1,295 matches
-
element de referință în combaterea crizelor agro-economice prelungite. Intelligence-ul economic (IE) devine un nou mod de management informațional, care se impune direct sau indirect, în actualul mediu competitiv. Acesta are o natură transversală, și prin urmare, abordează metode de analiză interdependente și o viziune pluridisciplinară, fundamentându-se pe structura unei analize de intelligence. Conceptul agrointelligence s-a născut ca un răspuns la provocările și amenințările contemporane, unde prin definiție, propune soluții inteligente și integrate în sectorul agroalimentar, în actualul context hibrid
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
context hibrid și asimetric, unde fenomeul globalizării antrenează și impune o abordare competitivă, inclusiv în domeniul agro-economic. Această expunere urmărește și cultivarea unei culturi a securității agroalimentare, care s-ar putea defini printr-o serie de activități informative și educative interdependente, astfel: "prin înțelegere și asimilare de către toți actorii a noii noțiuni de agrointelligence în vederea facilitării schimbului de date și obținerii de informații utile și relevante; constituirea unui sistem integrat, strategic și operațional, în parteneriat public-privat, care să aibă ca scop
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pe Alimentație, care s-a ținut la Roma, zeci de țări au adoptat Declarația universală pentru a elimina definitiv foametea și subnutriția. În prezent, analizele asupra factorilor și cauzelor generatoare de foamete și sărăcie, s-au multiplicat și au devenit interdependente, ceea ce a generat definirea conceptului inovativ de securitate alimentară, odată cu crearea Comitetului de Securitate Alimentară la nivel Mondial (CSA), în 1975. Guvernele au fost motivate să pună în aplicare numeroase politici alimentare la nivel national, dar fără rezultat. Prin urmare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
poate stagna pentru moment de la Nord la Est, din Orient spre Occident, ceea ce-i obligă pe agenții economici la o integrare a valorilor la nivel global și abordarea unui intelligence cultural 5. Competiția devine obligatorie într-o eră globalizată și interdependentă pentru sesizarea oportunităților, acolo unde amenințările sunt de tip hibrid și asimetrice. Rolul statelor și al actorilor economici privați devine neclar, fiind supus aceleiași logici a concurenței și determinând conturarea de noi reguli. Termenul de parte interesată desemnează toate entitățile
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
academiilor de profil: agrometeorologie, agrocomerț și agroeconomie, producție agroalimentară, agrotehnică, pedologie, agrochimie, agrogenetică, entomologie, aceste analize integrate având ca scop prevenirea și combaterea unei insecurități alimentare pe termen scurt și lung. Acest parteneriat public-privat, are ca scop gestionarea acestor probleme interdependente prin diverse programe de cercetare în domeniu, având ca finalitate crearea unei strategii bioeconomice și geo-economice durabile, construite pe baza unor axe strategice, conform figurii 15 1, de mai jos: Fig. 1. Prezentare sinoptică a relațiilor inter-pluri-trans-disciplinare, necesare înțelegerii holistice
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agricol. Această grilă de indicatori poate fi definită sub forma unei pentagrame, construită pe o abordare pluridisciplinară și intersectorială, deoarece astăzi se practică o agricultură multifuncțională, care poate fi influențată de factori socio-teritoriali sau de mediul înconjurător. Această nouă abordare interdependentă are în vedere aspecte multifuncționale la nivel geo-economic și geo-strategic, având ca scop prevenirea unei insecurități alimentare. Astfel, informațiile parțiale și fragmentate sunt înlocuite de informații complexe și utile, reducând, prin urmare, blocajele la nivel decizional, conform figurii 2. Această
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
latura socio-teritorială care își impune remodelarea agriculturii dintr-o perspectivă multifuncțională aflată în relație directă cu nevoile sociale și având la bază agricultura durabilă. ■ Un nou "contract socio-teritorial" în exploatațiile agricole... Un nou "contract social" se impune, în actualul context interdependent și multifuncțional, care s-ar fundamenta pe noile principii ale unei dezvoltări agricole durabile. Apar noi norme sociale prin construirea unor noi modele de acțiune în sectorul agricol, unde agricultura trebuie să fie percepută prin prisma a trei funcții: * Funcția
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
îngrășămintelor cresc calitatea și utilitatea alimentelor facilitând accesul la o hrană sănătoasă și sigură, unul din pilonii importanți ai securității alimentare, aflat în relație directă cu indicatorii agriculturii durabile și a suveranității alimentare, prin dezvoltarea unor politici alimentare durabile și interdependente. 5.2. Agricultura durabilă și suveranitatea alimentară Suveranitatea alimentară se înscrie la nivel global într-un proiect de dezvoltare, prin promovarea unei agriculturi tradiționale care să poată permite fermierilor mici să obțină venituri decente din activitățile agricole prestate, fără să
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
din acești actori fac parte din marii producători care au resurse financiare și tehnice dezvoltate și avansate. Totuși, și fermele mici au puterea de a comercializa surplusul de producție asemenea marilor actori agropastorali într-o astfel de ecuație complementară și interdependentă. În general, în sistemele mixte agropastorale din sectorul agrobusiness-ului, două tipuri de ferme se pot distinge: fermele mari și fermele de familie. Fermele industriale mari: sunt acele ferme în care dreptul de proprietate, gestionarea și lucrările agricole sunt realizate de către
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
națională sau globală. Când spunem "fermieri" facem referire la toți cei care produc principalele alimente pentru ei înșiși, inclusiv comunitatea lor: agricultori rurali, urbani, pescari în ape dulci sau sărate, ciobani sau vânători, întrucât sectorul agroalimentar tradițional este ramificat și interdependent, ceea ce ne motiveaza să-l definim ca o "rețea" între producători și comunitate. În opoziție, la fel de complex, se regăsește sistemul agroalimentar industrial, pe care îl putem defini ca "lanț" prin construcția sa închisă, ce marginalizează "recolta tradițională". Mai mult de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
potabilă, conservarea forței de muncă, alocarea de capital fermelor de subzistență etc., iar acest lucru se poate implementa doar printr-un agribusiness inovativ și performant sub forma sistemelor agropastorale mixte la nivel rural. În contextul actual al globalizării, o abordare interdependentă între agribusiness și sistemul mixt agropastoral, devine o soluție și o necesitate în combaterea insecurității alimentare, care poate propune o abordare plurisectorială și pluridisciplinară, crescând rolul agricultorului de rând și al fermierului. Partea a II-a CONCEPTE, METODE ȘI TEHNICI
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
traducându-se ca inegalitați socio-economice: lipsa locurilor de muncă, conflicte asupra resurselor naturale, abuzuri asupra drepturilor omului, excludere politică și corupție. În multe cazuri, s-a dovedit a fi dificilă definirea concretă a cauzelor generatoare de conflicte contemporane, datorită factorilor interdependenți și asimetrici. Cu toate acestea, protestele declanșate din cauza nerespectării dreptului omului, din 2007-2008, și revoltele în masă din Primavara Arabă - unde creșterea prețurilor la produsele de bază au reprezentat un factor determinant al nemulțumirilor combatanților - au crescut interesul decidenților politici
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
corporațiilor multinaționale, există o interdependență și o comunicare directă și sinceră între diferiții actori de pe piețele agricole (producărori vs. consumatori) și o practică de schimb informațional, care să aibă la bază creșterea productivității și dezvoltarea mediului agrocompetitiv. Fără aceste relații interdependente, fluxurile de agro-informații ar putea fi destabilizatoare, cu consecințe negative în menținerea unui echilibru la nivel individual/colectiv în ceea ce privește accesibilitatea, disponibilitatea, utilitatea și stabilitatea hranei. Dacă sunt folosite corect, informațiile obținute din integrarea datelor vor elimina, de asemenea, erorile și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Multă vreme interzisă, inaccesibilă, profund mitizată. În catalogul Europelor noastre românești (contemplate cu nostalgie) înscriem încă o poziție. Nu mai puțin importantă, dar pe alte planuri, deși toate ideile și comportamentele românești, umane în general, sunt și în acest caz interdependente și convergente. Se vorbește în mod curent și de un anume spirit sau mentalitate europeană, de un comportament european ș.a.m.d. Se are în vedere respectarea și aplicarea unui număr de norme, mijloace și deprinderi considerabile, recunoscute ca tipic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
faptul că sovieticii au săvârșit asasinate politice între anii 1973 și 1979. Toate aceste implicări ale Moscovei în politica statului afgan și-au găsit apogeul la 28 decembrie 1979 când Armata Roșie invadează această țară. Într-o lume atât de interdependentă, acțiunea Uniunii Sovietice în Afganistan a făcut ca opinia publică internațională să se revolte, dar a condus, fără echivoc, la o intensificare a Războiului Rece. Decizia de a invada Afganistanul este una dintre ultimele măsuri luate de Uniunea Sovietică pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
xD mare). Eficacitatea coloanei de rectificare este măsura abaterii de la echilibru, se poate calcula din relații empirice și are valori cuprinse între 60% și 90%. Distanța dintre talerele coloanelor, eficacitatea talerelor și viteza vaporilor în secțiunea liberă a coloanei sunt interdependente. O viteză mare a vaporilor determină antrenarea lichidului de pe un taler pe altul și reducerea eficacității talerelor. Pentru asigurarea închiderii hidraulice a talerelor și pentru reducerea antrenării lichidului se recomandă ca distanța între talere să fie: H = (2 ÷ 2,5
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
care observă că „înaintarea sarmată din stepa ucraineană spre sud-vest creează geților din cîmpia munteană pe vremea lui Augustus împrejurări tot așa de grele, ca acelea provocate de celto-bastarni prin a. 200 î.e.n.” . Evenimentele din regiune sunt percepute ca fiind interdependente, astfel că „marea năvălire bastarnică din a. 29” îi apare eminentului savant ca reprezentând „doar începutul unei serii noi de turburări și deplasări de popoare, care de acum înainte va dura violent aproape un veac, sub rubrica noului ocupant clasic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
creativitate nu sunt pe deplin clarificate, iar relația dintre ele deși a fost cercetată, rezultatele au dus la puncte de vedere diferite: - Inteligența presupune creativitate; - Nu există nici o legătură între inteligență și creativitate; - Inteligența exclude creativitatea; - Inteligența și creativitatea sunt interdependente până la un punct bine definit;Inteligența este unul din factorii creativității. E. P. Torrance - unul din cei mai cunoscuți psihopedagogi ai creativității - afirma pe baza rezultatelor obținute, că în 30% din cazuri, indivizii foarte creativi sunt și foarte inteligenți și tot
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
finaliza opera de artă. Totodată există o fuziune ontologică între imaginație și inspirație, în timp ce imaginația amplifică și intensifică ceea ce aveam prin intermediul inspirației, lucrând la nivelul mental ca facultate imanentă și transcedentală. La nivelul transcendental imaginația și inspirația funcționează în relație interdependentă. Dimensiunea ontologică a imaginației prevede și o interpretare dinspre opera de artă spre imaginație. Astfel, prin prisma artei funcția imaginației este de a stabili o conexiune între individ și cosmos. După Blake 16, sinele poate scăpa reprezentărilor schematice și emoțiilor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să fie pregătit să profite de ocaziile de a învăța care i se oferă pe tot parcursul vieții, atât pentru a-și lărgi orizontul cunoașterii,dar, mai ales, pentru a se putea adapta la o lume în permanentă schimbare, complexă, interdependentă. Pentru a reuși să ducă la bun sfârșit aceste deziderate,educația trebuie organizată în jurul a patru tipuri fundamentale de învățare, care, pe parcursul vieții, constituie temelia cunoașterii: a învăța să știi, ceea ce înseamnă dobîndirea mijloacelor prin care îți acumulezi cunoștințele; a
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
grupa de demersuri creative, care, sub aspectul continutului corespunde în mare masură unor tehnici intuitive de creație. Știința, și în particular inventica, este o activitate de creație. Ceea ce se întâmplă în exteriorul inventatorului și în lumea sa internă sunt procese interdependente. Inventatorul poate descoperi un eveniment sau un proces în lumea externă numai dacă posedă un concept adecvat, cel puțin aproximativ, pentru a-l descrie. Această legătură depinde de domeniul de dezvoltare emoțională intelectuală-socială a inventatorului individual și al societății în
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
actorii, de a nu informa instanțele exterioare despre carențele din unitățile de muncă și, pe de altă parte, pe relațiile de complicitate și de loialitate care se înscriu în relațiile de autoritate. Complicități, relații informale, încredere și paternalism sunt strâns interdependente într-un sistem unde, așa cum au visat „părinții” regimului, „infrastructura” suportă cu generozitate „superstructura” politică, dar nu în transparența sperată - pe fondul ocolișurilor și a legăturilor implicite din care rezultă o puternică dependență a economiei oficiale față de economia informală. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au uneori comportamente diferite. Ansamblul de decizii luate în organizație pe baza acestor motivații formează un sistem organizat. Toate deciziile se subscriu imperativului de îndeplinire a obiectivelor organizaționale, obiective ce reprezintă un grup de restricții mai mult sau mai puțin interdependente impuse organizației printr un proces de negociere între membrii firmei. După Cyert și March, aceste obiective sunt de patru categorii: obiective de producție (ca, de exemplu, producția să nu coboare sub un nivel minim sau să nu fluctueze etc.); obiective
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
I.5. Întreprinderea ca sistem Dacă metoda analitică de cercetare descompune ansamblurile complexe în părți componente și analizează proprietățile și comportamentul fiecărei părți, metoda sistemică analizează ansamblul de elemente componente în interacțiune. Sistemul este definit ca un ansamblu de părți interdependente care au un scop comun. Expresia “teoria sistemelor” nu descrie o realitate omogenă; există o mare varietate de sisteme (naturale, tehnice, sociale, economice etc.). În ceea ce privește întreprinderea, această teorie se ocupă de structura și politicile generale ale firmei considerate ca un
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
vor facilita sau vor îngreuna succesul politicilor de compromis. În primul rând, merită să subliniem faptul că succesul compromisului - adică respectarea celei de-a patra reguli - depinde de respectarea celorlalte trei reguli, care, la rândul lor, sunt în mod similar interdependente. Așa cum respectarea celei de-a doua reguli depinde de îndeplinirea celei dintâi, la fel și realizarea celei de-a treia reguli depinde de respectarea celei de-a doua. Un stat poate avea o abordare rațională a propriilor interese naționale numai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]