964 matches
-
cazarmă. țin minte și acum șocul de natură lingvistică atunci când i-am auzit vorbind cu o viteză mult mai mare decât a noastră, a ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu nenumărate interjecții, încât erau gata să-ți perforeze timpanele. Sunt sigur că măcar până prin clasa a patra vorbeam exact așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
cioplite. Și asta nu prin subterfugii multiple sau prin manipularea abilă a diferitelor sofisme, ci prin deposedarea chipului de aroganța propriei identități și de pretenția intrinsecă a substanței de a se comunica doar pe sine însăși. Dincolo de fabulație și de interjecție, soluții deja experimentate la nivel maximal, sculptorița a găsit în viziunea populară și în devoțiunea simplă resursa cea mai eficientă a concilierii. Fără a renunța la figurativ, dar și fără a cădea în ego-ul sonor și arogant al acestuia, Silvia
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
adeverință de plată“ > engl. check, a ajuns în română în forma cec, dar și eșec, cu ultima stație fr. échec „nereușită“ (ultima evoluție de sens s-a petrecut pe terenul limbii franceze: la început, în secolul 12, échec era o interjecție prin care unul dintre jucătorii de șah își avertiza partenerul că regele îi era amenințat; la origine, în araba persană, expresia šăh măt însemna „regele este mort“). Cuvintele călătoare care au ca „stație finală“ limba română pot fi originare din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
la Petroniu), de origine expresivă; s-a transmis în italiană și spaniolă (gallo). În alte limbi romanice, au apărut tot creații expresive de la cuvântul ce redă strigătul cocoșului și care în latină era coco (atestat, de asemenea, la Petroniu). De la interjecții de acest fel se explică formele romanice fr. coq „cocoș“, it. cocca „găină“. Interjecțiile romanice care imită strigătul cocoșului sunt: fr. cocoricó (cu varianta kukeriki, în franceza din Luxemburg), sp. quiquiriqui, la care adaug și rom. cucurigu. În română, cocoș
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
alte limbi romanice, au apărut tot creații expresive de la cuvântul ce redă strigătul cocoșului și care în latină era coco (atestat, de asemenea, la Petroniu). De la interjecții de acest fel se explică formele romanice fr. coq „cocoș“, it. cocca „găină“. Interjecțiile romanice care imită strigătul cocoșului sunt: fr. cocoricó (cu varianta kukeriki, în franceza din Luxemburg), sp. quiquiriqui, la care adaug și rom. cucurigu. În română, cocoș a fost considerat ca provenind din v. sl. kokošǐ, care înseamnă „găină“, etimon care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și o posibilă origine onomatopeică a cuvântului, cu toate sensurile sale, pornind de la înțelesul fundamental „a mișca repede (o nuia) prin aer și a produce un sunet șuierător cu ea“. Se poate presupune, așadar, că la originea sa îndepărtată este interjecția fâș, care exprimă șuieratul sau fluieratul, mai exact o variantă a acesteia, fliș, cu un l expresiv, ce însoțește adesea un f inițial (rom. flacără < lat. facula; rom. flămând < lat. famelicus „înfometat“). De la acest fliș s-a format substantivul flișcă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
generic este cal, în română? În astfel de cazuri, derivatul trebuie să aibă certificat de naștere latinesc, și anume în coloana „părinților“ trebuie să fie trecut lat. equarius (care, de altfel, s-a transmis și în sp. yegüero). Creații expresive Interjecțiile hârș! și șovâlc! sunt două cuvinte create de români. Primul imită zgomotul produs la frecare sau la spintecare, celălalt exprimă ideea de șchiopătare sau de șovăire în mers. Amândouă sunt creații expresive și aparțin unei bogate serii ce ar putea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
indispus. - Eu am aflat că e rău bolnav. - Nu chiar așa de rău. - Dacă moare? - Oo, încă nu! - Gaittany, a murit! - Da, domnule, închipuie-ți! Gaittany nu spunea niciodată "nu", spre a nu dezobliga pe cunoscuți; "da" era singura sa interjecție. Nu refuza niciodată pe nimeni la primul atac, apoi îi reducea pe toți, după metoda din anecdota lui Smărăndache. Așa o pățise Hagienuș, care venise cu o mică urnă grecească spre a o vinde Casei de Artă. - S-a făcut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
literatură, artă, psihologie, filozofie, medicină, psihanaliză, magie, sociologie, economie, teatru, politică, religie, teoria culturii etc. Trecea cu ușurință de la un subiect la altul și, în funcție de importanța lui, mărea sau micșora ritmul vorbirii, pe care o pigmenta cu tot felul de interjecții. Era un boem dublat de savant, trăind cu intensitate maximă atât în cafenea, cât și în bibliotecă. Numeroasele sale opere, schițe și povestiri în majoritate, sunt scrise sub semnul unei mari tensiuni a spiritului creator, rezultat al impactului dintre două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
asemenea, se observă la 24 de metri distanță de locul presupusului impact, în curtea interioară mai exact, un cetățean care s-a lovit la genunchi și scoate sunete dezarticulate de genul: hăolicăăă sau uliiiiuuuuuu. Formează propoziții injurioase în care intercalează interjecții precum cele suspomenite. Cinșpe aurolaci se urcă într-un autobuz Cinșpe aurolaci ies de la o cantină socială și se urcă în primul autobuz venit în stație. Desigur, ei s-ar putea să fie mai mult de cinșpe. Însă nu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Dai în mine, dai în fabrici și-n uzine? Și tot așa. Pretextul comunicării îl reprezintă un atac înscenat. La fel ca animalele care simulează o luptă pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în mine, dai în fabrici și-n uzine? Și tot așa. Pretextul comunicării îl reprezintă un atac înscenat. La fel ca animalele care simulează o luptă pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt capabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
animalele care simulează o luptă pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt capabile să abstractizeze. Nu sunt capabile de emoțiii decât în prezența obiectului producător de astfel de emoții. Noi putem vorbi și despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt capabile să abstractizeze. Nu sunt capabile de emoțiii decât în prezența obiectului producător de astfel de emoții. Noi putem vorbi și despre ceva absent. Putem abstractiza. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
tunel. Bariera pusă, unul într-o gheretă pe dreapta. S-a uitat ăla la noi, io îi fac semn să ridice bariera. A scos un tichet pe care scrisese probabil data, ziua, ora, minutul, secunda. Deschide bariera, haț în jos. (Interjecția care apare cel mai frecvent. Și poate nu întâmplător.) Primul nivel full, ocupat tot. Era așa, circulară, parcarea. Al doilea nivel, tot full. Al treilea... Pe urmă n-am mai ținut cont. Mai jos am văzut că mai erau locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
drăgălășenie, bucate greu de găsit pe vremea aceea În România și m-a fermecat cu surprinzătoarea ei pisiceală candidă și lascivă. Noaptea când a rămas să doarmă la noi, pe canapeaua din „camera mare”, după ce pălăvrăgeala nocturnă cu vodcă și interjecții se prelungise dincolo de ora fantomelor. Seara la restaurantul din colțul blocului Unic, la mijlocul anilor ’80, urmăriți la masa de alături de privirea mare a unui Adrian Păunescu cu barbă de monah. Drogul tot mai salvator și tot mai năruitor al alcoolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
m-am mai bucurat! Ulăreasca n-a țipat, dar buzele ei (cu rujul ca tomata) scoteau un șuierat greu de imitat și, vă dați seama, cu atât mai greu de reprodus în scris, un șuierat recunoscut oricând în gramatică drept interjecție. Și tot ea, Ulăreasca, sărise de pe scaun în fața tablei, unde scutura din tot trupul pe fundalul unor adunări și scăderi rânduite cu creta, până și-a tras bluza din betelia fustei și a vânturat-o de câteva ori, încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Furtherance continuă vizual drumul deschis acum vreo 10 ani de Thy Veils. Și totuși mai vrei Cuvintele sunt incapabile să descrie imaginea sau muzica. Sunt chiar inutile în cazul realizărilor de excepție. Dinaintea acestora însă, orice om scapă măcar o interjecție. Îngăduiți greșeala mai multor cuvinte, pe care le puteți lua drept interjecții. Și vă rog să mă credeți: deși cunosc de ceva timp acest DVD, n-am vrut să-l comentez, pentru că, pur și simplu, n-are nevoie de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Și totuși mai vrei Cuvintele sunt incapabile să descrie imaginea sau muzica. Sunt chiar inutile în cazul realizărilor de excepție. Dinaintea acestora însă, orice om scapă măcar o interjecție. Îngăduiți greșeala mai multor cuvinte, pe care le puteți lua drept interjecții. Și vă rog să mă credeți: deși cunosc de ceva timp acest DVD, n-am vrut să-l comentez, pentru că, pur și simplu, n-are nevoie de cuvinte! Rândurile mele țin loc de ce vreți dvs. - cronică de întâmpinare, prezentare, PR
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
răspunzi doar insistând, parcă m-ai lăsa să aștept pentru ce urmează mai bun, iar tu știi că îmi place asta. Dintr-o dată îți aud glasul ferm și hotărât ''Bună Andreea!'' Eu, încercând parcă să te înduioșez, îți răspund cu interjecția mea caracteristică, de la cel mai înalt sunet până la cel mai slab ''Hei Doru!'' Și îmi reușește de fiecare dată. Imediat începem să ne spunem lucruri banale ajunând în sfârșit la acea scrisoare dedicată ție. Ca de obicei îți citesc ușor
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92928]
-
cu bătrâna mea dădacă Stepanida, pe post de slugă. Singura slăbiciune a Stepanidei, dacă nu pasiunea ei, erau neîntreruptele șoapte și plescăituri din buze, cu ajutorul cărora, din lipsă de interlocutori, ea purta cu sine lungi convorbiri, uneori certuri, întrerupte de interjecții sonore, ca: „ei, da“ sau „cum de nu“, sau „ia desfă baierele pungii“. Ajuns la liceu, am uitat complet de plic. Pentru ziua respectivă, lucru care nu mi se întâmpla prea des, nu-mi învățasem lecțiile, așa că a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
așa fără urmă și fără nici-un farmec. // Și poezia promisă tot o aștept, dar ea nu mai vine, ah! Zgrăbunțule, de ce nu poți tu ține nici măcar micele promisiuni! Ah! Mimi (tare am gust de suspinat, îi putea vedea din multele interjecții câte le întrebuințez) atât de bine te-am înțeles și-atît de bine te cunosc, în păturile cele mai ascunse chiar ale inimii tale, încît sunt singura ființă care-ți scuz și esplic toate neajunsurile perfectei tale ființi. Dar cu Camera
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ceva care transpare în expresia feței, în gesturi, în mișcări și în apucături - ei își sunt contemporani și au aerul, adică spiritul, acestei apartenențe comune care prezidează în ansamblu asupra aspectului de civilizație al acestei contemporaneități: educație, politețe, saluturi, urări, interjecții, în general un mod de a vorbi, care merge chiar până la un mod comun de a codifica vulgaritatea. La români, deseori și la alte popoare, gusturile și expresia nu atestă însă o fiziologie de ritualuri comune: sunt încă reziduuri din
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
înfăptuire deosebită. Omul începe din senin să cânte, picioarele se leagănă în mișcări care nu se mai supun doar goanei după vânat, dansul ascultă acum de o ordine a lumii care are ritmul unei ordini și trepte de îndeplinire. În loc de interjecții și sunete care indică doar o stare prezentă sau un lucru existent în fața ochiului, cuvintele încep să se lege, să formeze șiruri de vorbe, articulate diferit, ca și dansul, ca și întâmplările pe care omul începe să le vadă distinct
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
atenție, Într-un punct imprecis al spațiului, te făcea să te simți ca și cum tu, până atunci, te-ai fi fixat În mod obtuz asupra singurului punct lipsit de importanță. Dar nu era numai privirea. Cu vreun gest, cu o singură interjecție, Belbo avea puterea de a te muta În altă parte. Vreau să spun, să presupunem că tu te chinuiai să demonstrezi cum Kant realizase cu adevărat revoluția copernicană a filosofiei moderne și-ți puneai soarta-n joc pe afirmația asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]