45,962 matches
-
mâna lui Paul o trompetă aurie îi făcea concurență. Gura Târgului spune că pe terasă au fost și lansări demne de barurile cele mai deocheate, la cărți deocheate, dintr-o colecție gândită de Dan Silviu-Boerescu. Ghinion: publicul n-a fost interesat și a bombănit. Copiii, micii cititori în devenire, s-au cam mirat. Dar nici măcar ei n-au fost curioși să se uite la trupurile 10 % îmbrăcate care se dădeau în spectacol, mult mai interesante li s-au părut vacile de
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
de ficțiune autohtonă. Editura Polirom merge pe mîna autorilor români avînd o strategie a descoperirii sau, după caz, a redescoperirii unor scriitori, în paralel cu publicare autorilor care asigură succesul de casă. Polirom creează piață pentru debutanți și pare din ce în ce mai interesată de scriitori din toate generațiile pe care îi promovează agresiv și cu o excelentă marketizare. Ca număr de titluri publicate, Polirom e cea mai ofensivă dintre editurile autohtone. Aici apare, ca număr de titluri, mai mult de o carte pe
Scriitorul român față cu cititorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11640_a_12965]
-
cu taică-su sau cu o rudă, nu știu... - Credeți că filmul va fi un succes în România? - Filmul ar trebui să fie un succes în România, dar succesul filmului în România va reprezenta exact măsura în care oamenii sînt interesați de problemele care îi privesc direct. Dacă românii nu sînt interesați de propriile lor probleme, atunci filmul nu va avea spectatori. Și acuma o să vedem așa, pentru că e inevitabil un film cu un discurs social și politic destul de pregnant. Dacă
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
filmul va fi un succes în România? - Filmul ar trebui să fie un succes în România, dar succesul filmului în România va reprezenta exact măsura în care oamenii sînt interesați de problemele care îi privesc direct. Dacă românii nu sînt interesați de propriile lor probleme, atunci filmul nu va avea spectatori. Și acuma o să vedem așa, pentru că e inevitabil un film cu un discurs social și politic destul de pregnant. Dacă oamenii se vor duce la filmul ăsta așa cum s-au dus
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
între "științele umane" și "științele exacte". Solomon Marcus este un savant al vremii noastre. Discret și modest, departe de ochii veșnic iscoditori ai mass-media, profesorul Marcus are, la cei optzeci de ani ai săi energia și pasiunea de a se interesa de tot ce este nou. Autor al cîtorva zeci de cărți de analiză matematică, informatică teoretică, lingvistică, semiotică, poetică, aplicații ale matematicii în științele naturii și în științele sociale, filozofia și istoria științei (vezi scurta fișă bio-bibliografică de la sfîrșitul volumului
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
doar un pretext narativ, e banal sau te lasă mai degrabă indiferent. În general, discursul confesiv al naratorului e declanșat de o seară ratată, o întoarcere de la o petrecere, o discuție anume... Nu detaliile sau cadrul exact și complet îl interesează pe Adrian Buz, el are nevoie doar să-și poată "înscena" textul. Un epic ceva mai complicat găsim în Iugoslavia, mon amour sau în Șapte zile, ultimele șale Dosarelor Xț, dar în general aceasta e tendința prozatorului. Încă din proza
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
fi citită ca un text. Dar nu mergem atît de departe, ținînd seama de circumstanța că textul operei însuși conține, de regulă, "cumințenia" sau "zăpăcelile", "consecvența" sau "lipsa de consecvență", "teama" ori "compromisurile" ce marchează viața scriitorului. Ele nu ne interesează, în plan critic, decît ca aspecte (textuale) ale operei, slujită ori păgubită prin ele, ca o categorie de aspecte ale acesteia, care, în felul acesta, n-ar putea fi trecute cu vederea. Altfel spus, avem a face cu virtuțile sau
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
detașează calitativ, ce evenimente culturale se pregătesc, cine sînt artiștii aflați pe val și ce vor ei, relatări de la festivaluri și colocvii, probleme legate de administrarea culturii, opinii și recomandări ale unor specialiști - toate redactate de gazetari familiarizați cu domeniul, interesați de el, meseriași. Partea neplăcută e că unele ziare nu au asemenea meseriași pasionați și școliți anume, dînd liber să se pronunțe unor persoane ce își vădesc ignoranța și stîngăcia pînă și într-o biată știre de cîteva rînduri. EVENIMENTUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
în proximitatea Senatului, nu are nici un efect, până când nu anunță că a intrat în greva foamei. Sintagma, oferită de un bătrân și straniu boschetar, are impact - și profesorașul începe să fie luat în seamă de aleșii Patriei. Autorul nu este interesat de o secțiune în socio-politicul românesc și nu urmărește ridiculizarea figurilor exponențiale din (noul) sistem. Accentele povestirii se mută pe întâlnirea cu misteriosul boschetar, care pare a fi un mesager al Diavolului, un însărcinat cu afaceri demonice propunând vechiul contract
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
ar fi mai răscolitoare decât pentru un tânăr deschis către cultură". Concluzia nu poate bate decât într-o singură direcție: "Ceva neverosimil, ca viața, ca miracolul creației îți stă înainte, în mijlocul molozului și al mizeriei de a fi om. Ce interesează, însă, e relieful cel nou în care apar lucrurile, în caiete, și recolta de gânduri și frumuseți pe care fiecare o face singur, ca și cum ar fi fost un contemporan al lui Eminescu și ar veni acum să istorisească ce știe
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
francez, Bosnia, Adio, Israel, Lumi în război, Folosirea timpului. Scriitorul mărturisește în scurta prefață a cărții că ceea ce a stat la baza alcătuirii ei a fost faptul că în epoca în care trăim, ceea ce suntem, și mai ales ceea ce ascundem interesează mai mult decât ceea ce facem (respectiv ceea ce scriem). Eseul despre Cioran schițează în puține cuvinte - poate prea puține - un portret al scriitorului român, numit "un dandy al vidului", în care B.-H. L. încearcă să îmbine - cititorii vor judeca în ce măsură
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
ale criticului român. Întrevederile cu Mircea Eliade au fost de asemenea foarte importante și fructuoase. Adrian Marino le consemnează de mai multe ori: "Seară la Mircea Eliade" (p. 298), "La Mircea Eliade" (p. 281) etc. Paginile sînt antologice și pot interesa istoria literară (în orice caz, pe cei care studiază viața și opera celebrului scriitor român): "candoare de savant", "mereu prietenos, precis, afabil", "timid și ușor ireal", într-o "sinceră și discretă solidaritate", stil "confrate", fără "superioritate". Întîlnirile au loc înainte
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12. Dacă scrisorile sunt concepute a avea un ton mistic, acesta provine din intensitatea pe care martiriul iminent al Sfântului Ignatie îl conferă argumentelor sale. Și totuși, el este mai interesat de solidaritatea creștină, decât de destinul personal. În concepția Sfântului Ignatie, Biserica este aceea prin care putem dobândi mântuirea, deoarece în Biserică se concretizează harul dumnezeiesc și puterea lui Iisus Hristos. Biserica este concepută ca instituție, care dintru început se
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Pașcu l-a vizitat pe Ion Iliescu la Spital. - Aha!, a exclamat Haralampy, cred că este vorba despre fratele lui Ioan Mircea Pașcu sau chiar despre fostul ministru lucrând sub acoperire pesedistă și anti-Geoană o vizită caritabilă... Trebuie să ne interesăm, într-adevăr, undeva... În paranteză și în context, ca fond muzical al imaginilor cu Ion Iliescu părăsind Spitalul unde i se efectuase intervenția chirurgicală, formația "Divertis" cânta "Ce bine-mi pare că ai luat țeapă". Părerea mea nu contează, dar
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
armata sovietică, luându-l pe eroul romanului drept personaj real, i-au scris o scrisoare plină de admirație, probând încă o dată încrederea rusului în cuvântul scris: "Mult stimate Serghei Timofeevici, - scriau ofițerii, - citind romanul lui Semeon Babaevski, am fost foarte interesați de faptele Dumneavoastră vitejești și am fost foarte emoționați de activitatea Dumneavoastră intensă pentru patria noastră dragă". De pe partea chineză, țăranul Liu Cean-lin ruga în numele tuturor membrilor cooperativei agricole Hunguan, din satul Siaohun, să-i fie "transmisă cavalerului Stelei de
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
despre un tanchist, erou al Uniunii Sovietice, care se întoarce de pe front în satul căzăcesc natal. Și hotărăște să construiască în colhoz, pe un șantier de voluntari entuziaști, o centrală hidroelectrică. Babaevski nu va scrie niciodată memorii. Spune că nu interesează pe nimeni. în afară de asta, din cauza bătrâneții, are pierderi de memorie și, din când în când, e internat "la casa de nebuni". Cu mine însă, a părut a avea o memorie excepțional de vie. Dintre scriitorii sovietici l-a distins pe
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
stau acum să vi le înșir : fac și ele parte din dificultatea italiană de a izbuti să trăiești fără gânduri negre. Dacă voi putea să mă liberez de grijile ce mă frământă, voi căuta să recitesc poemele Dvstră pentru a interesa și revista mea; dar am nevoie de confirmarea unei bune recitiri, făcută în tihna de care nu dispun acum. Sunt mâhnit de a nu vă putea da vești mai bune decât ce v-am spus mai sus, cu inima cea
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
rămîne mai departe copii. Vor trăi împreună, în voie bună, sigilați, departe de lume. El visează oameni care sar pe fereastră, de mînă, în acord superstițios de timid. Ea nu știe de unde vin visurile și mărturisește că nici nu o interesează. Amîndoi sînt speriați de profeți, dar răspund diferit la sperietură. Ea simte că profețiile sînt periculoase și că e bine să ții seama de ele. El crede că, oricît de periculoase, ele sînt acolo ca să le înfruntăm." (p. 12) Spre deosebire de
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
latinist de forță, gata să atingă 90, în legătură cu o situație... Voi prezenta faptele, pe scurt, ca să nu plictisesc. Miercuri, 20 aprilie a.c. citeam Ziua, în care spiritualul caricaturist al gazetei semna pe prima pagină dialogul a doi bătrâni amărâți. El, interesându-se, febril: Habemus papa? (păpică, săracul). Ea, (săltând o tigaie nenorocită din care iese un fum negru): Deocamdată, nu. (S-o crezi tu!)... De caricatură, m-am amuzat cât m-am amuzat, în timp ce domnul Sache, aflându-se lângă mine, pufnea
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
face abuzând de apartenența la acea universitate, atrasă astfel într-o confruntare despre care nu știu dacă e informată (Fullerton nici măcar nu e în Midwest!) Iar apoi m-aș adresa și Serviciului american de emigrare și naturalizare și m-aș interesa dacă dl. Bogdan Suceavă a declarat chiar totul despre originile sale. Mai precis, despre faimosul colonel/general de miliție Ion Suceavă, despre care se pot citi lucruri suculente într-un număr din 1992 al revistei "Cuvîntul". Și care figurează și
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
miliție Ion Suceavă, despre care se pot citi lucruri suculente într-un număr din 1992 al revistei "Cuvîntul". Și care figurează și într-un celebru lexicon al torționarilor... Să mai continui? Informații există berechet, și ele poate că l-ar interesa pe președintele Băsescu. Dacă tot am recoborât în epoca bătăilor în dosare de cadre, sunt gata să duc o astfel de bătălie. Firește, nimeni nu e responsabil pentru faptele părinților. Dar să nu lași să treacă măcar o generație între
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
Teoria democrației, care după căderea aristocrației și a despotismului trebuia să apară nu numai ca o posibilitate, ci și ca cea mai strălucită și nobilă dintre înfăptuiri, se întemeiază pe credința că toți cei ce vor vota se vor și interesa de mersul general al treburilor. N-a fost însă așa! Mulțimea n-are nici timpul, nici mijloacele să se ocupe serios de afacerile generale. Nu putem face o problemă fără concentrare; putem cere oare mulțimii să rezolve fără concentrare probleme
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
acum se transmite o știre, cu imagini aferente, despre un hotel pentru câini, în Bavaria, hotel de 5 stele, cu săli unde orice cuțu poate beneficia de terapie având și posibilitatea să practice diverse sporturi. Cum ar fi ? Mă voi interesa. Acum, într-un reportaj tv transmis de pe funesta mare bănățeană, domnul Prim-ministru Tăriceanu le zice cu asprime nu tocmai părintească unor sinistrați în ochii cărora abia mai pâlpâie o luminiță de speranță: -Ce vreți să facem? Să ridicăm un
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
dezbaterile privind căile de promovare a cărții. Semnificative pentru ultimul aspect sînt preocupările lui Grigore Pleșoianu, chiar dacă, din punctul de vedere al democrației de azi ideile sale sună complet aberant: "Un Ťciracť al lui Heliade, Grigore Pleșoianu, și el foarte interesat în desfacerea cărților pe care le tipărește, propune ca Ťtoți cîți sînt dregătorii țăriiť să primească, obligatoriu, cărțile românești care apar, iar prețul să se oprească din leafă. Un alt mijloc ar fi, după el, a obliga să cumpere cărți
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
lectură a cărții în cheie tematică și vede în încăpățânatul Keraban, alergic la taxele prejudiciatoare, fie ele și numai de zece parale, un erou fără voie al liberalismului economic. Din unghiul de vedere al demersului întreprins de Ion Hobana, cartea interesează prin cele douăzeci de pagini care descriu drumul lui Keraban prin Dobrogea, pe atunci provincie a Imperiului Otoman. Informațiile despre ținut și locuitorii săi, despre formele naturale și despre așezări precum Cernavodă, Galați, Tulcea, Constanța sunt toate de "sorginte livrescă
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]