915 matches
-
depinde de aptitudine în calitatea ei de principiu pozitiv al unei universale reorientări pragmatice (în psihologie se afirmă că "orice însușire sau proces psihic privit sub unghiul eficienței devine aptitudine"93). În acest caz inteligența și, alături de ea, întregul pachet intențional care se apleacă asupra țintei subiective pot fi numite pe drept cuvânt chei aptitudinale de acces către orice viziune facilitantă a procesului reflexiv. Puterea controlului suprastructural dărâmă ferme obstacole ale unei perfide învăluiri, ale jocului complex al umbrelor misterului domestic
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
va fi niciodată compatibil cu specificul concentrărilor lăuntrice. Pare că metodologia însăși a celor două teritorii psihologice distincte păstrează o distanță de netrecut. Structurile teoretice aflate la îndemâna motorului aptitudinal dovedesc însă funcția unitară universal-rațională a conștiinței și apropie elementele dispersiei intenționale. Descrierea interiorității, finele observații discriminatorii sau sintetizatoare, barometrul subiectiv, sunt toate componente ale unei ample investiri aptitudinale și au nevoie de inspirația factorului intelectiv pentru reușita demersurilor lor. Încorporat științei despre sine sau păstrat în postura unui prilej acoperitor, acest
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
particularizatoare pe relieful capricios al biografiei revelatoare. Apoi, și în perspectivă psihologică și la un nivel de înțelegere superior, interdependența elementelor face posibilă funcționarea conștiinței. În sens pozitiv, organicitatea sistemică este o condiție întemeietoare a actului conștient în măsura în care adună predeterminările intenționale și le focalizează asupra țintei. În sens negativ, ea păzește de situațiile limită care ar putea surveni în momentul unei proaste gestionări a pachetului intențional. Nu numai realitatea extremă a maladiilor psihice, dar și experiența aparent cuminte a risipirilor existențiale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
În sens pozitiv, organicitatea sistemică este o condiție întemeietoare a actului conștient în măsura în care adună predeterminările intenționale și le focalizează asupra țintei. În sens negativ, ea păzește de situațiile limită care ar putea surveni în momentul unei proaste gestionări a pachetului intențional. Nu numai realitatea extremă a maladiilor psihice, dar și experiența aparent cuminte a risipirilor existențiale comune oferă o imagine sugestivă a tipului de rătăcire pe care îl implică proasta autonomie a părților sufletești. Fără unitate organică poate apărea, metaforic vorbind
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
acoperitoare pe care o realizează cunoașterea unui tot organic. Diferența celor două tipuri de conștiință marchează tocmai distanța de la o pluralitate fără firul unei legături de tip constitutiv la o unitate concretă și stabilă (garanție a dispunerii concentrice a straturilor intenționale). Subiectul acestor trăiri este vizat de către conștiința de sine într-o manieră a paradoxului fenomenologic, ca unitate a unei multiplicități funcționale. Existența validă logic a subiectului însuși ca agent al tuturor actelor sale de conștiință ține de o înțelegere a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și impun, de aceea, modalități de vizare care trebuie să subziste într-o oarecare separație, chiar dacă simbolică (adică ținând seama de unitatea fundamentală a conștiinței). Cele trei tipuri de obiect nu admit înrudiri fundamentale de natură să apropie corespondenții lor intenționali. Dacă sectorul ontologic al conștiinței de sine o poate transforma pe aceasta metaforic în instanță, atunci autonomia și unitatea subiectului transformă personalismul în filosofie a reflexivității (el căpătând un relief binemeritat în constelația concepțiilor posibile care vizează individul uman). Structura
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
acțiunilor și al formelor de participare pe care actorii le-au adoptat efectiv. Dimpotrivă, cititorul va găsi o reconstruire a constelației actorilor pe care Uniunea Europeană i-a ales pentru a-i implica în politicile de promovare democratică, printr-un proces intențional de selectare de interlocutori cu care Uniunea Europeană a încercat să întrețină un schimb de argumentații și idei. În afară de modul în care Uniunea Europeană s-a autoconceput ca actor al democratizării, ea a influențat alegerea mecanismelor de răspândire a argumentațiilor, valorilor și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
un actor social le face în mod deschis, cuprinzând comportamentele verbale sau acționale. Prin raportare la capacitatea lor de a determina comportamentele, valorile se clasifică în valori operative, cu o probabilitate ridicată de a genera un comportament manifest, și valori intenționale, care au probabilitate mică de a fi transformate în reacții comportamentale manifeste. Valorile sunt cumulative și transmisibile de la o epocă la alta, dar nu sunt imuabile. Dar, valorile au și o dimensiune prospectivă; ele ne apar ca stări posibile, viitoare
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
acest lucru ar implica mai multe variabile și constrângeri în determinarea naturii agresive sau non agresive a unui comportament. Luarea în considerație a intenționalității permite totuși realizarea unei distincții între comportamentele accidentale și cele făcute în mod intenționat. Fără dimensiunea intențională, intervențiile medicale și cele disciplinare ar putea fi considerate drept agresiuni, iar agresiunile "ratate" n-ar mai exista. Este deci mult mai judicios să considerăm agresivitatea un comportament realizat în mod intenționat împotriva unei ținte. Agresivitatea un comportament ce provoacă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nasc nu ca rezultat al activității individuale, ci ca produs ales, lăuntric, al conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la vedere. În filosofia tomistă, replicile senzoriale sunt elemente dependente de o activitate intențională divină. La acea vreme, Th. d'Aquino a făcut distincție între replicile intenționale senzoriale (species sensibilitis) și replicile inteligente (species intelligibilis). Din perspectiva sa, sufletului omenesc i-au fost conferite însușiri deosebite, nedemne de a fi atribuite altor ființe pământești
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la vedere. În filosofia tomistă, replicile senzoriale sunt elemente dependente de o activitate intențională divină. La acea vreme, Th. d'Aquino a făcut distincție între replicile intenționale senzoriale (species sensibilitis) și replicile inteligente (species intelligibilis). Din perspectiva sa, sufletului omenesc i-au fost conferite însușiri deosebite, nedemne de a fi atribuite altor ființe pământești, reflectarea omului a fost înălțată în Rai, ca un har dumnezeiesc, un dar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost acela că, în cazul în care animalului spinalizat i se secționează legăturile dintre membrele anterioare și cele inferioare, atunci în acord cu observațiile efectuate de el capul și membrele superioare continuă să fie capabile de mișcări spontane și intenționale, pe când membrele inferioare se rezumă să răspundă exclusiv la excitanții direcți, fără nici o posibilitate de intenționalitate a mișcărilor. Comunicarea lui Hall a trezit nedumeriri urmate de vii discuții în cercuri de specialiști și medici, depășind cu mult hotarele Angliei. Pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la științele naturii decât în școlile născute pe continentul european. Deși ambele orientări declară că așează fenomenul subiectivității la baza activității psihice, sensul acțiunilor fiind dat de activitățile dezvoltate, diferențele apar deoarece comportamentului uman i se accentuează prea mult direcționalitatea intențională. Pe această linie investigativă funcționalismul Școlii de la Chicago își asumă unele valențe teologice. Organismul psihologic, în accepțiunea acestora, este într-adevăr inepuizabil în a-și învinge obstacolele ce-i pot ieși în față. La baza acestei forțe se află materia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și opinia publică, prin intermediul sondajelor de opinie"6, comunicarea politică se caracterizează prin interacțiunea discursivă a unor actori (politicieni, jurnaliști și opinie publică) cu statut și legitimitate distincte. O perspectivă integratoare evidențiază că actul comunicării politice este deopotrivă: a) relație intențională și spațiu de interacțiune; b) ritual, dar și ansamblu de reglementări juridice; c) dispozitiv tehnologic și simbolic care "pune în scenă" politicul, dar și practică democratică; d) mesaj politic, dar și cunoaștere politică (reprezentări, atitudini, opinii colective în legătură cu politica); e
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursive: finalitatea apofantică (științifică sau rațională, concretizată în raportul adevărat/fals), finalitatea pragmatică (practică, determinată de valorile eficacității practice) și finalitatea poetică 75. Toate cele trei finalități sunt percepute ca determinări ulterioare și nu constitutive limbajului ca expresie liberă și intențională a unor conținuturi ale conștiinței umane. Ele țin de intențiile și atitudinile exprimate de locutor, constituind tot atâtea indicii pentru orientarea construcției de sens într-una dintre cele trei direcții. Din această perspectivă, limbajul științific se caracterizează prin finalitate apofantică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de interpretare a unui enunț depind în mare parte de accesibilitatea informațiilor incluse în context. Implicaturile conversaționale spațiu al exprimării oblice Între 1957 și 1969, P. Grice trasează direcțiile unei teorii semantice și pragmatice complementare, având la bază ipoteza caracterului intențional al comunicării 139. Pornind de la premisa că a semnifica ceva pentru cineva presupune instaurarea unei relații intenționale, Grice împarte domeniul semnificației nenaturale, concepută ca o particularitate a conduitelor de limbaj verbal sau nonverbal, în două părți: planul semnificației induse prin intermediul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spațiu al exprimării oblice Între 1957 și 1969, P. Grice trasează direcțiile unei teorii semantice și pragmatice complementare, având la bază ipoteza caracterului intențional al comunicării 139. Pornind de la premisa că a semnifica ceva pentru cineva presupune instaurarea unei relații intenționale, Grice împarte domeniul semnificației nenaturale, concepută ca o particularitate a conduitelor de limbaj verbal sau nonverbal, în două părți: planul semnificației induse prin intermediul unui indice direct (de exemplu, obținerea unui procent mic în alegeri echivalează cu un eșec); planul semnificației
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a fi cosmonaut" abia după primul său zbor în spațiu; numele "Mihai Eminescu" a dobândit sensul "autor al poemului Luceafărul" după anul 1883 etc. Termenii au rolul de a fixa sensuri de aceea, în cazul unui termen, sensul este parametru intențional, iar înțelesul unui termen constă în sensul său. De pildă, termenul "pătrat" fixează sensul "patrulater cu laturi și unghiuri egale". La un moment dat, diferite obiecte satisfac sensul unui termen. Aceste obiecte alcătuiesc clasa acelui termen. De exemplu, clasa termenului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a picturii. Anselm a vrut să arate că " există o diferență între pictura gândită și conceperea picturii existente, astfel încât existența, ca proprietate a obiectului sesizat empiric, să îmbogățească acest obiect cu o proprietate în raport cu obiectul supus doar conceptului, adică pictura intențională"69. Făcând diferențierea între cele două tipuri de existență: existența în minte și existența în realitate, Anselm presupune o importantă distincție între ceea ce filosofii de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o proprietate în raport cu obiectul supus doar conceptului, adică pictura intențională"69. Făcând diferențierea între cele două tipuri de existență: existența în minte și existența în realitate, Anselm presupune o importantă distincție între ceea ce filosofii de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul ideii, iar existența formală se referă la lucrurile reale. Exemplul lui Anselm este între ideea pe care o are un pictor înainte să picteze (intențională) și produsul finit, pictura actuală (formală
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
doar conceptului, adică pictura intențională"69. Făcând diferențierea între cele două tipuri de existență: existența în minte și existența în realitate, Anselm presupune o importantă distincție între ceea ce filosofii de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul ideii, iar existența formală se referă la lucrurile reale. Exemplul lui Anselm este între ideea pe care o are un pictor înainte să picteze (intențională) și produsul finit, pictura actuală (formală). Anselm a definit conceptul de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul ideii, iar existența formală se referă la lucrurile reale. Exemplul lui Anselm este între ideea pe care o are un pictor înainte să picteze (intențională) și produsul finit, pictura actuală (formală). Anselm a definit conceptul de Dumnezeu drept conceptul "celei mai mari ființe ce poate fi concepută". A susținut de asemenea că și ateistul, negând existența lui Dumnezeu neagă existența unei astfel de ființe. Altfel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de Dumnezeu drept conceptul "celei mai mari ființe ce poate fi concepută". A susținut de asemenea că și ateistul, negând existența lui Dumnezeu neagă existența unei astfel de ființe. Altfel spus, atât credinciosul, cât și necredinciosul se gândesc la existența intențională a lui Dumnezeu. Mai departe, Anselm se întreabă dacă ideea de Dumnezeu, drept "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit", poate fi numai ideea unei existențe intenționale? Nu: deoarece ar fi posibil în acest caz să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atât credinciosul, cât și necredinciosul se gândesc la existența intențională a lui Dumnezeu. Mai departe, Anselm se întreabă dacă ideea de Dumnezeu, drept "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit", poate fi numai ideea unei existențe intenționale? Nu: deoarece ar fi posibil în acest caz să ne imaginăm un Dumnezeu și mai mare, un Dumnezeu care nu este doar o idee ci care există în mod actual (care are și existență formală). De aici se concluzionează că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibil în acest caz să ne imaginăm un Dumnezeu și mai mare, un Dumnezeu care nu este doar o idee ci care există în mod actual (care are și existență formală). De aici se concluzionează că ființa care există doar intențional nu poate fi cea mai mare ființă concepută: îi lipsește un extra atribut al realității sau altfel spus existența formală 70. Să analizăm în continuare câteva aspecte problematice ale argumentului pentru a continua, mai apoi, cu o serie de critici
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]