849 matches
-
operațiune de clasare, în sensul punerii în ordine a lumii, a lucrurilor și a oamenilor). Bourdieu își permite să spună că simbolicul generează efecte asupra "socialului" într-un sens de prea multe ori subestimat de marxism. Activitatea școlară face posibilă interiorizarea schemelor de diviziune, a principiilor de clasificare. Ea contribuie, la rândul ei, la producerea structurilor sociale (ca dispozitivele de calificare a elevilor). Și lumea școlară se construiește, în parte, pe negarea economiei, refulând efectele economice (orientări/selecție și producere de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
văd decât asta. Menger insistă pe faptul că actorii au habitusuri constante, comportamente previzibile și probabile statistic. După el, avem de-a face cu un "autodeterminism singular", căci agenții acționează întotdeauna "de nevoie" expresie recurentă la Bourdieu, care trimite la interiorizarea constrângerii (Menger, 1971). Teoria omologiei, care pune în corespondență agenții (habitusurile lor) cu pozițiile lor în spațiul social și luările lor de poziție (indiferent dacă ne referim aici la practici, gusturi, idei sau, dacă sunt producători, la opere), este, în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
transformate în probleme identitare. Un "stigmat" (1975) este o diferență considerată de ceilalți drept anormală. Ceea ce voia să puncteze pe plan sociologic ținea de procesele sociale ale stigmatizării, definirii de sine prin ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz). Becker studiază, în aceeași perioadă, "devianța" și arată că "deviant" este în primul rând acela desemnat ca atare de ceilalți. Devianța depinde de munca anterioară creării normei, de mobilizarea pentru elaborarea ei colectivă și de aplicarea de la
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a optimizării comunicării, avînd în vedere că "¨ Printre evenimentele cele mai importante care au marcat ultimele decenii ale secolului al XX-lea, trebuie să numărăm adevarata explozie a contactelor între popoare și culturi" (Camilleri & Cohen Emerique in Kerbrat-Orecchioni, 1994: 12). Interiorizarea diferențelor culturale nu estompează însă iluzia universalistă asupra comunicării (cu unele mici bizarerii, indivizii comunică aproximativ la fel) paradox sau double bind care nu face decît să evidențieze urgența demersurilor comparativ-contrastive. Încercînd să conchidem, trebuie să accentuăm varietatea semnificațiilor sociale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
geografiei cu psihologia și arhitectura și denumită geografie cognitivă. Geografia cognitivă este reprezentată de conceptualizările vi-zuale dezvoltate de indivizi și grupuri sociale în forma unor hărți cognitive; astfel de hărți dau seama de gradul de preferință pentru anumite regiuni, de interiorizarea simbolurilor vizuale și lingvistice ale țărilor și orașelor. "Geografia cognitivă furnizează instrumente empirice pentru extinderea proxemicii la o semiotică a spațiului geografic"(W.Nöth, 1990:414). "Ca și coordonata temporală (alternanța muncă/odihnă, rutină/ sărbătoare), dimensiunea spațială este riguros structurată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin procură a femeilor, practicată timp de secole de "jumătatea anonimă" a umanității), dar consolidează ceea ce Rousseau numea compasiune, repulsia de a-l vedea pe semenul tău în suferință, repulsie izvorîtă mai puțin dintr-o rigidă educație morală, cît din interiorizarea unui model de realizare individuală (self-fulfillment, accomplissement personnel etc.). Una din două persoane chestionate menționează toleranța ca o calitate esențială ce trebuie educată la copii și necesitatea ca toate instanțele de socializare să participe la o educare în spiritul toleranței
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
realiste și parnasiene etc., în raport de competiție sau de colaborare.“ (A. Marino, Dicționar de idei literare) 3.1.1. Romantismul În sens general, conceptul de romantism exprimă o stare de spirit și o atitudine general umană, definită prin sensibilitate, interiorizare, natura visătoare, elegiacmedita tivă. În sens restrâns, Romantismul desemnează curentul artistic (literatură, muzică, pictură) apărut la sfârșitul sec. al XVIIIlea în Germania, Franța, Anglia, ca reacție la raționalismul și la constrângerile formale ale clasicismului. Este primul curent de anvergură universală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
inimaginabilă. Iar gândirea occidentală nu încetează să-l ia pe altul drept Celălalt (autrui), să-l reducă pe altul la Celălalt". (Baudrillard/Guillaume, 2002, p. 6) În unele cazuri, sălbăticia trimite către uman prin posibilitatea întrezărită a "îmblânzirii", adică a interiorizării atributelor umanului; în cele mai multe cazuri însă, îmblânzirea înseamnă dresaj, adică pierderea caracteristicilor originare, fără dobândirea atributelor umanului: "Prin dresaj, animalul nu devine altceva decât este, nu devine o "ființă culturală", nu-și apropriază un mediu cultural și nici nu ajunge
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de o parte, iar pe de altă parte, distrugerea constrângerilor impuse de tradiția religioasă, de cadrele sociale și de clasă etc. Sufletul ca scop de atins prin educație este surprins prin bildung, care desemnează într-o primă fază gradul de interiorizare a culturii umanității, ceea ce constituie, indiferent de forma concretă de exprimare, idealul modernității; ulterior, bildung a ajuns să surprindă și procesul de asimilare a culturii, cu alte cuvinte, efortul: "accesul către sensul profund al lucrurilor prevedea un efort: timp, erudiție
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
muncă. Pentru etologi, omul se naște cu un potențial agresiv ridicat, dar, ca urmare a desprinderii sale din animalitate, fără comportamentele instinctuale de control ale acestui potențial agresiv. Educația este, de aceea, echivalentă în mare măsură cu "îmblânzirea", ceea ce presupune interiorizarea, prin intermediul familiei și al școlii, a acelor comportamente culturale de control al agresivității. Televiziunea transformă potențialul agresiv al omului în mijloc de fidelizare a lui ca spectator, adică un mijloc de creștere a audienței și a profitului. Exacerbarea agresivității umane
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai curînd prin delir mistic însoțit de halucinații, care exprimă alternanța dintre perioadele de vanitate și cele de culpabilitate. Subiectul care aspiră la puritatea imaculată se simte asaltat în timpul coșmarurilor din perioadele sale de culpabilitate de stări de depresiune și interiorizare care îl fac să îndure cele mai mari nedreptăți, semn că sexualitatea refulată îi bîntuie imaginația, în timp ce în perioadele de extaz vanitos, halucinația îl face să vadă Cerurile deschise populate de toate personajele credinței populare: Dumnezeu așezat pe tronul său
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
parentală, iar dominanta constă în acuzarea părinților și a lipsei de repere, cum tinde s-o impună un joc de cuvinte pseudo-savant*. Noua familie, marcată de hedonismul consumerist, ar fi incapabilă să socializeze din pricina unor dificultăți psihologice și sociale de interiorizare a legii, când principiul plăcerii nu se lovește suficient de principiul realității. Împotriva moștenirii "Secolului Luminilor", apatia elevilor postmoderni (Finkelkraut, 1987). Din această critică se nasc frecvente nostalgii după "morala" republicană. Este, totodată, opinia cea mai împărtășită de cadrele didactice
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
noțiunii de morală se află în limba latină, mores. Morala reprezintă un ansamblu de norme de reglementare a comportamentului, fondate pe valorile de bine-rău, moral-imoral, cinste, corectitudine, responsabilitate, sinceritate, larg răspândite în cadrul unei colectivități, caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare și impuse atât de propria conștiință (conștiință morală), cât și de presiunea atitudinilor celorlalți (opinie publică). În sfera moralei sunt cuprinse conștiința morală (convingeri, concepții, valori, idealuri morale), norme sau principii morale și relații morale, acestea din urmă fiind convertite
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
puse în practică, permit: măsurarea corectă a ceea ce a fost realizat în mod practic, eficient; compararea execuției proprii cu a celorlalți subiecți; evidențierea sistemului de mijloace utilizat și modul în care acestea au influențat subiectul; aprecierea corectă a execuției și interiorizarea acesteia de către subiect ceea ce va conduce la autoapreciere a modului în care acțiunile viitoare vor fi efectuate; evaluarea capacităților fizice și psihice ale subiecților, a sistemului de mijloace, metode și procedee utilizat în procesul de instruire. Funcțiile exercițiilor fizice izvorăsc
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
umană (subl. C.)"257 explică totodată rostul "istoric" și cultural al supraomului, adică umanitatea însăși, în ceea ce ea are actual și în ceea ce ea ar trebui să fie. Vocația, în schimb, nu se naște prin actul unei "exorcizări", ci prin interiorizare, asumare, asimilare și, la limită, prin educație. Ea se definește prin recunoaștere de sine și operă, amândouă posibile printr-o armonizare internă a aptitudinilor. Vocația este plinătate de viață fiind centru de energie, dar ea vine pe lume nu pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
depărtare, VR, 1997, 5-6; Regman, Dinspre Cercul Literar, 178-180; Carmelia Leonte, Lumea ca iluzie optică, CRC, 1998, 9; Ion Stratan, Poetul ultimului deceniu, APF, 1998, 3; Constantin M. Popa, Cealaltă față a lucrurilor, R, 1998, 5-6; Adrian Popescu, Discreție și interiorizare, ST, 1999, 7; Mariana Filimon, Ordinea altor desene, VR, 1999, 7; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 143-146; Mariana Filimon, Călătorul care a atins fildeșul, VR, 2000, 3-4; Tudor Cristea, Metodă și poezie, „Litere”, 2000, 6-7; Grigurcu, Poezie, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
spirit de haiku. Mitologia e deplin stăpână în Cornetul cu înghețată al lui Polifem (1999), dar referința e mai mult ironică, fiind mereu induse trimiteri la cotidian. Versurile lui A. prezintă un poet la care melancolia trecerii insidioase a timpului, interiorizarea prin contemplare, pătrunderea tainelor și căutarea lor definesc o voce lirică aparte, în care discursul e mereu bine controlat. Traducerile, cu precădere din limba sârbă și germană, îi vizează mai ales pe scriitorii bănățeni contemporani. SCRIERI: Ideografii lirice contemporane, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
de credință, ecou al celei barbiene din Joc secund (fără însă adâncimea și abstruzitățile aceleia). Valorizată azi, noua lui estetică apare, în contextul acelei epoci, cu totul meritorie. Frecvent citata Artă poetică marchează trecerea la un lirism de sublimare și interiorizare a realului prin oglindire în suprafețe translucide și, mental, în meandrele epurate de accidente și iregularități ale memoriei, adică în esențial: „Cea mai frumoasă lună e în lac, / cel mai frumos luceafăr e în mare, / și cântă cel mai sincer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
viața indivizilor, există un acord printre oamenii din domeniu că socializarea primară este cel mai important factor în viețile tuturor oamenilor deoarece transformă nou născuții în ființe sociale. Acest proces include: (1) stabilirea poziției inițiale a individului în societate; (2) interiorizarea adecvată a valorilor și credințelor societății și, (3) învățarea pattern-urilor corespunzătoare de comunicare și interacțiune cu alții. Dar socializarea nu se termină când copilul devine adult. Deși multe atitudini, credințe și pattern-uri comportamentale devin bine stabilizate în timp
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ruse, definește metafora ca mijloc de valorizare a individualității unui obiect, pentru evidențierea caracterului său unic și excepțional.48 Jean Cohen prezintă două accepțiuni ale metaforei, ca figură și ca "abatere paradigmatică";49 metafora prinde viață printr-un proces de interiorizare a obiectualului. În concepția lui Jean Cohen, metafora nu mai este o simplă schimbare de sens, ci o metamorfoză.50 "Metafora vie", despre care vorbește Paul Ricoeur, este "concluzia unei confruntări dintre predicație și devenire"51, "un proces semantic (...) și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până te-ai coace, / Mai mare scârbă mi-i face; / Dar mai bine te-oi lua: / Te-oi lega la cheotoare, / Nici la vânt și nici la soare, / La inima ce mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu mi-ai dat, / Parcă eu nu m-a rugat. La toți dai noroc cu carul / Numai mie cu paharul. / Și nici acela n-o fost plin / Jumătate cu venin; / Nici acel n-o fost ras, / Jumătate cu necaz."216 Interiorizarea liricului construiește un spațiu poetic al împlinirilor, ca paliativ al zbuciumului vieții. "Cântul", ca modalitate de structurare a discursului poetic, are atribuțiile unui personaj liric care transformă actul poetic în procesualitate semantică, determinând metamorfoza sensurilor și realizat de paralelismul sinonimic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și m-am mirat, / Pe-acel pod eu ce-am cătat?"228 Varianta substantivală diminutivală, "norocelul", ca incipit adresativ, potențează acțiunea imprecativă, realizată de conjuncția "de" care prefațează nucleul semantic procesual, ca trecere de la irealitatea expresiei la optativul determinat de interiorizarea actului poetic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ț-aș da foc și te-aș aprinde / Într-o margine de drum, / Ca să nu mai iasă fum; / Pe trei părți cu lemne verzi / Și pe trei cu lemne-uscate, / Să se știe peste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestora capătă expresie prin îngenunchere, aplecare și reverențe. Semnalul cheie aici este micșorarea corpului față de individul dominant"44. O serie de gesturi și posturi sumisive întâlnite la oameni (aplecarea trunchiului și lăsarea capului, privirea în jos, tragerea picioarelor înapoi) relevă interiorizarea unor modele de comunicare nonverbală cu scopul integrării sociale, menținerii relațiilor prin recunoașterea statutului celorlalți, evitării pedepselor, obținerii unor avantaje etc. Analogia dintre mișcările corporale folosite de om și de animale se observă mai ales în exprimarea ostilității, agresivității, dominării
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
naturală devine un fenomen social, situându-se într-o acțiune ,,instituțională" cu roluri, valori și finalități, coduri și ritualuri sociale. Practic, limbajul gestual capătă caracter social atunci când are același efect atât asupra emițătorului, cât și asupra receptorului. El devine prin interiorizare social, deoarece are aceleași semnificații pentru toți indivizii unei societăți date, conducând spre atitudini asemănătoare la cei care îl utilizează și la cei care reacționează la el. Putem vorbi despre un proces de instituționalizare a limbajului gestual, în care oricărei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]