757 matches
-
Democrat. Ca senator obține adoptarea Legii privind dreptul la inițiativă legislativă al cetățenilor, drept înscris în prevederile Constituției României. La 22 decembrie 1999 este numit ministru de stat, ministru al afacerilor externe. În februarie 2000, în prezența Secretarului general al Internaționalei Socialiste, Louis Ayala, este reales Președinte al Partidului Democrat cu moțiunea “Încredere în fiecare, șanse pentru toți!”. La Colegiul Director al PD din 2 iulie 2000 prezintă Angajamentul politic al Partidului Democrat în perspectiva electorală, pe baza rezultatelor obținute de
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
funcția supremă în stat. Decembrie 2000 - noiembrie 2004 este senator reprezentând Partidul Democrat. Din 2003 este membru al Clubului de la Madrid. Din februarie 2004 este președintele partidului Forța Democrată. În septembrie 1996, Petre Roman, alături de Sergiu Cunescu, participă la Congresul internaționalei Socialiste, la New York, la care Partidul Democrat și PSDR primesc statutul de membru consultativ. Ulterior, participă și are o intervenție de argumentație la Congresul Internaționalei Socialiste din 8-10 noiembrie 1999 de la Paris, în urma căreia Partidul Democrat și PSDR dobândesc statutul
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
președintele partidului Forța Democrată. În septembrie 1996, Petre Roman, alături de Sergiu Cunescu, participă la Congresul internaționalei Socialiste, la New York, la care Partidul Democrat și PSDR primesc statutul de membru consultativ. Ulterior, participă și are o intervenție de argumentație la Congresul Internaționalei Socialiste din 8-10 noiembrie 1999 de la Paris, în urma căreia Partidul Democrat și PSDR dobândesc statutul de membru cu drepturi depline în I.S. Activitatea sa în cadrul Internaționalei Socialiste se remarcă în special prin atragerea interesului partidelor socialiste și social-democrate europene asupra
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
statutul de membru consultativ. Ulterior, participă și are o intervenție de argumentație la Congresul Internaționalei Socialiste din 8-10 noiembrie 1999 de la Paris, în urma căreia Partidul Democrat și PSDR dobândesc statutul de membru cu drepturi depline în I.S. Activitatea sa în cadrul Internaționalei Socialiste se remarcă în special prin atragerea interesului partidelor socialiste și social-democrate europene asupra situației din Sud-Estul Europei, insistând pentru contribuția acestora la procesul de reconstrucție și dezvoltare democratică a regiunii. Obține organizarea la București, în februarie 1999, a Reuniunii
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
se remarcă în special prin atragerea interesului partidelor socialiste și social-democrate europene asupra situației din Sud-Estul Europei, insistând pentru contribuția acestora la procesul de reconstrucție și dezvoltare democratică a regiunii. Obține organizarea la București, în februarie 1999, a Reuniunii Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est, în iunie 1999, Reuniunea Grupului de lucru pentru Balcani a PES cu opoziția democratică din Serbia, tot la București; este printre inițiatorii organizării în cadrul I.S. a unor reuniuni pe problema Balcanilor în timpul crizei
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
în timpul crizei din Kosovo (aprilie 1999, Roma și mai 1999, Bruxelles), precum și a reuniunii pe aceeași temă din iulie 1999 de la Viena. În martie 2000 este ales Coordonator al Grupului de lucru pentru Pactul de Stabilitate în Sud-Estul Europei al Internaționalei Socialiste. În 1993 Petre Roman a fost ales raportor special al Adunării Parlamentare a Atlanticului de Nord (NATO Assembly). În această calitate a prezentat 10 Rapoarte adoptate prin votul Parlamentului NATO În perioada decembrie 1997-iunie 1998 a deținut funcția de
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
Uniunea Sovietică, unde au fost finanțate și sprijinite de stat, si pentru scurt timp în Ungaria, în timpul revoluției bolșevice ungare. Noile forme teatrale sovietice și germane au fost rapid importate în Europa de Vest, Asia și Statele Unite, în special prin intermediul colaborării în cadrul Internaționalei comuniste. În Germania, germenii teatrului politic au apărut în cadrul mișcării dadaiste, impulsionați în primul rând de militantismul pacifist în timpul Primului Război Mondial și în legătură directă cu mișcările revoluționare: Se discută la nesfârșit despre arta, dar numai din punct de vedere politic
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
europene, semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno - germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare și parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formațiuni ale Internaționalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea și consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democrației în România. Pe de altă parte însă, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării, PSD a intrat în opoziție
Partidul Social Democrat (România) () [Corola-website/Science/297687_a_299016]
-
a Germaniei, a cărei forță industrială și al cărei proletariat ar fi întărit puterea bolșevică. Această expansiunea s-ar fi făcut pe două căi, care se completau reciproc: subversiunea pe plan intern a fiecărei țări - prin intermediul partidelor comuniste organizate în cadrul Internaționalei comuniste (sau a Kominternului) și acțiunea ofensivă a Armatei Roșii, care, după ce fusese implicată într-un război civil în Rusia, se va angaja într-un război civil internațional, nesocotind regulile tradiționale cu privire la relațiile dintre state. A treia direcție avea la
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
obținut la alegerile din 1996, un număr de 17 senatori și 27 de deputați. În 1998 PNL a fuzionat cu Partidul Alianța Civică (PAC). În martie 1999 PNL a fost admis în Internaționala Liberală, iar președintele partidului devine vicepreședinte al Internaționalei. Cu puțin înainte de alegerile din 2000, PNL se retrage din CDR, obligând Convenția să intre în alegeri cu numele CDR 2000 și își prezintă un candidat propriu la alegerile prezidențiale - Theodor Stolojan. Această strategie a dat roade, PNL intrând în
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
succes fascismului. În țările industrializate, importante, ca Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Franța nu a avut loc decât un val de greve și manifestații, uneori violente, dar niciodată în măsură să implice societatea și guvernul. Înființarea la Moscova a Internaționalei a III-a (Comintern) în 1919, a fost o consecință directă a lui Octombrie. Acesta va fi dizolvată de către Stalin în 1943, fără a fi reușit vreodată să realizeze o revoluție victorioasă. Pe termen scurt, divergențele dintre partidele politice social-democrate
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
numit „comunist”, chiar dacă, pentru Marx, comunismul însemna o societate care răspundea la motto-ul „De la fiecare după posibilitate, fiecăruia după nevoi”. În 1918, cu toate acestea, Lenin nu respingea schimbarea numelui partidului în „comunist”, și nici înființarea în 1919 a Internaționalei Comuniste (se punea problema alegerii unui nume care să fie distinctiv față de social-democrație, care fusese majoritar favorabilă războiului). Revoluția din Februarie 1917 a fost interpretată de occidentali în contextul Marelui Război aflat în curs de desfășurare, și, în general, fără
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
continuu, începând din acel moment, și se crede că incidentul a contribuit la atacurile cerebrale de mai târziu. În martie 1919, Lenin și veteranii bolșevici s-au întâlnit cu revoluționarii socialiști din întreaga lume și au format Internaționala Comunistă. Membrii Internaționalei Comuniste, inclusiv Lenin și bolșevicii, s-au deprins din mai larga mișcare socialistă. Din acel moment ei au fost cunoscuți cu numele de comuniști. În Rusia, Partidul Bolșevic a fost redenumit „Partidul Comunist Rus (Bolșevicii)”, care a devenit mai apoi
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
Permanente și au obligația să înregistreze distinct în evidența contabilă proprie subvenția primită. Partidul Social Democrat (PSD) - Este un partid politic din România, unic reprezentant în Parlamentul României al social-democrației. PSD deține 163 de reprezentanți în parlament. Este membru al Internaționalei Socialiste. Din 2014, guvernează împreună cu ALDe, și UNPR. Sub numele de FDSN și apoi PDSR, partidul a avut în anii 1990 o orientare conservatoare, întârziind sau opunându-se reformelor de trecere la economia de piață și democratizării țării; când a
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
1985-1989. După ce a fost liderul organizației locale Oslo a Partidului muncitoresc norvegian între 1990-1992 și vice-președinte a partidului (din 1992), a fost ales președinte de partid în 2002. Pe plan internațional, Stoltenberg a fost vice-președinte a organizației de tineret al Internaționalei socialiste între 1985-1989. Stoltenberg a fost ales în Storting pentru prima dată în 1993 ca reprezentant pentru circumscripția Oslo, după ce fusese reprezentant-locțiitor din 1989. A fost lider parlamentar al partidului său în februarie-martie 2000 și 2001-2005. În 1990 a fost
Jens Stoltenberg () [Corola-website/Science/317149_a_318478]
-
000 uciși și aproximativ 1.000 răniți. Trupele sovietice au avansat mai mult de 200 mile în provincia de NE a Chinei - Manciuria - pe două fronturi. În loc să se aprindă focuri de tabără și să aibă loc parade triumfătoare în sunetul Internaționalei în Marea Piața Roșie din Moscova peste tot în capitala sovietică domină tăcerea. Nici un detaliu neobișnuit în cadrul Armatei Roșii. Prim-ministru al Uniunii Sovietice, tovarășul Alexei Ivanovici Rîkov, a apărut în Piața Roșie, în paltonul lui de piele vechi și
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
Iași, tânărul Racoviță va pleca la Paris unde a urmat cursurile Facultății de Drept la îndemnul părinților, dar și Școala de Antropologie de la Sorbona. Sub influența ideilor vremii, Emil Racoviță a intrat în contact cu cercurile socialiste, participând la Congresul Internaționalei a II-a și semnând actul ce proclama ziua de 1 Mai ca Ziua Internațională a Muncii. În perioada interbelică, devenit proprietar al moșiei după moartea tatălui său și crezând sincer în ideile socialiste ale vremii sale, Emil Racoviță a
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
blanquist Victor Jaclard, a înființat ziarul "La Sociale" împreună cu André Léo. Și ea a fost membră a "Comité de vigilance de Montmartre", împreună cu Louise Michel și Paule Minck, precum și cu secțiunea rusă a Primei Internaționale. Victorine Brocher, apropiată de activiștii Internaționalei, fondatoare a unei brutării cooperatiste în 1867, a luptat și ea în timpul Comunei și al Săptămânii Însângerate. Figuri celebre, ca Louise Michel, „Fecioara Roșie din Montmartre”, care s-au alăturat Gărzii Naționale și care avea să fie trimisă apoi în
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
țara în 30 de zile. Pleacă în Praga. În timpul exilului lucrează pentru Comintern. În 1924, la al treilea congres al Partidului Comunist Român este ales membru în Comitetul Central, în martie și aprilie 1925 reprezentând Partidul în Comitetul Executiv al Internaționalei. Aici participă în comisiile politice, comerciale și rurale. Tcacenco revine pentru scurt timp în România în iulie 1925, dar este nevoit să plece din nou la Praga, fiind înștiințat că este urmărit pentru a fi arestat. În 1926 revine în
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
pentru Pace pe 1951. Apărător neîncetat al principiilor cartei de la Amiens (1906), în principal al independenței sindicale în raport cu partidele politice, cu statul și cu bisericile, el s-a opus mai multor tentative de control asupra sindicatelor de către secțiunea franceză a Internaționalei muncitorești (în 1911) sau de către bolșevici (în 1922). În decembrie 1947, în fața presiunilor puse de PCF asupra sindicatului, Jouhaux și prietenii săi (Robert Bothereau, Albert Bouzanquet, Pierre Neumeyer, Georges Delamarre) au demisionat din biroul confederal și au înființat CGT-FO pentru
Léon Jouhaux () [Corola-website/Science/321505_a_322834]
-
a fost un pact anticomunist încheiat la data de 25 noiembrie 1936 între Germania Nazistă și Japonia Imperialistă, împotriva Internaționalei a III-a Comuniste. prevedea consultări reciproce între cele două state semnatare în cazul vreunei agresiuni a URSS împotriva vreuneia dintre ele, precum și luarea de măsuri pentru "securitatea intereselor comune". De asemenea, niciunul dintre cele două state nu putea încheia
Pactul AntiComintern () [Corola-website/Science/325941_a_327270]
-
de extrema dreaptă cât și de comuniști („"Două sute de familii stăpânesc economia franceză și politica Franței"”). Șef al Partidului Radical, a participat la unificarea stângii pentru alegerile din iunie 1936, creând o alianță cu Partidul Comunist Francez, Secțiunea franceză a Internaționalei Muncitorești și radicalii. A devenit ministru al apărării naționale în timpul guvernului Frontului Popular între 1936 și 1937. Inițiator la 7 iunie 1933 al „pactului cvadripartit”, semnat cu Regatul Unit, Germania și Italia cu scopul de a favoriza integrarea Germaniei în
Édouard Daladier () [Corola-website/Science/323720_a_325049]
-
să convingă guvernele occidentale și cercurile diplomatice să sprijine obiectivele sale. În 1907, Dashnaktsutiun s-a alăturat celei de-a doua Internaționale (socialistă) și a rămas membru al organizației până la dizolvarea acesteia în timpul Primului Război Mondial . FRA s-a alăturat mai târziu Internaționalei Socialiste, al cărei membru a rămas până în 1960, când a hotărât să se retragă. În 1996, FRA a redevenit membru cu drepturi depline a Internaționalei Socialiste. Partidul a fost de asemenea membru al Internaționalei Muncitorească Socialistă între 1923 - 1940. Membrul
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
rămas membru al organizației până la dizolvarea acesteia în timpul Primului Război Mondial . FRA s-a alăturat mai târziu Internaționalei Socialiste, al cărei membru a rămas până în 1960, când a hotărât să se retragă. În 1996, FRA a redevenit membru cu drepturi depline a Internaționalei Socialiste. Partidul a fost de asemenea membru al Internaționalei Muncitorească Socialistă între 1923 - 1940. Membrul Federației Revoluționare Armene este numit "Dashnaktsakan" sau "Tashnagtsagan". De asemenea, membrii federației folosesc apelativul „tovarăș” (Ընկեր - "Unger" pentru bărbați și Ընկերուհի - "Ungerouhi" pentru femei).. FRA
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]