4,045 matches
-
au dorit. Acest statut, spun unii parlamentari cu regret, duce la "inconsistență". El nu prefigurează "un statut deplin de cetățenie", se mulțumește doar să "evoce drepturile speciale și parțiale al căror exercițiu efectiv este subordonat unor acorduri unanime cu caracter interguvernamental"14. Drepturile cetățenilor europeni sînt departe de ideea unei cetățenii de tip federal: ele provin din decizii interguvernamentale, sînt în mare parte opozabile statelor și aplicate de administrațiile naționale. Deci este vorba despre relații juridice orizontale, între popoare din state
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de cetățenie", se mulțumește doar să "evoce drepturile speciale și parțiale al căror exercițiu efectiv este subordonat unor acorduri unanime cu caracter interguvernamental"14. Drepturile cetățenilor europeni sînt departe de ideea unei cetățenii de tip federal: ele provin din decizii interguvernamentale, sînt în mare parte opozabile statelor și aplicate de administrațiile naționale. Deci este vorba despre relații juridice orizontale, între popoare din state diferite și nu de relații verticale, între cetățeni și Uniune. În termeni constituționali, această formă singulară de cetățenie
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
a democrațiilor europene atestă înscrierea lor într-un cadru comun: practic toate statele europene au adoptat controlul constituționalității legilor în același moment în care Consiliul Europei instituia acest mecanism la nivel supranațional. În momentul în care se puneau bazele Europei interguvernamentale, toate aceste state au văzut slăbirea funcțiilor de șef de stat, intrarea în declin a bicameralismului și afirmarea guvernelor ca instituții centrale. Toate caută astăzi un echilibru între reprezentarea proporțională și majoritară, între parlamentarism și personificare a guvernului, între unitate
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
fără substanță. Deși relațiile juridice dintre state și cetățeni sînt mult mai complexe decît și-a imaginat Kant, ele nu sînt nici o imitare a principiilor federale. Este adevărat că dreptul comunitar este superior legislațiilor na-ționale, dar el emană din decizii interguvernamentale, aplicate de administrațiile și jurisdicțiile naționale. Este adevărat că cetățeanul european are drepturi opozabile Uniunii, dar nu are dreptul de recurs direct în fața Curții de Justiție. Din punct de vedere al organizării juridice, Uniunea respectă în egală măsură principiile federaliste
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
atunci, numeroși juriști, istorici, politologi au consolidat această analiză. Printr-o examniare a documentelor diplomatice ale epocii, s-a putut demonstra că guvernele implicate în construcție urmăreau în mod exclusiv apărarea intereselor naționale (Milward 1992). De asemenea, prin analiza negocierilor interguvernamentale recente, s-a putut afirma că ele erau dominate de preocuparea statelor de a-și promova propriile interese (Moravcsik 1992). În aceste condiții, Comunitatea a putut fi definită, din perspectivă juridică, ca o organizație internațională clasică (Leben 1990). Prin prisma
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cîteva domenii precise, în virtutea unei gestiuni mai bune la nivel european decît la nivel național. Autorii acestor analize recunosc, totuși, că nu iau în considerare decît Comunitatea (Majone 1997), lăsînd la o parte celelalte dimensiuni ale Uniunii (mai ales stîlpii interguvernamentali și vastul domeniu hibrid de coordonare a politicilor naționale). Legitimitatea Europei astfel concepută constă în mod esențial în rezultatele acțiunii sale. Aceste instanțe își găsesc rațiunea de a fi în competența și independența lor față de politică și sînt acceptate de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
se federaliza ei înșiși). Care ar fi condițiile specifice creării unui stat federal european? Conform viziunii federaliste, ar fi suficiente următoarele transformări: Consiliul Uniunii ar trebui să delege Comisiei Europene mai multe puteri executive, așa cum este prevăzut de Tratat; Stîlpii interguvernamentali (PESC și JAI) să fie transferați în cadrul stîlpului comunitar, așa cum este, de altfel, înscris în Tratat; Votul cu majoritate calificată să fie generalizat împreună cu procedura de co-decizie. Astfel dotată cu o Constituție în sensul material al termenului, Uniunea Europeană ar putea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în Europa Centrală și îi susțineau pe disidenți în perioada comunistă, atitudinea generală, după cum s-a exprimat Vaclav Havel, era una de "reticență... dacă nu cumva chiar de neîncredere și anxietate". (9a, p. 139) Răceala care intervine în alianțele europene interguvernamentale și supranaționale nu poate merge până la congelare. Și tradițiile bunelor rezultate obținute în integrarea țărilor occidentale timp de peste jumătate de secol postbelic au oscilat uneori. Exemplele lor pot fi continuate prin angajarea agonică a întrecerii, pregătită cu minuțiozitate și cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
apoi "frați" cu oamenii sovietelor din cea mai mare federație estică a lumii. Din anii '90, însă, am ales să ne îndreptăm nădejdile spre orizonturile promițătoare ale Europei celor douăsprezece țări reunite în mai multe tipuri de instituții supranaționale și interguvernamentale. Treptat, ne-am dat seama că spre Vest și spre Nord aceste orizonturi s-au limpezit destul de bine în deceniile postbelice. Țările și oamenii din această parte de continent nu numai că au reușit să se solidarizeze în modurile de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu o fregată pe Mediterana. În Uniune avem obligații, nu și dreptul de "a intra în spațiul Schengen", potrivit planificării. Din nou se aplică vechile discriminări față de Est. Iar guvernanții neeficienți rămân nesancționați atât interior, cât și în noile foruri interguvernamentale și supranaționale. Față de sistemul de pensii din vechiul regim, cel de mai sus este completat cu pensiile administrate privat la un mic număr de angajați. Este mult extins prin pensiile speciale pentru judecători și procurori, precum și prin drepturile reparatorii pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
atunci se pun fireștile întrebări: Uniunea Europeană este numai a țărilor ori și a oamenilor? Sunt destul de uniți eurodeputații și comisarii europeni în scopurile și mijloacele folosite ori și la nivelele lor acționează mai mult interesul individual decât cel supranațional și interguvernamental? Când viața milioanelor de români va fi asigurată cu locuri de muncă, locuințe, bunuri și servicii de educație, igienă, sănătate fizică și psihică normală, atunci poate se vor structura și consolida interesele pentru ideologia paneuropeană și pentru organizări democratice centrate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
steagul UE (Radu 2003, 69). A fost prima dată când o formațiune politică a utilizat în campanie un semn electoral cu o asemenea trimitere. Ca evenimente pozitive ce pot fi trecute în contul partidelor aflate la guvernare se numără Conferința Interguvernamentală România-UE (desfășurată la Bruxelles, pe 15 februarie 1999), în cadrul căreia s-a lansat în mod oficial procesul de negociere a aderării României la UE, summitul de la Helsinki (10-11 decembrie 1999), ce a marcat începerea negocierilor pentru aderare a țărilor candidate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
seriei mineriadelor (ianuarie 1999); d) decizia Președintelui Constantinescu și a Guvernului de a permite, în primăvara lui 1999, avioanelor NATO să survoleze spațiul aerian românesc în timpul intervenției din fosta Iugoslavie; e) începerea negocierilor de aderare a României la UE (Conferința Interguvernamentală România-UE de la Bruxelles, 15 februarie 1999, și summitul de la Helsinki (10-11 decembrie 1999). UDMR Izolarea naționalistului iredentist László Tökés în cadrul organizației PDSR a) declanșarea campaniei de "schimbare la față" prin: mesaje în sprijinul politicii de integrare euro-atlantică, vizita lui Adrian
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2001). Deși climatul interetnic s-a schimbat semnificativ, relațiile politice și comunitare dintre românii și maghiarii din Transilvania pot fi mai curând caracterizate drept un conflict simbolic, decât drept o cooperare deplină. În ciuda optimismului exagerat determinat mai curând de cooperarea interguvernamentală dintre România și Ungaria (Salat și Enache 2004), relațiile comunitare sunt afectate de crize simbolice recurente (Dragoman 2011c) care merg de la schimbarea numelor străzilor, plasarea de statui și de inscripții bilingve în localitățile etnic mixte, reforma unităților administrativ-teritoriale locuite de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
echilibru între interguvernamentalism și supranațional, s-a impus ca metodă de compromis și stă la baza dezvoltării Uniunii 13. Numeroase expresii au fost introduse pentru a descrie, cât mai fidel posibil, specificitatea acestei uniuni politice: "federație de state naționale", "federalism interguvernamental" sau "guvernare mixtă" nu sunt decât câteva dintre acestea 14. Cert este că natura regimului politic european este particulară. Mai mult decât o organizație internațională clasică, mai puțin decât un stat, Uniunea Europeană este deseori considerată "un obiect politic neidentificat", expresie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
particulară. Mai mult decât o organizație internațională clasică, mai puțin decât un stat, Uniunea Europeană este deseori considerată "un obiect politic neidentificat", expresie ce îi aparține lui Jacques Delors, fost Președinte al Comisiei Europene în anii 1980. Coexistența mecanismelor supranaționale și interguvernamentale a dat naștere unor structuri originale. Modul în care s-a dezvoltat ilustrează din plin această logică. Ambiguitatea decurge atât din incapacitatea de a defini un plan coerent și de ansamblu, cât și din profundele diviziuni dintre statele member cu privire la
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
procedurii de revizuire a tratatelor, proces din ce în ce mai complex ca urmare a creșterii numărului statelor membre și a obligației de a fi ratifica cu unanimitate. Așadar, revizuirea tratatelor a fost în trecut atribuția statelor membre în principal, reunite în cadrul unei Conferințe Interguvernamentale. Tratatul de la Lisabona introduce trei moduri de revizuire a tratatelor, Parlamentul European fiind implicat în fiecare: procedura ordinară, procedura simplificată și clauza pasarelă. Procedura ordinară de revizuire a Tratatelor se prezintă după cum urmează: propunerea de modificare poate fi introdusă de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Convenția, formată din reprezentanți ai statelor membre, ai parlamentelor naționale, ai Parlamentului European și ai Comisiei. Însă Consiliul European poate decide (tot cu majoritate simplă) să nu convoace Convenția și să considere propunerea de modificare a Tratatului în cadrul unei Conferințe Interguvernamentale, ca și în trecut, formată din reprezentanții guvernelor statelor membre. Procedura de revizuire simplificată se aplică domeniilor de acțiune ale Uniunii, pe baza unei propuneri formulate de un stat membru, Comisie sau Parlament. Diferența constă în faptul că decizia este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
mai degrabă raportul între instituții, altele de natură practică, privind statutul personalului care va funcționa în cadrul acesteia. Parlamentul European a fost extrem de reticent la ideea că bugetul acestui serviciu va "scăpa" de sub controlul parlamentar ca și la ideea unei structuri interguvernamentale, sub tutela statelor membre. După luni de negociere, un acord a fost găsit care elimină îngrijorările inițiale ale deputaților: Serviciul European de Acțiune Externă nu va fi de natură interguvernamentală, ci comunitară, iar puterile legislative și bugetare ale Parlamentului sunt
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
scăpa" de sub controlul parlamentar ca și la ideea unei structuri interguvernamentale, sub tutela statelor membre. După luni de negociere, un acord a fost găsit care elimină îngrijorările inițiale ale deputaților: Serviciul European de Acțiune Externă nu va fi de natură interguvernamentală, ci comunitară, iar puterile legislative și bugetare ale Parlamentului sunt prezervate. În sesiunea plenară a Parlamentului din prima săptămână din luna iulie 2010, deputatul german Elmar Brock, membru al Partidului Popular European, a declarat: "Noi nu dorim să dirijăm politica
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
un milion de cetățeni, a fost primită nu numai cu scepticism dar și cu multă ironie 3. Primul plan Schuman de integrare europeană nu făcea în nici un fel trimitere la un eventual Parlament European 4. Elitele politice au favorizat cooperarea interguvernamentală, rolul tehnocraților, legalismul și reprezentarea corporatistă înaintea reprezentării parlamentare. De aceea se spune că ideile care stau la baza construcției europene sunt "geniale, dar nu democratice 5". De la fondare și până în prezent, instituțiile europene au cunoscut numeroase reforme, însă "ADN
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
tendința spre o guvernare locală mai puternică și spre o Europe des régions a fost suplimentată de creșterea accelerată a instituțiilor politice supranaționale ca Parlamentul European, Consiliul Europei și Curtea Europeană de Justiție. O fază anterioară de încercări cu negocieri interguvernamentale și cooperare economică a fost complementată printr-un proces de elaborare de tratate și o tendință spre uniune politică, legală și monetară; deși încă foarte nedemocratică și permanent controversată, această direcție pare a se dovedi la fel de importantă pentru viitoarea înfățișare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
oricum, depășită de evenimente, în sensul că ea nu ține cont de dezvoltarea statelor și a societăților multinaționale, precum și de tendința privind definirea drepturilor de cetățenie europeană acordată tuturor celor ce trăiesc în cadrul Uniunii Europene. Aceste drepturi, discutate la Conferința Interguvernamentală din 1996, oferă dovezi suplimentare că Europa cel puțin Europa celor trei piloni ai Uniunii Europene este martora nașterii lente, neplanificate, oarbe și dureroase a unei noi specii de animal, cetățeanul european. Acest cetățean transnațional nu este încă total garantat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Portera, A., 1998, 2008). Efectele cumulative ale acestor schimbări creează presiuni pentru redefinirea rolului statului. Dacă guvernele au din ce în ce mai puțin control asupra deciziilor cheie care le pot afecta economiile și, în consecință, bunăstarea oamenilor, cele mai puternice companii transnaționale, structuri interguvernamentale și instituții financiare au o influență din ce în ce mai mare și tind să acționeze în același mod ca și guvernele (Burnett, N., Patrinos, H.A., 1997). În acest sens se apreciază că suveranitatea statelor s-a redus simțitor. Pe de altă parte, atât
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
multe cazuri s-au exprimat îngrijorări cu privire la lipsa de transparență a mecanismelor existente de luare a deciziilor cazul Organizației Mondiale a Comerțului (Stiglitz, J.E., 2003). Considerațiile economice tind să ia locul considerațiilor politice și sociale. Deoarece companiile private și organizațiile interguvernamentale regionale și internaționale își asumă din ce în ce mai mult un rol predominant în conducerea afacerilor, există riscul ca dimensiunile financiare și economice să prevaleze ca singurele preocupări ale acestor instituții, ignorând alte probleme fundamentale legate de aspectele sociale, educaționale, de sănătate sau
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]