3,325 matches
-
cătușele de pat. La întoarcerea subofițerului, criminalul șimulând somnul, spune că nu știe nimic despre pistol și nici dacă a intrat cineva în salon. În intenția sa era să se folosească de pistol în caz că va avea poșibilitatea să evadeze. La interogatoriu, ce a urmat arestării, criminalul Balan Victor a declarat și recunoscut fapta comisă, și astfel, am aflat cum a ajuns în regiunea Galați la familia Rugină Vasile și Constantina. Balan Victor și Rugină Vasile erau cunoștințe vechi. Neavând loc de
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
închiriată de o șingură persoană, s-a organizat un joc de noroc, cu participarea mai multor tineri, printre care și victima. Din aproape în aproape , începând de la chiriașul camerei, au fost identificați toți participanții. Au urmat zile în șir de interogatorii, ,,condimentate’’ cu diverse legende și încărcate de speranțAșaflării adevărului. Din păcate nu a fost să fie. Toți cei implicați s-au cantonat pe o șingură verșiune: victima nu a participat la joc și, de aceea, s-a așezat în cadrul ferestrei
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
fusese încuiată. Căci nimeni nu își putea imagina că vreun sclav din fabrica morții ar putea ajunge aici. Tournesol nu era singur.O gardă borduriană îl păzea, în vreme ce în fața sa se afla nimeni altul decât maiorul Olrik, ce își desfășura interogatoriul său cotidian. Luați prin surprindere, garda și Olrik fură cap turați fără vreun zgomot. Misiunea de recuperare a lui Tournesol nu dăduse greș, iar inamicul cel mai redutabil, arhitectul viitoarei lumi borduriene, se afla în mâinile lor. Legat și un
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fi fost deloc deranjată. —Ți-am spus. E o fostă iubită. —Cât de fostă? —Fostă. Nu ne mai vedem de mai bine de un an. Credeam că erai la New York acum un an. —Eram. Împreună cu ea. Ce-i ăsta, un interogatoriu? Nu. Dar acum cinci minute ne aflam în apartamentul unei femei pe care n-am văzut-o în viața mea și deodată m-ai îmbrăcat în hainele ei. Cred că am dreptul să știu cine e. — Deci e vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
anxietatea chinuitoare care apare când cealaltă parte renunță prea ușor. Miller se înduplecase prea devreme și nu știa de ce. Se gândi iar și iar la cuvintele lui, inclusiv la ultima afirmație pe care o făcuse la plecarea din camera de interogatoriu. O avertizase că, dacă ar fi încercat să facă public ceea ce se întâmplase, avea să se asigure că The Washington Post va fi informat că săraca domnișoară Costello suferise în Ierusalim o depresie care o făcuse să plonjeze într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
simțea acum. Vru să-l îmbrățișeze, dar se opri când el icni de durere. Arătă spre piciorul drept, explicându-i că sub blugi era un bandaj gros care acoperea rana provocată de un glonț. Îi povesti despre împușcături și despre interogatoriu, iar pe chipul ei se citea o suferință crescândă în timp ce îl asculta. Îi spuse cum, în timp ce își făceau treaba, torționarii săi primiseră un telefon care îi determinase să se oprească. Îl îmbrăcaseră în haine noi și îl duseseră cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în jachetă Dodgers, se apropie de el și îi spuse: — Trebuie să stăm de vorbă — Despre ce? — Ți s-a înscenat totul. Știu exact cum s-a întâmplat. — Da? — Da. Trebuie să stăm de vorbă. Puștiul rezervase o sală de interogatoriu, într-o altă parte a tribunalului. Erau doar el și Brad. Puștiul închise ușa, își deschise laptopul și îi făcu semn lui Brad să se așeze. Întoarse laptopul așa încât Brad să poată să vadă ecranul. Cineva ți-a accesat înregistrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
putea s-o faci. O să-l sperie de moarte. Of, mătușile alea ale tale, nu le cunoști, ești o fată atât de bună Încât nu ești În stare să vezi răutatea, o să-l terorizeze pe bietul băiat cu Întrebările și interogatoriile lor. Armanoush n-a zis nimic. Se auzeau niște foșnete ciudate pe fir și a bănuit că maică-sa Își peria părul În timp ce Îi ținea discursul ăla batjocoritor. — Scumpo, de ce nu spui nimic? Sunt cu toții acolo? a Întrebat Rose. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
blândețe. ă Pe Lilia? ă Tocmai a fost aici. Acum. Este o prietenă de-a ta? ă Da. O cunoașteți și dumneavoastră? întrebă Virginski cu amăreală în glas. ă Nu. Nu în felul acela. A fost adusă la secție pentru interogatoriu. ă Este o persoană bună. ă Desigur că este, spuse Porfiri, luând cărțile și ținându-le cu o mână, astfel încât cu cealaltă să îl poată sprijini pe Virginski, din partea căruia simți o împotrivire țeapănă când începură să meargă. Capitolul opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
hotărât, fără frică. ă Este cunoscut ca frecventând cele mai murdare spelunci din zona Haymarket. De ce nu ar veni și pe aici? Când i se păru că vorba asta înțeleaptă nu primi aprecierea pe care o merita, Salitov continuă cu interogatoriul. Când a fost ultima dată aici? ă Nu-mi amintesc, excelența voastră. În ciuda dorinței sale de a folosi titlul onorific, tonul patronului rămase periculos de neutru. Salitov îl privi cu suspiciune și chiar cu nervozitate. ă Asătzi? A fost aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
N-ai stat mult timp în sat, Așa e, Ai întrebat peste tot dacă au mai văzut câinele, dacă e cineva stăpânul lui, Am întrebat în câteva case, apoi am considerat că n-are rost să continui, De ce, E un interogatoriu, Nu, tată, e doar o încercare de a-ți abate gândurile, mă doare să te văd trist, Nu sunt trist, Atunci, descurajat, Nici descurajat nu sunt, Foarte bine, ești cum ești, acum povestește-mi de ce ți s-a părut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să nu-și bage nasul unde nu le fierbe oala, e o problemă de timp și de pricepere, Sau de forță, spuse Marçal, Forța, cu excepția unor cazuri extreme, nu mai e necesară, sigur că l-aș fi putut reține pentru interogatoriu, dar am preferat să-i dau sfaturi, am mers pe psihologie, Trebuie să merg după el, spuse Marçal, să nu-mi scape, Dacă observi ceva suspect, informează-mă, ca să anexăm raportului, vom semna amândoi. Celălalt gardian plecă, iar Marçal, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
fost. Wakefield nu vrea să intre În amănunte. Nu-i place direcția pe care o ia conversația; nu va duce decît la o mulțime de platitudini și preferă să se culce cu cineva Înainte de a trece printr-un astfel de interogatoriu. Așa e mai curat. — Florida. SÎnt mulțumiți acolo? — Cine, părinții mei? Nu, nu prea. Tata a fost țăran adevărat, un om scump la vorbă, credincios, mergea la biserică, tot tacîmul. Florida este un coșmar pentru el. Spune că e plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și ei basmele acelea În vreun fel, ca un cod. Uneori oamenii se ciocnesc pe același teren și nimeni nu crede că ceilalți s-ar putea afla acolo doar din greșeală. Wakefield a avut odată de Îndurat două ore de interogatoriu la FBI pe marginea unui articol al lui despre arhitectura militară care cita o descriere absolut nesecretă a unui siloz de rachete din Wyoming. Băieții de la FBI voiau să afle pentru ochii cui era scris articolașul și nu le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
privințe Margot este atît de mult el Însuși, dar cu Întrebările ei particulare. Pe de o parte, are Întrebări despre ea Însăși, despre mama ei și despre el care lui Wakefield i se par a compune un alt gen de interogatoriu, diferit de al său; sînt preocupări feminine, se referă la dimensiunile cercului intim, iar lui Îi e frică de intimitate. Pe de altă parte, mintea ei se mișcă rapid de la particular la general. Fie din cauza faptului că a citit mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
politicos încotro s-o ia. — Dacă-l căutați pe străin, să știți că e la infirmerie. Vă rog să coborâți la subsol și să așteptați pe coridor. Coridorul îngust de la subsol era luminat foarte slab. Acolo se afla sala de interogatoriu și biroul detectivilor. Ușa sălii de interogatoriu era întredeschisă și au văzut doi polițiști stând jos pe o rogojină. Mâncau udon. — Ați venit după străin? întrebă unul din polițiști, ieșind grăbit din birou și îmbrăcându-și haina în timp ce vorbea. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
căutați pe străin, să știți că e la infirmerie. Vă rog să coborâți la subsol și să așteptați pe coridor. Coridorul îngust de la subsol era luminat foarte slab. Acolo se afla sala de interogatoriu și biroul detectivilor. Ușa sălii de interogatoriu era întredeschisă și au văzut doi polițiști stând jos pe o rogojină. Mâncau udon. — Ați venit după străin? întrebă unul din polițiști, ieșind grăbit din birou și îmbrăcându-și haina în timp ce vorbea. Era lat în spate și arăta ca unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
știa în legătură cu cei doi, adică cu Endō și Gaston, iar polițistul lua notițe într-un carnețel. — Deci susțineți că Endō și cunoștința dumneavoastră au plecat împreună de la hanul de pe Koshō-machi azi-dimineață. — Da. Takamori nu era obișnuit cu acest gen de interogatoriu, așa că îi răspundea polițistului cu oarecare teamă, de parcă el era inculpatul. — E imposibil ca străinul să fi încercat să-l omoare pe Endō. Bag mâna-n foc pentru el. — În orice caz, aflăm noi ce s-a întâmplat după ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
se bazează doar pe frică. Se bazează și pe zelul celor înfricoșați de a se arăta nepericuloși. Înfricoșați, ne grăbim să-i asigurăm pe inchizitori că gândim cum ne cer ei, nu e nici un motiv să fim bănuiți, chemați la interogatorii. Încât argumentul tău că abjurarea a fost o formalitate reprezintă, iartă-mă, o scuză șubredă. Inchiziția nu ținea să-ți schimbe ideile. Îi era de ajuns să dovedească tuturor că nici tu nu îndrăznești să spui ce crezi. În clipa
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
de prăpastie. Deasupra mea stelele se îndepărtau și așteptam ca, din clipă în clipă, cerul să se stingă în întuneric ca o lumânare... Îmbolnăvindu-mă, mi s-a îngăduit să locuiesc sub strictă supraveghere în casa ambasadorului Florenței. La primul interogatoriu, m-au întrebat dacă-mi recunosc vinovăția. Am zis că nu. Câteva zile mai târziu, tot sperând că lucrurile se vor aranja, am consimțit să mai îmblînzesc unele din textele mele. Nu s-au mulțumit, însă, cu asta. Când m-
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
ei Îl considerau gelos și posesiv și socoteau că avea o influență inhibantă asupra caracterului spontan și extrovertit al Emmei. Mai mult, Emma Începu să iasă din ce În ce mai rar cu cineva În compania lui, căci după aceea Antonio o supunea unui interogatoriu așa cum visa el să realizeze la secția de poliție, interogatoriu pe care Îl repeta și-l rafina cu ea: dacă respectivul Îi plăcea, oricine avea câteva fire de păr sub braț părea să-i placă și, deoarece nega că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o influență inhibantă asupra caracterului spontan și extrovertit al Emmei. Mai mult, Emma Începu să iasă din ce În ce mai rar cu cineva În compania lui, căci după aceea Antonio o supunea unui interogatoriu așa cum visa el să realizeze la secția de poliție, interogatoriu pe care Îl repeta și-l rafina cu ea: dacă respectivul Îi plăcea, oricine avea câteva fire de păr sub braț părea să-i placă și, deoarece nega că era interesată de respectivul, chiar Îi spusese ceva la ureche, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
alimentară, la ședințele cu psihologul și la condițiile pe care i le impuseseră judecătorii. Gândurile lui erau concentrate toate asupra ei - ce făcea, cu cine se Întâlnea, cum se Îmbrăca. Fără ea nu pot să trăiesc, declarase În fața judecătorului la interogatorii. De când a plecat, viața mea nu mai are sens. Nu vreau să fac nimic, uit să mănânc, nu dorm, nu mai sunt eu Însumi, nu mai sunt nimeni. E singura femeie din viața mea. O cunosc pe ea mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ei, descoperind cu amărăciune indescriptibilă măruntele și pateticele ei minciuni și trimițând-o de trei ori la spital. Sau de patru? Trebuia să vorbească acum, imediat, fără să mai aștepte, despre anii aceia de anchete, de litigii, de insulte și interogatorii, de umiliri și subterfugii. Ar fi vrut ca omul care Îl asculta să fi fost preotul de la Împărtășania Valentinei sau avocatul Fioravanti, sau tatăl lui, zidarul, dur și răbdător ca o piatră. Dar nu era lângă el decât fata asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Karenina, romanul pe care i-l Împrumutase Valentinei cu trei luni În urmă și despre care fata nu mai spusese nimic. Credea că nici măcar nu-l citise. Nu-i spune nimic, Sasha, strigă din cealaltă cameră Emma. Doar nu-i interogatoriu, aici nu ne trebuie poliție. Lasă-l În pace, mamă, te rog. — Fiicei mele Îi este rușine cu mama ei, știți cum sunt tinerii - Încercă să o dreagă Olimpia. Deci sunteți profesor, spuse ea curioasă. Cum de o cunoașteți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]