1,806 matches
-
la asociații aparent incoerente, la învălmășiri de idei, la necesitatea întreruperilor, revenirilor, precizărilor repetate. Procedeul e dictat de temperatura specială a prozei lui S. și, împreună cu alte elemente de tehnică literară, precum desele intervenții apreciative, simularea convorbirii cu cititorul, exclamații, interogații, invocarea permisiunii de a întrerupe narațiunea în vederea unei descrieri, produce un stil de un pronunțat romantism, impropriu creației obiective, dar adecvat tensiunii discursului narativ din Desculț. Cu tot realismul dur al scenariului, S. nu e un narator obiectiv, ca Liviu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
București, 1975, 201-220; Zaciu, Lecturi, 164-172; Zalis, Tensiuni, 49-55; Balotă, Universul, 64-92; Pop, Transcrieri, 183-188; Raicu, Critica, 172-176; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 5-12; Cristea, Arcadia, 183-188; Ionescu, Artă, 86-155; Ștefănescu, Preludiu, 116-124; Ovidiu Ghidirmic, Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită, Craiova, 1977; Baltag, Polemos, 93-98, 115-118, 145-150; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 60-69; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 7-15; Micu, Lecturi, 142-147; Nițescu, Poeți, 5-20; Ungureanu, Contextul, 167-201; Vaida, Mitologii, 64-68; Zaciu, Alte lecturi, 94-99; Cioculescu, Itinerar
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ale poeziei. El trece în revistă aspectele grave și totodată pe cele banale, umile ale existenței. Candoarea genuină afișată este o capcană pentru neavizați. Asupra fiecărei aserțiuni emise planează tensiuni neliniștitoare, sub fiecare vers se deschide câte o trapă a interogațiilor demistificante. E o poezie intonată în registru dublu: se comentează simultan realul și realitatea poeziei. Dincolo de imaginea epidermică a lumii, se aduce în instanță o întreagă tradiție a mitologiei culturale, care și-a lăsat amprenta, în decursul timpului, asupra vieții
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
civilizată (europeană), ca înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse pentru a imagina soluții de viitor. Ei aveau de răspuns la întrebări provocatoare care fie incriminau, fie susțineau eforturile pionierilor modernizării. Interogațiile cele mai frecvente priveau definirea căii de modernizare practicate de elita pașoptistă: poate fi considerată această modernizare ca o dezvoltare „normală”, adică de la fond (practici sociale, deprinderi, comportamente) spre forme (instituții, principii), sau o cale „artificială”, de la forme spre fond
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferite între tineri și vârstnici, între necăsătoriți și căsătoriți. Datele și metoda cercetării Modelele la care am făcut referire în rândurile de mai sus au fost rareori testate în condițiile societăților postcomuniste. Acestea implică anumite circumstanțe speciale care incită la interogații specifice. În această perioadă se poate presupune apariția unei noi culturi politice, obiectiv formal, de altfel, al regimurilor comuniste. Impactul participării la obligatoriile organizații „voluntare”, asupra competențelor și identităților civice a fost, de asemenea, puțin investigat. În plus, mutațiile sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să se întoarcă în planul subiectiv-intern al ființei bolnavului. În acest mod nu mai sunt descrise simptomele, ci sunt interogate, mergându-se în felul acesta către „explicarea” semnificației intrapsihice a acestora în raport cu persoana bolnavului. Din acest moment metodologia psihopatologiei devine „interogație pură” a subiectului ființei alienate psihic. Ea se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându-și însă constant, ca principiu, aceeași metodologie. Interogația metodică a psihopatologiei își află răspuns în metoda comprehensivă inspirată de reducția fenomenologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificației intrapsihice a acestora în raport cu persoana bolnavului. Din acest moment metodologia psihopatologiei devine „interogație pură” a subiectului ființei alienate psihic. Ea se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându-și însă constant, ca principiu, aceeași metodologie. Interogația metodică a psihopatologiei își află răspuns în metoda comprehensivă inspirată de reducția fenomenologică, împrumutată de la Ed. Husserl și introdusă în psihopatologie de către K. Jaspers și E. Minkowski. Din acest moment întreaga metodologie psihopatologică devine o complexă și nuanțată reflecție filozofică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
una cu alta. Exemplul cel mai semnificativ, în sensul acesta, ne este oferit de psihozele experimentale. Dar până la analiza aspectului pur științific, vom insista asupra etapelor care l-au precedat. Acceptând existența unei fascinații a nebuniei din care decurge orice interogație ca și multitudinea de răspunsuri, trebuie să acceptăm, lucru probat, de atfel, și de faptele istorice, că se poate vorbi despre o istorie culturală a nebuniei, alături de cea științifică, psihiatrică sau medico-psihologică (M. Sendrail, J. Postel și Cl. Quetel, H.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
post-reacție are două aspecte: a) O anumită stare psihologică de tipul: - Ce să întâmplat cu mine ? - Cum a fost posibil așa ceva ? - Ce am vrut de fapt să fac prin asta ? Se poate constata că ne aflăm în fața unor atitudini de interogație, în cursul cărora individul încearcă să se auto-explice raportându-se la modul anterior neobișnuit al manifestării sale. b) O anumită atitudine morală față de actele sau manifestările sale anterioare: regret, rușine, teamă etc. Acestea implicând intrarea în acțiune a responsabilității morale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere următoarele aspecte la care trebuie să facă apel pentru a răspunde: ce pot face? ce-mi este permis? unde trebuie să mă opresc? ce nu trebuie să fac deși aș vrea? ce dăunează altora? ce-mi dăunează mie? Aceste interogații care vin dinspre conștiința morală, avertizează Eul personal cu privire la actele pe care acesta dorește, are intenția sau este împins ca să le facă. Orice acțiune, orice a face este corelat cu a fi permis sau a fi interzis. Această separație, este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este alterarea stării de normalitate, care este înlocuită cu cea de anomalie, iar pe de altă parte, este imaginea mitică, terifiantă a pericolului identificat cu pedeapsa raportată la o stare de vinovăție. Fiecare bolnav se întreabă „de ce eu?” - ca o interogație morală, subiectivă în fața schimbării sau a pierderii stării de echilibru, de normalitate, de sănătate. La rândul ei, societatea va identifica boala și bolnavii cu o pedeapsă pentru o vinovăție. Remarcăm, în mod surprinzător, faptul că etica medicală, nu este numai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
împotriva propriilor concepții sau masacrează teorii ostile care nu sunt decât stafii. Ce determină această „cacofonie a opiniilor” în teoria curriculumului? Altfel spus, de ce și încotro se îndreaptă varietatea ideilor și concepțiilor din teoria contemporană a curriculumului? Vom răspunde acestei interogații fundamentale în cele ce urmează. Deocamdată, precizăm că este vorba de o „ruptură” provocată de o răsturnare catastrofică a civilizației și culturii euroatlantice în ultimele decenii ale secolului XX. „Catastrofa” poate fi interpretată, desigur, și ca o „revoluție” de amploare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atât de mult, încât dreptul de a o lăsa neclarificată sau de a o trata exclusiv de pe poziții „teoretice”, fără a o trăi, în sensul fenomenologic al expresiei, nu poate fi acordat nici unui slujitor de școală și de educație. Iată interogații care trebuie supuse de urgență acestei „disecții” - rațional critică și hermeneutică, în același timp: a) Ce înseamnă, cu adevărat, curriculum educațional? b) Este teoria curriculumului unitară? Ce orientări există? c) Cum a evoluat curriculumul în educație? d) Care este stadiul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paroxistică a aspirațiilor „developmentaliste”. Ei sunt „obsedații profitului pedagogic”; • melioriștii: aceștia văd în curriculum un serviciu al reconstrucției și ameliorării sociale; mai simplu, sunt „sectanții” optimizării sociale (social improvement)48. Față de aceste orientări și-a manifestat scepticismul Jackson (1992) prin interogații care pot preocupa și școala românească: „Cine își poate permite astăzi șca specialist al curriculumuluiț să se considere doar umanist, numai autoformist (self-actualizer), exclusiv reconstrucționist social sau strict academist?”. Răspunsul său era: „Nimeni!”49. S-a mulțumit cu o critică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de cuvinte ar putea fi tradus astfel: „Toată umanitatea și omul total”. Capitolul IItc "Capitolul II" Primele curricula implicite și tacitetc " Primele curricula implicite și tacite" Chimia s-a constituit ca știință din frământările multimilenare ale alchimiștilor, iar fizica, din interogații și speculații metafizice. Tot astfel, știința modernă a curriculumului, așa cum a apărut în secolul XX, poate fi considerată o consecință fatală a mileniilor de educație care au decantat paidagogia perennis: tezaurul de valori pedagogice alcătuit din maxime, precepte și principii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doilea pas constă în transformarea tânărului într-o victimă - victima propriei curiozități. Pașii următori sunt revelații succesive - de fapt, etape ale unui riguros raționament analogic. Etapele sunt alcătuite din comparații, duble comparații și metafore. Fiecare pas este introdus printr-o interogație cu funcție de pretest comprehensiv și se încheie tot printr-o evaluare, cu funcție de posttest al înțelegerii de către tânăr a etapei respective. „Adu-ți aminte tot ce știi despre moașe și vei pricepe mai ușor ce vreau să-ți spun. Așadar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Tyler” Tyler a făcut precizări importante în legătură cu „cine întreabă” și „cine trebuie să răspundă” la aceste întrebări. Prima întrebare este decisivă pentru întreaga problematică teoretică și practică a curriculumului: „Ce scopuri educaționale vei încerca să atingi?”. Nu este o interogație la care trebuie să răspundă o singură persoană, fie ea și cel mai respectat expert în probleme curriculare. Tyler a stăruit că întreaga societate (studenți, specialiști, beneficiari etc.) trebuie să fie consultată, realizând foarte exact faptul că un designer curricular
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la baza opțiunilor axiologice necesare ghidării lui. Unii autori consideră prioritare criteriile filosofice, alții - pe cele politice, alții - pe cele social-economice, alții - pe cele psihologice, alții - pe cele culturale. Fiecare dintre aceste criterii implică avantaje și dezavantaje 17. Criteriile filosofice Interogația cea mai frecventă a celor care consideră criteriile filosofice prioritare pentru determinarea și orientarea curriculumului modern este: „Ce filosofie a educației trebuie aleasă pentru fundamentarea curriculumului?”. Această întrebare generală se subdivide însă în altele, întrucât orice filosofie a educației este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educatori. Considera că aceasta era o metodă mai eficientă și mai potrivită pentru teoria curriculumului decât „metodele obiective” consacrate. Herrick explora „probleme subiective” cu ajutorul „subiecților implicați” în situații de dezvoltare a curriculumului. Dezbaterile și analizele vizau semnificații, valori, atitudini, expectanțe, interogații, motive intrinsece, trebuințe și interese ale studenților. Herrick ajungea astfel la concluzii neașteptate pe care le formula frapant într-un limbaj nonbehavioristic și nepragmatic. Un exemplu: Există mai mult decât o bază unică pentru edificarea structurală a curriculumului. Preocuparea noastră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nu este vorba, aici, despre o reformulare gratuită, nu e „aceeași Mărie cu altă pălărie”. Întrebarea lui Rubin mută accentul de pe „teorie” pe „destinul individual”, concret, al generațiilor de copii care vor atinge maturitatea în secolul XXI. Conotațiile cuprinse în interogație erau grave și revelatoare. Din păcate, soluțiile pe care Rubin a reușit să le adune în manualul său nu erau pe măsura acestei simple, dar profund umane îngrijorări. Nici încercarea similară a lui Harold G. Shane nu a avut mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de „moarte bună” în anii ’70, dar s-au găsit „asasini” gata să-l „ucidă” pe gratis. Singura mângâiere a rămas faptul că acești călăi nu erau americani. „De ce un nord-american nu poate fi mai mult decât un britanic?” Această interogație parafraza pe un ton glumeț frământarea eroului lui Bernard Shaw, Mr. Henry Higgins: „De ce o femeie nu poate fi mai mult decât un bărbat?”. Este ironia pe care a folosit-o de câteva ori filosoful și teoreticianul britanic Robin Barrow
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Și fericiți... În ce mod se vor adapta generațiile de astăzi și de mâine acestui viitor amețitor constituie o problemă curriculară năucitoare, pe care numai o gândire pedagogică nouă o poate soluționa. Este gândirea pedagogică postmodernă aptă să răspundă acestei interogații fără precedent? Credem că nu. Vom arăta în paginile următoare temeiurile acestei dubitații. Sesizăm aici doar un impediment esențial. Schimbarea a survenit repede, prea repede, aproape intempestiv, surprinzând total cel puțin două generații. Confuzia este caracteristică mai ales celor născuți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale conștiinței”; ea explorează „lumea dinlăuntrul” fiecărui individ, și nu „lumea din afara” oricărui individ uman113. Care din aceste două lumi este cea „reală”, dacă sunt posibile ambele simultan, dacă numai „lumea trăită” e cu adevărat obiectivă ș.a.m.d. constituie interogații asupra cărora epistemologii nu s-au aplecat încă decisiv. Max van Manen (1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devine Ordinarius (profesor titular). La 24 iulie, în aula Universității din Freiburg, rostește cursul inaugural Ce este metafizica? (Was ist Metaphysik), ce conține marea teorie heideggeriană a „Ființei și Nimicului”. Prelegerea s-a încheiat cu una dintre cele mai tulburătoare interogații ale gândirii omenești: „Pentru a împlini acest salt, hotărâtor este să acorzi spațiu ființării în întregul ei, de asemenea, să te lași prins în Nimic, adică să te eliberezi de idolii pe care fiecare dintre noi îi are și în preajma
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și mai mult, și mai dur, și mai fără reținere. Este o nevoie dătătoare de efecte catartice pe care o împlinim. și totuși, aici și acum, aș vrea - printr-un efort de autocontrol - să aduc altceva decât răspunsul dintâi la interogația îndreptată spre cum ne-a fost viața în comunism. Încerc să descopăr ceea ce ne-a făcut, pe cât posibil, mai ușoară supraviețuirea, să vorbesc despre oamenii care aduceau repere logice, raționale credinței în schimbare. Demersul are un dublu scop: pe de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]