846 matches
-
calitate."211 Așa cum cercetările de management demonstrează că sărăcia este expresia unei proaste organizări și a unei viziuni greșite despre viață, putem extrapola concluziile și afirma că sărăcia și primitivismul hranei din închisori sînt expresia unui management defectuos, adoptat în urma interiorizării unei concepții greșite despre pedeapsă și despre drepturile omului, de sorginte totalitar-socialistă. În ciuda tuturor criticilor aduse acestei filosofii, autoritățile caută remediul tot în ea, soluțiile adoptate vizînd fie sporirea bazelor de aprovizionare proprii, fie solicitarea unor resurse suplimentare de la bugetul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
milioane de biți, omul se însingurează, se dezrădăcinează, astfel încât existența îi pare un nonsens. în determinarea identității, Iona parcurge patru trepte ontologice: depersonalizarea (Tabloul I), originea (Tabloul II), înființarea (Tabloul III) și conștiința pură (Tabloul IV), un drum sinuos al interiorizării reflexive, de la obiect („în-Sine”) la conștiință („Pentru Sine”), a căror contopire generează esența, „totalitatea”, sacrul, pentru că - scrie Jean-Paul Sartre - „cea mai bună cale de a concepe proiectul fundamental al realității umane este să spui că omul este ființa care plănuiește
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
poate concepe actul hermeneutic decât ca pe unul eminamente liric, deci ca pe un neliniștit și problematizant gest autobiografic. Critica, asemeni poeziei sale, constituie „un act de pură experiență personală“ oficiat într-o stare febrilă și iluminată, identică aceleia de „interiorizare a stărilor lirice“ și, de aceea, o expresie PREFAȚĂ 16 aparte a singurătății artistice, adică a singularității și libertății creatoare. Criticul are astfel, la fel ca poetul, aura sa de unicitate. Trăirile literare și stările de inspirație ale criticului fiind
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
încep cu Modernismul, moment care pune ordinea / acesibilitatea (în limbaj, în cronologie, în comunicarea însăși) sub semnul întrebării. Pre-moderniștii comunicau ce gândeau și puneau mare preț pe această comunicare, fiindcă ei respectau comunitatea și convențiile ei. Modernismul e o mare interiorizare și o mare grabă. Dintr-odată autorul descoperă că gândește prea mult, prea năvalnic pentru a mai avea timp să pună totul în cuvinte, deci convenția limbajului e dărâmată (vezi disperarea pre-verbală a lui Joyce de a găsi un alt
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e scurt. Joyce și Eliot n-au mers mai departe. După anii 1950, când apar primele semne a ceea ce aș numi epoca Desperado, tonul se chimbă. Fluxul conștiinței scrie texte atașate, angajate afectiv. Faptul că incidentele sunt relativizate, împinse în interiorizare și psihanaliză, izolează eroul și dau un sentiment de însingurare lecturii. Realismul era imaginea socialului, radiografia lui. Odată cu urmărirea gândului până la stadiul preverbal, socialul nu mai contează, el devine o ficțiune. Realul este undeva în mintea eroului, în labirintul lui
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de lectură, dar e vorba neîndoielnic de un proiect al scriitorului, pe care cititorul trebuie să-l afle în final. Fără descifrare, textele Fluxului conștiinței nu trăiesc. Inovațiile moștenite de romanul britanic contemporan sunt așadar inovațiile Fluxului conștiinței: hibridizarea, livrescul, interiorizarea, răsturnarea cronologiei, refuzul intrigii și al unui deznodământ eliberator, refuzul sentimentalismelor (îndrăgostiții fericiți până la adânci bătrânețe), personajul mozaicat și, nu în ultimul rând, revoluționarea/reorientarea lecturii. Am discutat până acum hibridizarea, livrescul, interiorizarea. Răsturnarea cronologiei înseamnă de fapt contrazicerea cronologiei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt așadar inovațiile Fluxului conștiinței: hibridizarea, livrescul, interiorizarea, răsturnarea cronologiei, refuzul intrigii și al unui deznodământ eliberator, refuzul sentimentalismelor (îndrăgostiții fericiți până la adânci bătrânețe), personajul mozaicat și, nu în ultimul rând, revoluționarea/reorientarea lecturii. Am discutat până acum hibridizarea, livrescul, interiorizarea. Răsturnarea cronologiei înseamnă de fapt contrazicerea cronologiei. Tecutul nu mai e cauza prezentului și nici prezentul cauza viitorului. Prezentul se hrănește din trecut și viitor și le risipește. Știm viitorul de la prima pagină (cine vrea să sară peste mijloc pentru
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la intervenția a trei instanțe fundamentale: unicitate, inteligență și suflet universal. Unicitatea corespunde unui principiu universal, care acționează asemenea luminii solare, aflată deasupra Logos-ului și Inteligenței. Într-o lume dominată de multiplicitatea formelor sensibile, Inteligența devine accesibilă numai prin interiorizare. Accesul la unicitatea sufletească este posibilă doar prin izolarea corpului și a sufletului sensibil. Sufletele au facultatea de a fi unice prin capacitatea de a se reuni cu Inteligența divină, prin eliberarea de atracțiile exercitate asupra lor de lucrurile externe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o probă a ireductibilității conștiinței la simplele senzații de moment, conștiința fiind capabilă să cunoască lucrurile aflate într-o desfășurare temporală. Opera lui Plotin apare asemenea unui cânt de lebădă al perioadei elene. Plotinismul reprezintă un pasaj important spre o interiorizare sufletească tot mai exigentă, care și-a propus să declare întâietatea acțiunilor spirituale în fața acelora de natură obiectivă, organică. Operei sale îi revine un loc aparte în această perioadă de început a creștinătății. Sufletul începe să fie conceput prin raportare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a unor "complexe de conștiință" aparte, trăite în momente de cumpănă decisive ale vieții, cum sunt cele al nașterii, al căsătoriei sau morții. A fost realizată o cunoaștere psihologică implicită, care a formulat problema puterii sacre ce izvorăște din aceste interiorizări, susținută suprastructural de o instituție a bisericii tot mai puternică și de oameni cu chemare divină de preoți. Pentru mulți contemporani aceasta este doar teologie, ține de scolastică și nu este interesantă pentru psihologie; pentru alții, ceea ce se clădește prin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu valențele negative și ideologice ale scolasticii, care, la un moment dat, au fost duse la îndeplinire cu mijloacele represive ale Inchiziției. Însemnătatea psihologică a acestei perioade provine însă din altă parte, din faptul că a putut conferi valori sacre interiorizărilor practicate, a celor din ritualul rugăciunii, din ascezele de diferite feluri. A făcut-o prin așezarea stărilor sufletești rezultate pe principalele axe de confluență dintre materialitate și idealitatea lumii, cu sanctificarea lor din perspectivă teologică, a statuării unor "complexe de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în afara ei, menține o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
totodată intensificat diferența între această privire și cea umană. Cusanus folosește această experiență ca un suport pentru meditație, dezvoltînd în continuare tema întîlnirii dintre privirea umană interioară, rațională și intelectuală, și cealaltă Privire. Or, pînă la un punct al acestei interiorizări, diferența dintre cele două priviri nu face decît să se acutizeze. într-o primă etapă a demersului interior, ființa umană obține o perspectivă particulară, propria perspectivă spre divin. Iar, din perspectiva care îi este proprie, din perspectiva ei particulară, ființa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul făcut posibil prin transcenderea de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
particularităților individual-psihologice ale subiecților. Disocierea Între faptul social și faptul individual apar ca evidente la Începutul oricărei biografii individuale. Identitatea societate - individ este un produs al experienței sociale a individului (al biografiei sale sociale), experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată astfel pe poziție de termen mediatic Între faptul social și faptul individual, Între constrângerea exterioară și constrângerea interiorizată. Educația are rolul de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
particularităților individual-psihologice ale subiecților. Disocierea Între faptul social și faptul individual apar ca evidente la Începutul oricărei biografii individuale. Identitatea societate - individ este un produs al experienței sociale a individului (al biografiei sale sociale), experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată astfel pe poziție de termen mediatic Între faptul social și faptul individual, Între constrângerea exterioară și constrângerea interiorizată. Educația are rolul de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Însă nu este la fel de evident dacă managerii caută și salariați bine motivați. Din acest motiv, trebuie subliniată diferența Între alte doua tipuri de motivații: motivația prin identificare si motivația prin utilizare. Astfel, motivația prin identificare Îl conduce pe angajat spre interiorizarea scopurilor sale În concordanță cu cele ale organizației, În timp ce motivația prin utilizare Îl determină să utilizeze organizația În serviciul propriilor scopuri. Amândouă conduc la comportamente asemănătoare și la obținerea performanței, cu toate că miza lor este diferită atât pentru organizație, cât și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Însă nu este la fel de evident dacă managerii caută și salariați bine motivați. Din acest motiv, trebuie subliniată diferența Între alte doua tipuri de motivații: motivația prin identificare si motivația prin utilizare. Astfel, motivația prin identificare Îl conduce pe angajat spre interiorizarea scopurilor sale În concordanță cu cele ale organizației, În timp ce motivația prin utilizare Îl determină să utilizeze organizația În serviciul propriilor scopuri. Amândouă conduc la comportamente asemănătoare și la obținerea performanței, cu toate că miza lor este diferită atât pentru organizație, cât și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
frecvent mai ales la copii, înaintea apariției limbajului intern. În limbajul colocvial sunt implicați mai mult de doi participanți, comunicarea dintre ei realizându-se în rețele cu configurații variate: lanț, triunghi, circular, radial, în furcă etc. Din limbajul oral, prin interiorizare și prin maturizarea reprezentărilor asociate funcției simbolice (după 5 - 6 ani), se dezvoltă limbajul intern, asonor, centrat pe înțelesuri, idei și imagini, “însoțitor nedespărțit al gândirii abstracte, desfășurându- se fără întrerupere în starea de trezie”. Substituind grupurile de cuvinte prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
acțiuni cu intenția de a o apropia de un model”, Venera Mihaela Cojocaru precizează faptul că : - exercițiul pornește de la un model, care se cere urmat și realizat; - exercițiul debutează cu o demonstrare model a achiziției de realizat; - exercițiul conduce la interiorizarea acțiunii, la formarea de priceperi și deprinderi; Pornind de la aceste trei caracteristici de bază, autoarea afirmă că: „în măsura în care fiecare exercițiu debutează cu o demonstrație model (realizată, de regulă, de cadrul didactic) și apoi cu o interiorizare treptată a acestuia (realizată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
realizat; - exercițiul conduce la interiorizarea acțiunii, la formarea de priceperi și deprinderi; Pornind de la aceste trei caracteristici de bază, autoarea afirmă că: „în măsura în care fiecare exercițiu debutează cu o demonstrație model (realizată, de regulă, de cadrul didactic) și apoi cu o interiorizare treptată a acestuia (realizată de elev), se poate aprecia că întreaga activitate de învățare poate fi comparată cu un macroexercițiu de formare, capabil să asigure dezvoltarea personalității umane și apropierea sa de un model individual sau social, dat de idealul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
b. specifice, care caracterizează fiecare domeniu distinct de cunoaștere; Piaget descrie dezvoltarea mintală ca pe o construcție continuă, în care funcțiile gândirii sunt constantele procesului, iar structurile acesteia sunt variabilele. Psihologul elvețian demonstrează că operațiile specifice ale gândirii sunt rezultatul interiorizării progresive a acțiunilor pe care copilul le realizează în mod concret, în activitatea zilnică, apoi prin dezbatere mentală; aceste operații se grupează apoi în structuri reversibile, numite operații mentale specifice unui anumit domeniu. Operațiile specifice se dezvoltă de-a lungul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
s-a stabilit că slăbirea legăturii între adolescent și societate constituie elementul principal. Componentele acestei legături sunt: atașamentul față de o persoană care să îl motiveze, implicarea în proiecte academice valorizante și care să nu lase prea mult timp liber adolescentului, interiorizarea credințelor că legile trebuie respectate. Originea infracționalității în rândul minorilor se află în transformările profunde care au alterat funcțile familiei, ale școlii, ale comunității și care au redus radical rolul formativ al părinților, în raport cu copiii, atât în primii ani de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]