844 matches
-
extinderea granițelor Rusiei în Caucaz „distruge echilibrul european”, la care rușii au răspuns că tocmai cuceririle engleze în India „distrug sistematic” echilibrul european. Este neîndoielnic că războiul ruso-turc din 1828-1829 și tratatul de la Adrianopol au modificat în favoarea Rusiei cursul raporturilor interstatale, această din urmă putere întărindu-și într-o măsură fără precedent pozițiile în bazinul Mării Negre, în Balcani și Orientul Mijlociu. Metternich era convins că slaba temelie a independenței Austriei se sprijinea pe independența Turciei, de unde și calificarea tratatului de la Adrianopol drept
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este imposibilă, războiul inevitabil"2, pentru ca, la sfârșitul lui, să se impună fie un nou echilibru de forțe, dominat, în acest caz, firește, de Franța, fie să se revină la cel existent înaintea revoluției franceze. După cum se știe, relațiile politice interstatale au fost dominate și în secolul al XVIII-lea, la fel ca și în epoca anterioară, aflată sub semnul domniei lui Ludovic al XIV-lea, "by the idea of the balance of power"3. Către jumătatea secolului al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în următoarele două decenii și jumătate. O reacție cât se poate de firească, de altfel, de vreme ce, așa cum am subliniat, revoluția franceză și-a propus, între numeroase alte obiective, și înlocuirea vechiului drept internațional public, cu altul care să guverneze raporturile interstatale, bazându-se pe "voința popoarelor", ceea ce avea să inaugureze "era naționa 5 Ibidem. 6 Ibidem. 7 "Et comme elles n'ont en particulier rien plus à coeur que de voir perpétuer la tranquillité et la prospérité de l'Allemagne, et
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
menținerea ordinii mondiale. Acestea și alte lupte în așa numitele "state eșuate" precum Afganistan, Somalia și posibil Indonezia și Papua Noua Guinee subliniază faptul că fragmentarea statelor-națiune și războaiele civile apărute din mișcările secesioniste nu au beneficiat de atenția liberalilor, spre deosebire de războaiele interstatale. Ele ne amintesc și de limitările teoriei păcii democratice, care oferă prea puține îndrumări despre cum ar trebui să se poarte statele liberale cu statele non-liberale. Rawls, pe de altă parte, este preocupat de măsura în care popoarele liberale și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
solicitate să se angajeze în competiție militară cu altele. În al doilea rând, ideea interdependenței economice implică un grad înșelător de egalitate și de vulnerabilitate comparabilă față de forțele economice din economia globală. Interdependența nu elimină hegemonia și dependența în relațiile interstatale, deoarece puterea este foarte inegal distribuită în comerțul și piețele financiare din lume. Jucătorii dominanți, precum Statele Unite, sunt cei care au creat de obicei regulile prin care a sporit interdependența. Așadar, conflictul și competiția nu par să dispară, deși ele
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de state. Scriind despre evoluția societății moderne de state, protejatul lui Wight, Hedley Bull (1977: 82) observa că "sub forma doctrinei legii naturale, ideile de dreptate umană au precedat din punct de vedere istoric dezvoltarea ideilor de dreptate internațională sau interstatală și au furnizat probabil principalele fundamente intelectuale pe care aceste idei s-au sprijinit la început". Acesta pare să fie un ecou la poziția lui Wight conform căreia o percepție a unității culturale este necesară înaintea dezvoltării unei societăți internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
persistența animozităților între grupurile naționale însă ei aproape cu siguranță au continuat să creadă că diferențele naționale își vor pierde în final din importanță și poate chiar vor dispărea în întregime (Halliday 1999: 79). Amenințarea din ce în ce mai mare reprezentată de violența interstatală în ultima parte a secolului al XIX-lea a dat naștere altor adaptări ale gândirii lor. Lucrările lui Engels, care subliniau rolul războiului în istoria umanității, prevedeau niveluri fără precedent de violență și suferință în cadrul următorului conflict european major. El
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
primului Război Mondial, clasele muncitoare care fuseseră "înhămate la caleașca ... puterii de stat burgheze" au făcut front comun în jurul apelurilor pentru apărarea patriei (Buharin 1972: 166). Însă se considera că schimbarea "centrului de greutate" de la conflictul de clasă la rivalitatea interstatală nu avea să dureze la nesfârșit. Ororile războiului aveau să demonstreze claselor muncitoare că "rolul jucat de ele în politica imperială era neînsemnat în comparație cu daunele provocate de război" (1972: 167). În loc să se "agațe de caracterul îngust al statului național" și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
hegemonie globală și inegalităților de putere aferente, precum și resurselor și oportunităților. De asemenea, se concentrează asupra tipurilor de opoziție pe care acestea le atrag după sine (Rupert 2003: 181). Aceste abordări vin în sprijinul comentariului lui Halliday că "sistemul modern interstatal a apărut în contextul răspândirii capitalismului la nivel mondial și al subjugării societăților precapitaliste. Acest sistem socio-economic a sprijinit atât natura statelor individuale, cât și caracterul relațiilor dintre acestea: nicio analiză a relațiilor internaționale nu este posibilă fără a face
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ideea neoliberală a statelor ca egoiști raționali: actori care sunt preocupați în primul rând de propriile interese înguste, și care urmăresc acele interese în maniera cea mai eficace posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii tratează interesele statului ca fiind exogene interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie să creeze o teorie legată de formarea intereselor. De fapt, explicarea originilor intereselor statelor este exclusă în mod explicit din domeniul teoriei neoliberale. În final, neoliberalii trec dincolo de imagistica în întregime sistemică a neorealismului și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asupra politicii mondiale, incluzând aici postmodernismul, constructivismul, teoria critică și ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale, precum și asupra efectelor lor în politica globală. După cum se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care a condus la delegitimarea regimului sovietic și la sfârșitul Războiului Rece (Enloe, 1994). Metoda ei ne încurajează să ne lărgim spectrul mijloacelor convenționale de aflare a adevărului în politica internațională și să ne întrebăm din perspectiva cui este forța interstatală "legitimă" cea mai semnificativă expresie a violenței și o posibilă explicație pentru război. Totuși, dacă întrebările despre locul femeii în politica mondială, adresate de către feminismul empirist depinde de conceperea genului ca un construct analitic care răspunde de marginalizarea femeilor în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu ecocentrismul (Eckersley 1992: 144, 175, 178). Această poziție ar putea fi dezvoltată în cadrul unei perspective convenționale asupra relațiilor internaționale (cum ar fi instituționalismul liberal, vezi capitolul 2 al cărții) pentru a observa caracterul foarte variat al tratatelor și practicilor interstatale. Cele mai evidente ar fi cele legate de biodiversitate, ploile acide sau schimbările climatice. Dar perspectiva ar putea fi dezvoltată și în ceea ce privește instituțiile economice globale, cum ar fi Banca Mondială, sau practicile militare ale statelor. Relatarea lui Eckersley poate fi
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ideile transcendente ale eticii ecocentrice, ci pe importanța unei critici imanente a politicii globale contemporane. Autoarea pornește de la o analiză a tendințelor și a structurilor actuale antiecologice din politica globală pe de o parte (în concepția ei acestea sunt anarhia interstatală, capitalismul global și democrația liberală), dar și a orientărilor contemporane care creează posibilitatea contracarării acestor tendințe (multilateralism ecologic, modernizare ecologică, democrație deliberativă/discursivă). Eckersley susține că aceste trei elemente creează posibilitatea unei ordini mondiale ecologice care să funcționeze pe baza
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politica globală contemporană care inspiră astfel "limitele posibilului", din care se poate apoi dezvolta critica sa imanentă. Pentru a relua, autoarea se referă la potențialul emergent al multilateralismului ambiental, al modernizării ecologice și al democrației deliberative care reiese din anarhia interstatală, din capitalismul global și din democrația liberală. Interesantă în acest context este probabil lipsa unei discuții despre mișcările "antiglobalizare", în care ecologiștii au jucat un rol important, ca și conștientizarea faptului că bunurile comune, ca formă de economie politică pe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să poată deveni posibil. Se poate spune că, în teoriile marxiste, adevărații actori ai vieții politice sunt clasele sociale și reprezentanții lor. Faptul prezintă o importanță aparte pentru domeniul Relațiilor Internaționale, deoarece confruntarea dintre clase devine mai importantă decât cea interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
părți ale lumii.75 Crearea și menținerea unui echilibru economic internațional prin încurajarea statelor din lumea a treia spre un avânt economic s-a aflat pe agenda internațională, de asemeni „asigurarea bunăstării viitoare" este un subiect important. ; ; importante relații viitoare interstatale în secolul XIX." Carta O.N.U. este cea care conturează obiectivele majore ale organizației: menținerea păcii și securității internaționale,dezvoltarea relațiilor de prietenie între națiuni, cooperarea în rezolvarea problemelor internaționale și promovarea respectului pentru drepturile omului, dar nu în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
făceau parte din acest sistem cum ar fi fost istoria actuală a omenirii? Este într adevăr o întrebare dificilă cu atât mai mult pentru că trecutul nu poate fi schimbat dar totuși din trecut se poate învăța. După numeroase conflicte interetnice, interstatale și două războaie mondiale, omenirea este conștientă de semnificația unor confruntări directe. Iar distrugerea inamicului astăzi nu mai poate fi considerată o victorie ci mai degrabă o înfrângere adusă la adresa umanității. Războaiele au existat, există și vor exista, fac parte
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
CLOPOȚELUL SUNĂ p. 74, r. 30 33 : „Iaca mintea omenească Apa, focul a-njugat, Și de-atunci cu înlesnire Țări cu țări mâna au dat.” un elogiu inteligenței omenești, care a adus progresul în societate prin descoperiri ce au facilitat relațiile interstatale. POEZII POPULARE CÂND ERAM ÎN FLOAREA MEA p. 77 , r. 23 : „Când eram în floarea mea, Zburam ca o păsărea.” tinerețea este văzută ca o generatoare de energie, vitalitate, libertate. MIELUȘICA p. 78, r. 16 19 : „Ei că s-au
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
generalizarea aspirațiilor lor morale. Aceasta este o formă ascunsă de politică imperialistă, dar care nu trebuie să devină categorie obiectivă de analiză a moralității statelor sistemului internațional. Deși puterile majore sunt cele care impun regulile după care se ghidează relațiile interstatale, totuși trebuie evitată situația în care acestea urmăresc să transforme sistemul după chipul și asemănarea lor. Acest lucru ar antrena o libertate și mai mică a puterilor minore ale sistemului de a acționa în relațiile internaționale. În plus, această situație
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
anula autoritatea statului. Economia SUA reprezintă cel mai veridic exemplu din acest punct de vedere, companiile americane jucând în același timp rolul principal în economia mondială. Alături de marii coloși economici ai lumii au simțit necesitatea realizării unor tratate și înțelegeri interstatale, în primul rând grupul celor cinci (G5), care a devenit G6, G7 și acum G9 (America, Marea Britanie, Germania, Franța, Japonia, Italia, Spania și acum Rusia și China ca observatori). Într-o perfectă simetrie dezvoltarea structurilor economice suprastatale și accelerarea fluxurilor
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune au recurs la educația de masă ca la un mijloc de mobilizare națională în vederea elevării statutului ocupat de statul respectiv în sistemul interstatal. Ideea a fost precizată concis de către Y. Cohen (1970, cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]