970 matches
-
10 minute și-ți spun timpii de la boxe... hai pa...; mai vorbim noi. Hai pa. De cele mai multe ori, salutul apare singur, la încheierea mesajului, fără mărci particulare". 48 Vezi și Zafiu (2003 și 2005a): "Diferențe pragmatice interesante apar în funcție de combinarea interjecției cu forme verbale care au anumite persoane gramaticale, realizându-se astfel valoarea de îndemn, de asociere sau de anunț cooperativ al unei acțiuni proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin)". (Zafiu 2005a). 49 "Diferențe pragmatice interesante apar în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
forme verbale care au anumite persoane gramaticale, realizându-se astfel valoarea de îndemn, de asociere sau de anunț cooperativ al unei acțiuni proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin)". (Zafiu 2005a). 49 "Diferențe pragmatice interesante apar în funcție de combinarea interjecției cu forme verbale care au anumite persoane gramaticale, realizându-se astfel valoarea de îndemn, de asociere sau de anunț cooperativ al unei acțiuni proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin)" (Zafiu 2005) 50 Ibidem. 51 În cazul talk-show-ului
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
raportul dintre normă și uz etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
principale și concluziile la final. Monitorizează desfășurarea metodei și are în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele și insistă pe construirea demersului gândirii. Intervine din timp în timp și obligatoriu la sfârșit. Poate să atragă atenția celorlalte pălării, dar prin simple interjecții. Cum se folosește această metodă în cazul rezolvării unei probleme Se distribuie (real sau fictiv) grupului creativ cele 6 pălării gânditoare. Pălăria poate fi purtată individual - și atunci membrul grupului își îndeplinește rolul - sau de mai mulți membri care pot
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
drăgălășenie, bucate greu de găsit pe vremea aceea În România și m-a fermecat cu surprinzătoarea ei pisiceală candidă și lascivă. Noaptea când a rămas să doarmă la noi, pe canapeaua din „camera mare”, după ce pălăvrăgeala nocturnă cu vodcă și interjecții se prelungise dincolo de ora fantomelor. Seara la restaurantul din colțul blocului Unic, la mijlocul anilor ’80, urmăriți la masa de alături de privirea mare a unui Adrian Păunescu cu barbă de monah. Drogul tot mai salvator și tot mai năruitor al alcoolului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
catedră, preferându-i expresia brută. Sinteză de vitalism frenetic și intelectualism moderat, creatorul Părintelui Ghermănuță face dreaptă măsură bucuriei simțurilor și reveriei intelectuale. În prima perioadă (Amintiri dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie traduc expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la Agapia, „natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smaragd”; de pe Hălăuca se revarsă o „cascadă
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
și dezvoltare a unor idei, de prezentare a unor fapte etc. Aceste forme de activitate dezvoltă la elevi exprimarea vie și colorată, gândirea creatoare. Expunerea orală apelează, de obicei și la alte elemente: gesturi, mimică, intonații particulare, repetiții, pauze specifice, interjecții, rapiditatea debitului, din partea celui care face expunerea. În învățământul primar, expunerea orală a unei compoziții trebuie adaptată exigențelor psihologice, obiectivelor și conținuturilor acestui nivel școlar. 2. CLASIFICAREA COMPUNERILOR La clasele I IV, independența în elaborarea compunerilor se manifestă treptat, diferit
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
răspunzi doar insistând, parcă m-ai lăsa să aștept pentru ce urmează mai bun, iar tu știi că îmi place asta. Dintr-o dată îți aud glasul ferm și hotărât ''Bună Andreea!'' Eu, încercând parcă să te înduioșez, îți răspund cu interjecția mea caracteristică, de la cel mai înalt sunet până la cel mai slab ''Hei Doru!'' Și îmi reușește de fiecare dată. Imediat începem să ne spunem lucruri banale ajunând în sfârșit la acea scrisoare dedicată ție. Ca de obicei îți citesc ușor
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92928]
-
extindere sau de specializare a sensurilor. În argouri intervin adesea "deraieri lexicale", devieri imprevizibile, jocuri de cuvinte bazate doar pe formă, evoluții contextuale. Un cuvânt argotic neînregistrat de dicționarele generale ale limbii și probabil puțin prezent în scris este oha: interjecție, marcă discursivă sau chiar pronume negativ, în măsura în care sensul său cel mai puternic în uz este echivalabil cu "nimic": "îți aplici un strat pe mașini... și oha... radarul nu mai vede nimic" (daciaclub.ro). În genere oha nu este folosit atît
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
construcții sînt de altfel comune elementelor argotice de negare expresivă ("Mă uit în jur, pauză!", S. Cosmin, 1987; "Te mai salvează cineva de amendă? Sufletu!", C. Olăreanu, 1986). Cuvîntul oha (pe care doar o coincidență de formă îl apropie de interjecția germană oha "vai") mai apare și într-o altă construcție: la oha, pe care contextele ne-o arată ca perfect sinonimă cu locuțiunile la mișto, la vrăjeală etc., avînd deci semnificația "în mod înșelător, fals, neserios": "înspre închisorile comuniste inclină
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
Constantin Țoiu Tot în septembrie a.c., pe Antena 1, la rubrica domnului cu bretele și cu "oameni buni" și cu acel "haideți să", care ne calcă pe nervi, a fost invitat și poetul Mircea Dinescu. Prin semne mutești, interjecții, metafore, el ne spuse, în felul său inimitabil, adevărul. Fără nici unul din menajamentele fățarnice ale mediocrităților invitate pe posturi. De remarcat, totuși, că moderatorul din Caracal, când se adresează marelui poet din Slobozia, îi spune frumos Dumneavoastră, cu majusculă. Pe când
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
a autorului, următoarea mărturisire: "M-am hotărît să adun laolaltă gîndurile risipite în aceste treizeci și două de caiete. Abia peste două sau trei luni voi ști dacă pot să constituie materia unei cărți al carei titlu ar putea fi Interjecții sau Eroarea de a te naște." Că proiectul n-a fost finalizat nu era un motiv de a fi distrus caietele. Primul volum al acestei ediții apare, acum, la Editură Humanitas în foarte bună traducere a dlor Emanoil Marcu și
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. ● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxă ● Relația text, frază, propoziție, cuvânt. ● Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependență, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. ● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxă ● Relația text, frază, propoziție, cuvânt. ● Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependență, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactică. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particula 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. Fraza. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie: PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoana, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactica. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particulă 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. ● Frază. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie: MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005 LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. - Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxa - Relația text, frază, propoziție, cuvânt. - Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. - Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. - Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxa - Relația text, frază, propoziție, cuvânt. - Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. - Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. - Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxa - Relația text, frază, propoziție, cuvânt. - Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. - Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. - Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxa - Relația text, frază, propoziție, cuvânt. - Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. - Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
personale, posesive, demonstrative, interogative, relative. VERBUL Conjugarea verbului: - mod, timp, persoana, număr; Diateza: - activă, pasivă, reflexiva. Întrebuințarea indicativului. ADVERBUL Felurile adverbului; Gradele de comparație PREPOZIȚIA Sensul/semnificația prepozițiilor; Felurile și întrebuințarea prepozițiilor; CONJUNCȚIA Sensul/semnificația conjuncțiilor; Felurile și întrebuințarea conjuncțiilor. INTERJECȚIA Semnificația interjecțiilor; Felurile și întrebuințarea interjecției. TEXTUL Tipuri de texte; Moduri de expunere; - textul narativ; - textul descriptiv; Texte funcționale: - scrisoarea; - procesul-verbal; - fișa; - curriculum; - descrierea; - cererea; - rezumatul; EDUCAȚIA LITERARĂ Elemente de bază ale analizei textului narativ; Momentele subiectului literar: spațiu, timp
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
demonstrative, interogative, relative. VERBUL Conjugarea verbului: - mod, timp, persoana, număr; Diateza: - activă, pasivă, reflexiva. Întrebuințarea indicativului. ADVERBUL Felurile adverbului; Gradele de comparație PREPOZIȚIA Sensul/semnificația prepozițiilor; Felurile și întrebuințarea prepozițiilor; CONJUNCȚIA Sensul/semnificația conjuncțiilor; Felurile și întrebuințarea conjuncțiilor. INTERJECȚIA Semnificația interjecțiilor; Felurile și întrebuințarea interjecției. TEXTUL Tipuri de texte; Moduri de expunere; - textul narativ; - textul descriptiv; Texte funcționale: - scrisoarea; - procesul-verbal; - fișa; - curriculum; - descrierea; - cererea; - rezumatul; EDUCAȚIA LITERARĂ Elemente de bază ale analizei textului narativ; Momentele subiectului literar: spațiu, timp, personaj, intrigă
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Conjugarea verbului: - mod, timp, persoana, număr; Diateza: - activă, pasivă, reflexiva. Întrebuințarea indicativului. ADVERBUL Felurile adverbului; Gradele de comparație PREPOZIȚIA Sensul/semnificația prepozițiilor; Felurile și întrebuințarea prepozițiilor; CONJUNCȚIA Sensul/semnificația conjuncțiilor; Felurile și întrebuințarea conjuncțiilor. INTERJECȚIA Semnificația interjecțiilor; Felurile și întrebuințarea interjecției. TEXTUL Tipuri de texte; Moduri de expunere; - textul narativ; - textul descriptiv; Texte funcționale: - scrisoarea; - procesul-verbal; - fișa; - curriculum; - descrierea; - cererea; - rezumatul; EDUCAȚIA LITERARĂ Elemente de bază ale analizei textului narativ; Momentele subiectului literar: spațiu, timp, personaj, intrigă, desfășurarea, deznodământul. OBIECTIVE DE
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
personale și impersonale. Locuțiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcții sintactice. - Adverbul. Clasificare. Grade de comparație. Locuțiuni adverbiale. Funcții sintactice. - Ortografierea adverbelor și a locuțiunilor adverbiale - Prepoziția. Clasificare. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificarea conjuncțiilor. Conjuncții corelative. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția. Clasificarea interjecțiilor. Funcții sintactice. Topica și punctuația. Valori expresive ale interjecțiilor V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziția. Frază. BIBLIOGRAFIE LITERATURA ROMÂNĂ - Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lăzărescu, Gheorghe - Dicționar de termeni literări, București, Ed. Garamond, 1995 - Călinescu, G. - Istoria literaturii de la origini
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]