăși

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
a parcurge întreaga conexiune a realităților, de a se asimila cu fiecare dintre ele, este expresia însăși a continuității dintre formele cele mai de jos și cele mai elevate (VI, 7, 35); funcția lui proprie este de intermediar între ( ) Lumea Inteligibilă și Lumea Sensibilă, de organizator al celei din urmă (II, 2, 14). Un suflet nu este doar forța motrice (ex se movetur II, 13, 7 et passim) și activă, amestecată cu materia pe care o ordonează, ci și activitatea contemplativă

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
IV, 3, 1; V, 1, 2). Fiindcă fiecare suflet este potențial în toate ființele și prin aceasta există o unitate cu celelalte suflete: este mai degrabă o uniune a sufletelor care prin partea lor superioară participă toate la aceeași contemplare inteligibilă. Problema multiplicității sufletelor se rezolvă printr-un apel la spiritualitate: la cea mai înaltă treaptă există o stare de uniune atât de puternică încât nu se mai poate vorbi de o pluralitate de suflete, ci de un suflet unic care

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
îi asigură imortalitate (II, 16, 24 ita cum corporum motum, seu divina seu terrena sint, considerando quaerere forte auctorem velis, mens tua ad animam quasi ad fontem recurat). Sufletul Universal și sufletele individuale își au lăcașul și locul în Lumea inteligibilă, acolo ele continuă să trăiască imobil în mijlocul realității autentice și perfecte cu privirea spre Intelect (mens) și prin el spre Unu (Deus). Acțiunea demiurgică nu este diferită ca natură de acțiunea prin care Unu a dat naștere Intelectului, iar Intelectul

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
materia ca o oglindă, imagini ale Lumii Inteligibile care sunt Lumea Sensibilă (I, 14, 15).41 Sufletul Universal nu suportă niciun tip de modificare prin faptul că ordonează, guvernează și administrează Corpul Universal, creația sa, ci continuă să contemple realitățile inteligibile (Comm. incorporalitas animae I, 14, 20; Plot. Enn. IV, 3, 9). Sufletul este ca o lumină care pornește de la o sursă și continuă să se atenueze treptat până la obscuritatea materiei. Universul este etern, obscuritatea nu va înceta niciodată să fie

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
cu atât mai bine, cu cât va întâlni corpuri dispuse să-l primească, ca niște imagini sau oglinzi în care se reflectă (I, 14, 15; Plot. IV, 3, 11), este acțiunea naturală prin care sufletul îndreaptă, atrage lucrurile spre Lumea Inteligibilă. Relația Sufletul Universal Corpul Universal este echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa;        ; Porph. Symm. Zetemata), de vreme ce Sufletul își are sălașul în Lumea Inteligibilă, iar Corpul Universal rămâne corp, nefiind capabil să acceadă în Lumea Inteligibilului. Sufletul Universal creează

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Plot. IV, 3, 11), este acțiunea naturală prin care sufletul îndreaptă, atrage lucrurile spre Lumea Inteligibilă. Relația Sufletul Universal Corpul Universal este echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa;        ; Porph. Symm. Zetemata), de vreme ce Sufletul își are sălașul în Lumea Inteligibilă, iar Corpul Universal rămâne corp, nefiind capabil să acceadă în Lumea Inteligibilului. Sufletul Universal creează Universul, acționând cu forță ordonatoare asupra lui, însă nu-i poate fi alterată esența, care este superioară, din cauza contactului cu materia amorfă. În ceea ce privește raportul suflet

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
sufletului, atât corpul, cât și sufletul cuprind o multiplicitate de poziții, iar relația care unește părțile corpului este identică cu relația care unește funcțiile sufletului între facultățile sale între  , partea superioară a lui, pură, îndreptată mereu și fixată pe realitățile inteligibile și     lăcașul pasiunilor și opiniei (I, 6, 42). Aceeași contradicție raționalitate - sensibilitate, percepție este subliniată și de opoziția mediat și imediat; reflecția, care prevede și pregătește viitorul, ( ), și pasiunea imediată ca și reacția imediată împotriva acestei pasiuni. Corpul, prin virtutea

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Universul (II, 12, 11 ideo physici mundum magnum hominem et hominem brevem mundum dixerunt). Sufletul uman este zeu în măsura în care este asemănător celui care a creat și animă Universul. Din distincțiile și opozițiile dintre suflet și corp derivă cele dintre Lumea Inteligibilă și Lumea Sensibilă. Macrobius (I, 11, 5-12) prezintă trei teorii diferite aparținând a trei secte platoniciene cu privire la împărțirea Universului: prima 44 îl împarte în două părți, una activă și imuabilă de la sfera fixă până la Lună, cealaltă pasivă, supusă schimbării de la

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
est essentia quam individuam eandemque dividuam Plato in Timaeo cum de mundanae animae fabrica loqueretur expressit), cea de-a doua din   (Arist. Metaph. 937b, Phys. 206b) despre cele două principii: monada, factorul stabil, care asigură identitatea și unitatea în Lumea Inteligibilă și  , diada nedeterminată, principiul Marelui și Micului, diversitatea, multiplul din Lumea Sensibilă. Această primă extensie, protractio,  primește o dublă conotație aritmetică (trecerea de la monadă la diadă) și geometrică de la cerc, forma perfectă și divină (sfera presupune existența corporalului, este o

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
pot înălța sau le este frică de invizibil (81c). În Phaidros, Platon susține că există două cauze posibile pentru căderea sufletului: imposibilitatea sufletului de a-și meține echilibrul (247b) pentru că nu a putut să-și îndrepte mereu privirile spre realitățile inteligibile și astfel a devenit incapabil de a le urmări docil și a fost privat de capacitatea de a contempla sau o soartă nefastă (), care determină uitarea ( oblivio) viziunilor inteligibile care ar fi putut să ajute sufletul și îi schimbă complet

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
I) și cea a lui Porphyrios din Sententiae; cel de-al doilea (virtuțile cathartice sau filozofice I, 8, 4) aranjarea virtuților se modifică: înțelepciune, moderație, curaj, dreptate ele îndreaptă sufletul spre contemplare și analiza Lumii Sensibile, de acolo spre realitățile inteligibile; cel de-al treilea nivel, al sufletului purificat, eliberat de material (Comm. I, 8, 9) care se întoarce spre , îl privește și acționează în conformitate cu el, ordinea este ca și la cel de-al IV-lea grad, identică aranjării virtuților cathartice

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
datorită celui de-al treilea, iar ultimele aduc sufletului puritate absolută, gradul de perfecțiune cel mai înalt cu putință (Comm. I, 8, 10). În stările spirituale de treaptă superioară, individualitatea dispare odată cu atenția față de lucrurile exterioare; omul ajuns la Lumea Inteligibilă nu mai are conștiință de sine; funcțiile normale ale spiritului sensibilitate, memorie sunt unități ale spiritualității, sufletul este cu atât mai puternic, cu cât nu conștientizează propriile calități. În contemplare, spiritul uman trebuie să se despartă de conștiință, de individual

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
sufletul, care s-a lăsat pătruns de material, înălțarea la ceruri, ca examen al atingerii stării de puritate absolute, este o răsplată eternă pentru chinurile îndurate de-a lungul reîncarnărilor succesive. Sufletele au funcția cosmică de a purta influența Lumii Inteligibile în Lumea Sensibilă, descinderea este o "consumare" a Universului, o necesitate, fără ea corpul inert nu ar putea fi animat, coeziunea Întregului nu s-ar produce, este în acord cu teoria procesiunii sau purcederii, prin urmare cu o lege universală

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
unitate inițială, aduce cu sine echilibru în hypostasul Sufletului. Descinderea și ascensiunea se încadrează în legile cosmice: Universul primește formă, în ansamblu, prin iluminarea Sufletului Universal, iar, în detaliu, prin luminile multiple ale sufletelor individuale; sufletele individuale rămân în Lumea Inteligibilă, unite cu Sufletul Universal prin partea lor superioară, care le intermediază și facilitează reîntoarcerea în cer la unitate. Concluzii 1. Teoria Contrariilor în Commentarii in Somnium Scipionis 1.1. Contrariile sunt percepute de Macrobius ca aparținând categoriei calităților, ca fiind

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
definită prin diferență I, 17, 6-7). 1.2.3. dinamica, tensiunea contrariilor care implică o mișcare circulară, continuă, eternă, generatoare de noi elemente (sunetul ascuțit și cel grav, prin combinare, asociere, alăturare dau naștere în Lumea Sensibilă muzicii, în Lumea Inteligibilă muzicii sferelor II, 1; II, 4, 8). 1.3. În privința funcționalității contrariilor, Macrobius se concentrează pe funcția generatoare, pozitivă a lor, pe care o consideră o forță motrice, sursa principală și imanentă în apariția unor noi elemente sintetice, însă identice

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
inconfusa), întrucât pe de o parte, Sufletul, deși creează Universul material, acționând cu forță ordonatoare asupra lui, nu-i poate fi alterată esența (simplă, incorporală) prin contactul cu materia amorfă, pe de altă parte Sufletul își are locul în Lumea Inteligibilă, unde Corpul nu este capabil să acceadă (I, 12, 11; I, 14, 15; I, 14, 20; II, 17, 16 et passim). La nivelul sufletului și trupului individual, practicarea virtuților care implică efortul susținut al amândurora, este singura cale de a

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
al combinației elementelor în diferite proporții, deține structură și ordine, prin urmare armonie, datorită acțiunii Sufletului Universal asupra lui și relațiilor matematice imanente lui (I, 6, 25-26); Sufletul Universal este expresia absolută a armoniei universale, fiind legătura dintre sensibil și inteligibil, corporal și spiritual (I, 14, 15; I, 21, 34). 1.6.4. Macrobius utilizează cu același rafinament și acuitate ambele tipuri de armonie a contrariilor, pură și impură. Armonia contrariilor impură este de regăsit în crearea Sufletului Universal și a

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
din ciocnirea violentă a două corpuri sau a aerului și a unui corp; sunt în strânsă interdependență, întrucât cunoștințele astronomice au permis extinderea muzicii de la pământ la cer; mișcarea astrelor prin impulsul rațional al Sufletului Universal devine armonică, o muzică inteligibilă, de neperceput de către oameni (II, 4, 14); ordinea (gama ascendentă I, 21, 6), viteza de mișcare a astrelor au de asemenea un rol important în muzica sferelor. Muzica și astronomia sunt amândouă în dependență de matematică: prima datorită supunerii intervalelor

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
lui (I, 14, 7), a omului ca microcosmos (unitatea suflet-trup, II, 12, 11, I, 8, 8,), a posibilității căderii (monadă-diadă I, 12) și revenirii în cer (diadă-monadă II, 17,14) a sufletelor, a comunicării permanente dintre Lumea Sensibilă și cea Inteligibilă. Echilibrul Universului emerge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor) care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor) care conferă viață trupului (muritor) (II, 12, 15-16). 2.2. Acțiunea și funcțiile Sufletului Universal, rezultat al unității contrariilor, în domeniile realității

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931

fie, neapărat, analfabete? Oare zeilor nu le place să comunice prin intermediul unui om cult? Și de ce vorbea, fără șir, Pythia în transă? Cumva fiindcă zeii nu se pot exprima decât incoerent? Dacă divina lor bolboroseală trebuia tradusă într-o limbă inteligibilă, înseamnă că vestita claritate greacă nu e decât o ambiguitate coborâtă de la nivelul originar, divin, la acela explicit, tălmăcit, omenesc? Mi-a fost greu să cred că la umbra Parnasului s-a jucat una din marile comedii ce au speculat

Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]