1,350 matches
-
contrastiv și focusul de veridicitate 34 (engl. verum focus) și exemplifică complementaritatea dintre focus și inversiune prin exemple ca (96a-b) (la care putem adăuga și exemplul (96c), extras din Alexandria). A se observa că testarea se face în contextul propozițiilor interogative directe, în care inversiunea ar trebui să fie obligatorie sub analiza V-la-FOC (deși nu este, v. supra exemplul (91) și discuția). (96) a. ce în dooă-trei rânduri au trimis să vadză, adevăratau sosit? (CLM.1700-50: 255r; Alboiu, Hill și Sitaridou
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
infra. Din discuția de mai sus, putem conchide că există o tendință către complementaritate între deplasarea constituenților la FOCUS, însă această tendință nu este o regulă exclusivă, cum este prezentată în Alboiu, Hill, Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016): propozițiile interogative totale nu se construiesc întotdeauna prin inversiune (v. și Gheorghe 2016); deplasarea elementelor interogative în periferia stângă (i.e. la FOCUS) nu exclude inversiunea; focusul contrastiv și focusul de veridicitate nu exclud întotdeauna inversiunea. Această distribuție indică faptul că inversiunea verbală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
între deplasarea constituenților la FOCUS, însă această tendință nu este o regulă exclusivă, cum este prezentată în Alboiu, Hill, Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016): propozițiile interogative totale nu se construiesc întotdeauna prin inversiune (v. și Gheorghe 2016); deplasarea elementelor interogative în periferia stângă (i.e. la FOCUS) nu exclude inversiunea; focusul contrastiv și focusul de veridicitate nu exclud întotdeauna inversiunea. Această distribuție indică faptul că inversiunea verbală întreține o relație cu proiecția de focus, însă această relație este indirectă, neobținându-se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
focusului, la fel ca limba modernă, însă acest aspect face obiectul unei cercetări viitoare. În orice caz, la prima vedere, propoziții ca (95f) în care între verbul inversat (deplasat la FINP, v. §3.2.2.1.3 infra) și elementul interogativ (care ocupă Spec, [FOCP]) se pot lexicaliza și alți constituenți verifică în mod direct ipoteza că și în limba veche topicul se poate lexicaliza și la stânga și la dreapta focusului. (95f) Până cându păcătoșii, Doamne, până cându păcătoșii laudă-se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să fie precedat de constituenți integrați prozodic (v. §3.2.2.1.1 supra și §3.2.2.3 infra) sunt argumente împotriva deplasării la FORCEP; coocurența verbului inversat cu constituenți care în mod neechivoc ocupă proiecția de focus (elemente interogative; elemente care induc focus de veridicitate etc.) și nonobligativitatea inversiunii în propoziții interogative totale, care sunt asociate cu focusul de polaritate (v. Giurgea și Remberger 2012) (v. §3.2.2.1.2 supra), sunt argumente distribuționale împotriva deplasării la FOCP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
supra și §3.2.2.3 infra) sunt argumente împotriva deplasării la FORCEP; coocurența verbului inversat cu constituenți care în mod neechivoc ocupă proiecția de focus (elemente interogative; elemente care induc focus de veridicitate etc.) și nonobligativitatea inversiunii în propoziții interogative totale, care sunt asociate cu focusul de polaritate (v. Giurgea și Remberger 2012) (v. §3.2.2.1.2 supra), sunt argumente distribuționale împotriva deplasării la FOCP. Ultima proiecție care a fost propusă în bibliografia asupra limbilor romanice vechi (Ledgeway
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
4 qp ne PERS0 MOODP qp tVP MOOD' Nu e clar dacă exemple de acest tip, cu subjonctive directive, implică și activarea proiecției de focus. În contexte în care proiecția de FOCUS este implicată în mod clar, de tipul propozițiilor interogative totale cu inversiune (106), trăsătura neinterpretabilă [uFocus] se rezolvă prin ACORD între centrul FOC0 și verbul plasat în [Spec,FINP]. (106) Venit-ai încoace ainte de vreame a munci noi? (CC1.1567: 65v) FOCP qp FOC0 FINP [ufocus] qp VP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FINP 4 qp venit FIN0 MOODP qp ACORD MOOD0 TP | qp ai tVP .... Strategia alternativă (care, de fapt, s-a păstrat în trecerea la româna modernă) de verificare a trăsăturii [uFocus] prin ACORD la distanță este atestată, fiind tipică propozițiilor interogative totale nonnegative (108). De altfel, în propozițiile interogative totale negative (atât din româna veche (107), cât și din româna modernă), verificarea trăsăturii [uFocus] se face tot prin ACORD la distanță, sub ipoteza că negația nu se deplasează ea însăși la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
MOOD0 TP | qp ai tVP .... Strategia alternativă (care, de fapt, s-a păstrat în trecerea la româna modernă) de verificare a trăsăturii [uFocus] prin ACORD la distanță este atestată, fiind tipică propozițiilor interogative totale nonnegative (108). De altfel, în propozițiile interogative totale negative (atât din româna veche (107), cât și din româna modernă), verificarea trăsăturii [uFocus] se face tot prin ACORD la distanță, sub ipoteza că negația nu se deplasează ea însăși la FOCP, ci rămâne in situ39; nu este însă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
MOODP qp MOOD0 TP qp VP ... 4 Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost ACORD Această analiză explică în mod elegant și situațiile în care inversiunea coexistă cu constituenți care ocupă poziția de focus ei înșiși; de acest tip sunt propozițiile interogative parțiale și propozițiile care conțin un focus de veridicitate. Proiecția la care se deplasează verbul și proiecția care găzduiește elementul focalizat sunt distincte ([Spec, FINP] și, respectiv, [Spec, FOCP], iar inversiunea nu are nicio legătură cu focalizarea. (109) Până cândrăbda-voiu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
am examinat, pe baza unui corpus mai extins, fezabilitatea acestei abordări, arătând că, pe de o parte, inversiunea nu este întotdeauna în distribuție complementară cu alte forme de deplasare la focus, iar structurile asociate în general cu focalizarea (e.g. propozițiile interogative totale) nu se manifestă întotdeauna prin inversiune și, pe de altă parte, focalizarea nu este singura valoare cu care se asociază inversiunea. Așadar, am propus o analiză în care verbul se deplasează la FINP, iar situațiile în care verbul este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un referent nou sau un eveniment nou (134a) în universul de discurs; introducerea descrierii și marcarea desfășurării acțiunii) și, pe de altă parte, deplasările determinate de factori pragmatici (marcând mai ales valori modale) (propoziții optative, iusive (134b), concesive, asertive, imperative; interogative totale; marcarea contrastului). (134) a. (Inopinantes nostri re nova perturbantur, ac vix primum impetum cohors in statione sustinet.) Circumfundunturhostes ex reliquis partibus, si quem aditum reperire possint '(Trupele noastre, neașteptându-i, au fost încurcate/surprinse, iar cohorta de pe avanpost abia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
acesta' Studiile consultate nu prezintă foarte multe date privitoare la distribuția structurilor cu dislocare. Cu referire la portugheza veche, Martins (2002: 237-238) arată că structurile cu dislocare apar mai des în subordonate și în anumite tipuri de propoziții principale (propoziții interogative parțiale; propoziții cu constituenți focalizați în periferia stângă etc.), propozițiile principale nemarcate fiind caracterizate de o gramatică V2. De asemenea, nu este foarte clar dacă se poate da o analiză sintactică uniformă pentru toate aceste structuri. Spre deosebire de alte tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de tipul celei propuse de Mensching (2012) e greu de extins la datele din româna veche. 22Ledgeway (2007: 124-125) arată că în doar 22,8 % dintre propozițiile V2 din napoletana veche poziția preverbală este ocupată de subiect. 23 În propozițiile interogative totale, deplasarea verbului în poziție inițială este o strategie de marcare a forței interogative, neapărat un reflex al gramaticii V2 (v. Roberts 1993; Poletto 2014 i.a.). 24 Spre deosebire de toate celelalte varietăți analizate, în sarda veche topica nonmarcată, canonică, este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
româna veche. 22Ledgeway (2007: 124-125) arată că în doar 22,8 % dintre propozițiile V2 din napoletana veche poziția preverbală este ocupată de subiect. 23 În propozițiile interogative totale, deplasarea verbului în poziție inițială este o strategie de marcare a forței interogative, neapărat un reflex al gramaticii V2 (v. Roberts 1993; Poletto 2014 i.a.). 24 Spre deosebire de toate celelalte varietăți analizate, în sarda veche topica nonmarcată, canonică, este V1 (Wolfe 2015a). 25 Celălalt tip de inversiune (i.e. encliza pronominală) este bine reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Roberts 1993; Poletto 2014 i.a.). 24 Spre deosebire de toate celelalte varietăți analizate, în sarda veche topica nonmarcată, canonică, este V1 (Wolfe 2015a). 25 Celălalt tip de inversiune (i.e. encliza pronominală) este bine reprezentat în limbile romanice vechi. 26 În propozițiile interogative, deplasarea auxiliarului la C este interpretabilă ca o strategie de verificare a trăsăturii [interogativ], nu ca un mecanism de satisfacere a constrângerii V2. Inversiunea subiect-auxiliar / deplasarea AUX-la-C este strategia generalizată de construcție a interogativelor totale în engleză (v. discuția din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche topica nonmarcată, canonică, este V1 (Wolfe 2015a). 25 Celălalt tip de inversiune (i.e. encliza pronominală) este bine reprezentat în limbile romanice vechi. 26 În propozițiile interogative, deplasarea auxiliarului la C este interpretabilă ca o strategie de verificare a trăsăturii [interogativ], nu ca un mecanism de satisfacere a constrângerii V2. Inversiunea subiect-auxiliar / deplasarea AUX-la-C este strategia generalizată de construcție a interogativelor totale în engleză (v. discuția din §III.1, text și nota 6), însă nu este considerată o formă de gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
limbile romanice vechi. 26 În propozițiile interogative, deplasarea auxiliarului la C este interpretabilă ca o strategie de verificare a trăsăturii [interogativ], nu ca un mecanism de satisfacere a constrângerii V2. Inversiunea subiect-auxiliar / deplasarea AUX-la-C este strategia generalizată de construcție a interogativelor totale în engleză (v. discuția din §III.1, text și nota 6), însă nu este considerată o formă de gramatică V2. 27 Mulțumesc Adinei Dragomirescu pentru observația că sistemul de auxiliare al slavonei bisericești nu este comparabil sub raportul inventarului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cum au vădzut bățul cu cărțile, s-au prea mâniet și l-au adus pre acel Nicolai Milescul înaintea lui (NL.~1750−66: 27) 33Cu referire la spaniola veche, Rivero (1993) face observația că encliza nu apare niciodată în propozițiile interogative parțiale: (i) E quien lo mató: și cine îl ucide.PS.3SG ' Și cine l-a ucis / îl ucise?' (spaniola veche; Rivero 1993) 34"[we take]verum focus [...] to represent focus on the truth value of the sentence" (Alboiu, Hill
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
PH.1500−10: 67v) 39Cel puțin pentru româna modernă, ipoteza că negația rămâne in situ și nu se deplasează la focus (după cum a fost de multe ori propus în bibliografie, v. Hill și Alboiu 2016 și referințele) este confirmată de interogativele totale la subjonctiv (cu interpretare dubitativă), unde se observă că negatorul nu continuă să apară la dreapta complementizatorului să (deși, după cum s-a arătat în §III.3.3, adverbul de negație nu ocupă poziția de specificator, deci ar putea să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin relația de ACORD la distanță (v. Boeckx 2009; Alexiadou, Anagnostopolou, Iordăchioaia și Marchiș 2012 i.a.). 51Alte fenomene care pot fi analizate tot sub incidența procesului de ACORD la distanță în româna modernă sunt verificarea trăsăturii de polaritate pentru interogativele totale (v. Giurgea și Remberger 2012), verificarea trăsăturii [+directiv] la imperative negative etc. 52Vezi, de exemplu, următorul comentariu din Oniga (2014): "The inflection of Latin verbs is particularly rich. This is because the inflectional information is expressed jointly by the
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fragment este reprodus În cât mai puține cuvinte fără a se neglija esențialul. - solicitarea din partea elevilor a unor propuneri, folosind o serie de Întrebari;folosirea unui set de intrebări ale căror răspunsuri reprezintă ideile principale. Ideile elaborate sub forma propozițiilor interogative, sub forma propozițiilor enunțiative sau sub forma unor titluri, se dezvoltă cu aspectele esențiale ale conținutului și se ajunge la alcătuirea rezumatului oral, iar În urma formarii priceperilor și deprinderilor necesare, se redactează În scris. Prin exerciții repetate de extragere a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare; - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directă și indirectă), negativă; - Tipuri de subordonate*): completiva directă, indirectă, relativă, circumstanțiala de timp, de cauză, de scop, condiționala, si condițional, si dubitativ, consecutivă, concesiva, sisteme comparative. *) elementele gramaticale notate cu asterisc nu sunt obligatorii pentru Minorități/L3, acestea nefiind
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
declinarea c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]