1,660 matches
-
cel puțin trei măsurători ale centralității: (a) numărul de legături ale unui actor în cadrul unei rețele (degree); (b) distanța la care se află un actor în raport cu ceilalți actori ai rețelei (closeness); (c) numărul de situații în care un nod se interpune pe distanța cea mai scurtă dintre alte două noduri (betweenness). Voi ilustra cele trei măsurători ale centralității prin grafurile din figurile 2.20 și 2.21. O primă măsurătoare a centralității este numărul legăturilor fiecărui nod (degree) (Freeman, 1979). În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
celelalte noduri, aflându-se la o distanță totală de 27 de legături. Centralitatea de tip betweenness ia în calcul, asemenea centralității de tip closeness, structura relațională a întregii rețele. Conform acestei măsurători de centralitate, un actor este important în măsura în care se interpune de cele mai multe ori pe distanța geodezică dintre alte perechi de noduri (Freeman, 1978/79). Acest lucru înseamnă, de exemplu, că doi actori (k și q) au nevoie de i pentru a stabili o conexiune (o legătură de comunicare). Cu cât
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de noduri (Freeman, 1978/79). Acest lucru înseamnă, de exemplu, că doi actori (k și q) au nevoie de i pentru a stabili o conexiune (o legătură de comunicare). Cu cât sunt mai multe situațiile în care un actor se interpune pe drumul cel mai scurt dintre alți doi actori, cu atât acesta este mai important (controlează informația care circulă între actorii respectivi). În rețeaua din figura 2.20, nodul 8 se interpune pe drumul cel mai scurt dintre 74 de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mai multe situațiile în care un actor se interpune pe drumul cel mai scurt dintre alți doi actori, cu atât acesta este mai important (controlează informația care circulă între actorii respectivi). În rețeaua din figura 2.20, nodul 8 se interpune pe drumul cel mai scurt dintre 74 de perechi de noduri. Aceasta este cea mai mare valoare a centralității de tip betweenness în rețeaua de comunicare analizată ca exemplu. Nodurile cu scoruri de centralitate betweenness înalte beneficiază de diverse avantaje
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Interesant este că, relaxând condițiile de participare, același nod 17 este membru și al C2. Una dintre problemele care pot să apară în cazul clicilor de mărime mai mare de 1 este aceea că pe legăturile dintre unii membri se interpun noduri care nu fac parte din clică. Pentru a corecta această situație, s-a introdus o restricție suplimentară. Potrivit acestei restricții, apartenența la o anumită clică trebuie să se facă prin legături pe care se interpun doar membri ai clicii
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dintre unii membri se interpun noduri care nu fac parte din clică. Pentru a corecta această situație, s-a introdus o restricție suplimentară. Potrivit acestei restricții, apartenența la o anumită clică trebuie să se facă prin legături pe care se interpun doar membri ai clicii. De exemplu, într-o clică de mărime 3 (ceea ce înseamnă că distanța geodezică acceptată între un actor i și ceilalți membri ai clicii este de maximum 3 legături), pe distanța geodezică dintre i și j se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
doar membri ai clicii. De exemplu, într-o clică de mărime 3 (ceea ce înseamnă că distanța geodezică acceptată între un actor i și ceilalți membri ai clicii este de maximum 3 legături), pe distanța geodezică dintre i și j se interpun noduri care aparțin, la rândul lor, clicii din care fac parte i și j. Substructurile rezultate în urma aplicării acestei restricții suplimentare se numesc clanuri (Borgatti et al., 2002; Hanneman și Riddle, 2005). Aceste clanuri pot fi de diferite mărimi, în funcție de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
distanță geodezică de maximum două legături de fiecare membru. Clan de mărime n Relaxarea distanțelor dintre membri (acceptarea unor distanțe geodezice mai mari de 1 între membri) asociată cu obligativitatea ca pe distanțele geodezice mai mari de 1 să se interpună doar actori care sunt membri ai clicii. De exemplu, clanul de mărime 2 - sunt acceptați ca membri ai clicii actori care se află la o distanță geodezică de maximum două legături de fiecare membru, cu condiția ca pe această distanță
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care sunt membri ai clicii. De exemplu, clanul de mărime 2 - sunt acceptați ca membri ai clicii actori care se află la o distanță geodezică de maximum două legături de fiecare membru, cu condiția ca pe această distanță să se interpună doar membri ai clicii. K-plex Subgraf maximal care conține n noduri, fiecare dintre acestea fiind adiacente cu un număr de n-k noduri (unde k este numărul maxim de noduri care pot lipsi). De exemplu, 1-plex - sunt acceptați ca membri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este mai bine conectat), cu atât cresc puterea și șansele acestuia de a obține în timp util informațiile de care are nevoie (Hanemann și Riddle, 2005). O a treia măsurătoare a centralității este numărul situațiilor în care un nod se interpune pe drumul cel mai scurt dintre alte două noduri (betweenness). Actorii care au valori mari la această măsurătoare leagă actori care altfel sunt neconectați (sau sunt conectați, însă distanța dintre ei este uriașă), creând astfel oportunități pentru exploatarea informațiilor și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de coautorat ilustrate în figura 3.11. Analizând aceste valori, constatăm că nodul 8 este cel mai central la nivelul rețelei de coautorat. Acesta are cele mai multe legături (7), este cel mai apropiat de celelalte noduri ale rețelei (closeness = 25), se interpune între cele mai multe perechi de noduri (75% dintre perechile de noduri ale rețelei sunt unite de nodul 8) și este conectat la alteri care la rândul lor sunt bine conectați (eigenvector = 0,37). De cele mai multe ori, valorile celor trei tipuri de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exterior poate fi mai rapid disponibilă. A treia măsurătoare este centralitatea de tip betweenness aplicată la nivel de grup (group betweenness) și se referă la numărul situațiilor în care, pe drumul cel mai scurt dintre doi alteri exteriori grupului, se interpune un membru al grupului. Această măsurătoare este relevantă pentru capitalul social, în opinia lui Borgatti și a colaboratorilor săi (1998), deoarece grupurile/echipele care înregistrează scoruri mari la această măsurătoare au puține legături redundante către alteri exteriori grupului/echipei, generând
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mai scurtă distanță de la fiecare alter către un membru al departamentului *. A Prin urmare, suma tuturor distanțelor geodezice de la fiecare alter exterior departamentului * și departament * este 27. În ceea ce privește numărul situațiilor în care un membru al grupului/departamentului (unității sociale) se interpune pe drumul cel mai scurt dintre doi alteri exteriori (group betweenness), formula de calcul este o sumă aritmetică. De exemplu, valoarea group betweenness pentru departamentul * este 0. Niciun nod * nu se interpune pe drumul cel mai scurt dintre două noduri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un membru al grupului/departamentului (unității sociale) se interpune pe drumul cel mai scurt dintre doi alteri exteriori (group betweenness), formula de calcul este o sumă aritmetică. De exemplu, valoarea group betweenness pentru departamentul * este 0. Niciun nod * nu se interpune pe drumul cel mai scurt dintre două noduri *, *, două noduri *, * sau două noduri *, *. În mod similar, valoarea group betweenness pentru departamentul * este tot 0. Niciunul dintre cele două departamente nu extrage beneficii de pe urma unor găuri structurale exploatabile. În rețeaua organizațională
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
peretelui toracic digito-digital pentru obținerea unor sunete care reprezintă vibrațiile combinate ale peretelui toracic, plămânului, conținutul aeric al acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între peretele toracic și cord), tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia conturul cordului, mai concret matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a reușit să depășească un apărător. Prima acțiune pe care o efectuează apărătorul în acest moment este apropierea de adversar la o distanță optimă care să-i permită efectuarea deposedării. Odată ajuns în apropierea adversarului jucătorul care efectuează deposedare se interpune între adversar și minge atunci când distanța față de minge permite acest lucru. Dacă această distanță nu permite interpunerea între adversar și minge se trece la deposedarea prin alunecare. Jucătorul care efectuează alunecarea alunecă pe șezut, pe partea laterală a piciorului dinspre
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mișcări se desfășoară într-o succesiune bine stabilită. Mișcările încep prin așezarea piciorului pe minge și tragerea ei spre înapoi cu talpa sau interiorul labei piciorului, în timp ce trunchiul jucătorului se rotește pe piciorul de sprijin, jucătorul ajungând astfel cu spatele la adversar, interpunându-se între acesta și minge într-o poziție încordată și bine fixată pe ambele picioare. Un rol important în menținerea poziției optime pentru protejarea mingii îl au brațele, care sunt ușor ridicate și flexate din articulația cotului, menținând astfel echilibrul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
poate pasa sau finaliza. Protejarea mingii din mișcare (în timpul conducerii) Acest procedeu tehnic este combinat în permanență cu conducerea mingii. Jucătorul aflat în posesia mingii conduce mingea cu piciorul opus direcției din care vine adversarul fiind jumătate întors spre adversar interpunându-se între acesta și minge, brațul dinspre adversar fiind puțin ridicat și flexat din cot, menținând astfel adversarul la o anumită distanță Greșeli frecvente conducerea mingii se face cu piciorul de pe partea adversarului; poziție înaltă a centrului general de greutate
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de mâine, reluarea și perfecționarea calculelor, intrarea în program, exterioritatea, ritmul și cerințele ei, participarea la relații, parcurgerea timpului instituțional, anturajul. Pe scurt, conviețuim cu ideea, până când viața ne impune din nou cadența și normele ei de autoconservare. Întotdeauna se interpune ceva între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
și cerințele ei, participarea la relații, parcurgerea timpului instituțional, anturajul. Pe scurt, conviețuim cu ideea, până când viața ne impune din nou cadența și normele ei de autoconservare. Întotdeauna se interpune ceva între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine, a semenului), supraestimarea (de sine, a semenului), duritatea, blândețea, masca, ostilitatea
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 25 mai 1910. În contextul înlănțuirii succesive a preludiilor, risipirea completă a ultimelor sunete ale Dansatoarelor se dovedește necesară, astfel încât pauza introductivă să coincidă cu o respirație ținută, o cezură ce se interpune în cadrul legăturii intime statornicită între ecoul rezonanței acordului de și pedala sonoră a aceluiași centru tonal, ce intervine în cea de-a cincea măsură a Pânzelor. Proiecția acestei pauze în debutul preludiului modifică structura metrică a discursului, generând o configurație
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al parcului. Sculptat în riolite, are dimensiuni apreciabile: lungime de 32km, lățime de 4601200m și adâncime maximă de 365m și o vârstă de cca. 10.000 ani. Spectaculoase sunt cascadele formate în acest sector de canion, în zonele unde se interpun transversal praguri de riolite nealterate, dure. Cele mai cunoscute cascade din parc sunt: Lower Falls (94m), Upper Falls (33m), Cascada Turnurilor (pe un afluent al lui Yellowstone), Cascada Gibson (pe un afluent al lui Madison). Lacul Yellowstone este situat în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
și a nostalgiei iubirii pierdute: „Câteodată cred că vindecarea nu este posibilă. Caut să mă gândesc cât mai puțin că s-a terminat și că trebuie să renunț de tot la ele, ca și cum între ele și mine s-ar fi interpus moartea. Trebuie să renunț la amintiri pe care le-am trăit odinioară cu nesfârșite emoții. Dar câteodată mi-e atât de dor de ceea ce a fost...” Nu se poate vorbi, în contextul evoluției și al contextului relației dintre cei doi
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și în cazurile în care mai mult de 50% din nerv este păstrat, rezultatele funcționale sunt foarte slabe, reconstrucția imediată a nervului facial trebuie avută în vedere. Indiferent de tehnica de microreconstrucție folosită, apoziție și sutură termino-terminală sau cu grefă interpusă din nerv sural, rezultatele sunt similare, singurul factor determinant fiind durata preoperatorie a parezei facial [10]. La o durată a paraliziei mai mare de doi ani, reconstrucția nu este indicată. Chiar și în cazurile cu reconstrucție imediată, rezultatul cel mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai repede, la nivele ierarhice mai înalte și cu salarii mai mari, comparativ cu femeile. Studiile susțin că singura explicație a acestor diferențe este ceea ce se numește "plafonul de sticlă". Acest concept definește un număr de bariere invizibile care se interpun promovării femeilor, pe măsură ce acestea cresc în ierarhia profesională. Barierele constau în proceduri, structuri, relații de putere, mentalități stereotipale etc., care îngreunează sau chiar împiedică accesul femeilor la poziții înalte de conducere. Cum pot influența stereotipurile de gen practicile de pe piața
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]