1,001 matches
-
Nu am vorbi despre intertextualitate în termeni de tehnică deviantă, nici metamorfică. Deviantă nu poate fi, dacă o considerăm un fenomen benefic, constructiv și necesar. Gr. meta= altul, morphe= formă nu ni se pare adecvat, în situația în care, pentru intertextualitate, tocmai forma reprezintă elementul de stabilitate, în timp ce diferirea se ocupă de a îmbrăca vechea structură inedit și inubliabil. * Diferența nu poate fi infimă și infinită, dacă vom pune intertextualitatea într-un sistem de ecuații cu repetarea măcar parțial cunoscută, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
formă nu ni se pare adecvat, în situația în care, pentru intertextualitate, tocmai forma reprezintă elementul de stabilitate, în timp ce diferirea se ocupă de a îmbrăca vechea structură inedit și inubliabil. * Diferența nu poate fi infimă și infinită, dacă vom pune intertextualitatea într-un sistem de ecuații cu repetarea măcar parțial cunoscută, astfel încât diferirea să nu rămână de tot necunoscută. 51 Cristina Hăulică op. cit., p.20. Traducătoarea și cercetătoarea operei lui Borges apelează la sprijinul Tel Quel, prin Roland Barthes și Philippe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
traversarea scriiturii: e textul în măsura în care traversează și este traversat] (Roland Barthes "Réponses", în Tel Quel, nr. 47/1971, Paris: Éd. du Seuil, p.101). 52 Michael Riffaterre "L'intertexte inconnu", Littérature, nr. 41, februarie, 1981, p.4. 53 Smaranda Vultur "Intertextualitatea ca principiu de funcționare a textului literar", în SCL, nr. cit., p.52, preluat integral, sub același titlu, în Infinitul mărunt: de la configurația intertextuală la poetica operei, p.44. 54 Într-un interviu acordat în luna mai 2012, Dominique Maingueneau
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
SCL, nr. cit., p.52, preluat integral, sub același titlu, în Infinitul mărunt: de la configurația intertextuală la poetica operei, p.44. 54 Într-un interviu acordat în luna mai 2012, Dominique Maingueneau este de părere că "în mod cert, problematica intertextualității prezintă afinități cu cea a interdiscursului, dar implicațiile lor diferă. Genette inventariază și clasifică relațiile multiforme stabilite între operele literare, plecând de la principiul foarte corect, deja puternic afirmat prin grupul "Tel Quel", în virtutea căruia creația presupune munca de prelucrare a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a constat din realizarea unui sistem de interpretare textuală și intertextuală asistată de calculator, în cadrul Departamentului de Inteligență Artificială și Științe Cognitive ENST Bretagne. Apreciem faptul că teza care a marcat finalizarea acestui demers oferă cel mai clar tablou asupra intertextualității, de la Gérard Genette (1982) până în 1998 (deși sau cu atât mai mult cu cât autorul ei vine dintr-un spațiu profesional exterior și aproape străin literaturii). Și în România s-a realizat un studiu important pentru acest domeniu. Ioan Cristian
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vine dintr-un spațiu profesional exterior și aproape străin literaturii). Și în România s-a realizat un studiu important pentru acest domeniu. Ioan Cristian Ghiban (Universitatea "Politehnica" București) și Ștefan Trăușan-Matu ( Institutul de Cercetări în Inteligență Artificială București) au abordat intertextualitatea din perspectiva grafurilor și a statisticii și au realizat un program original de detecție automată a influențelor intertextuale în cadrul proiectului Rețele de analiză a relațiilor de intertextualitate. Prezentarea acestui demers este disponibilă la http://www.academia.edu/4424154/Retele de analiza a relatiilor de intertextualitate 56
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
București) și Ștefan Trăușan-Matu ( Institutul de Cercetări în Inteligență Artificială București) au abordat intertextualitatea din perspectiva grafurilor și a statisticii și au realizat un program original de detecție automată a influențelor intertextuale în cadrul proiectului Rețele de analiză a relațiilor de intertextualitate. Prezentarea acestui demers este disponibilă la http://www.academia.edu/4424154/Retele de analiza a relatiilor de intertextualitate 56 Philippe Sollers "Nivelurile semantice ale unui text modern", text tradus din volumul Théorie d'ensemble, Éditions du Seuil, Collection "Tel Quel", 1968 și inclus în Antologia "Tel
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
proiectează în sacru. Opțiunea unui autor intertextualist de a recurge la registrul de mituri literare sau de motive literare clasicizate (cărora, prin reeditare, literatura universală le-a confirmat și garantat valoarea) poate susține ideea repetării similare celei din MER. Dar intertextualitatea este azi peste tot în spațiul tipografic și în viața de zi cu zi ; deși demersul presupune oarecare dificultate, cititorul trebuie să discearnă și să deceleze repetarea de esență mitologică, să spunem, de restul tipurilor de repetare intertextuală. Acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
zi ; deși demersul presupune oarecare dificultate, cititorul trebuie să discearnă și să deceleze repetarea de esență mitologică, să spunem, de restul tipurilor de repetare intertextuală. Acesta este motivul pentru care am prevenit deja în prefață asupra faptului că nu extrapolăm intertextualitatea : repetarea dictând producerea celorlalte trei efecte prezente și în MER, ea nu trebuie înțeleasă ca fiind oricând de natură mitologic-literară. Există multă repetare literară nu gratuită, dar artificiu tehnic sau ironică sau excesiv ludică. 6 [Il est donc impossible, parce
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
p. 56. Difuziunea fotonică a unui atare hipotext se vede în Sărmanul Dionis, [Archaeus], [Avatarii faraonului Tlà]. Ultimul vers din fragmentul citat se va dovedi extrem de util în analiza "periodicității creației" intertextuale, precum și în citirea prozei [Archaeus] ca metaforă a intertextualității (vezi infra, subcapitolul referitor la intratextualitatea transprozastică filiație intratextuală). 18 Ștefan Munteanu apreciază ralierea la intertextul indian invocat, însă reproșează absența argumentelor lui M. Itu (1997, 90). 19 Cartea a opta numită Yoga salvării în Brahman Filosofia indiană în texte
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pe parcursul descâlcirii painjinișului ilizibil în linii coerente, directoare. Dezordinea a atins apogeul, motiv pentru care se simte nevoia unei întâmplări drastice, care să proiecteze, fie și brutal sau neașteptat, omul modern in illo tempore. 18 "Omul cel veșnic" este imaginea intertextualității, iar "șirul de oameni trecători" înseamnă intertextele. 19 Dumitru Irimia " În loc de postfață" la Mihai Eminescu Despre cultură și artă: Iași: Junimea, 1970, 307 et passim. 20 [L'ecphrasis renvoie ainsi à une des questions les plus fondamentales et les plus
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
45 Vom/am insista asupra abordării textului/operei eminesciene cu instrumentele psihocriticii, criticii tematice sau celei genetice în deschiderea capitolului referitor la intratextualitatea transprozastică, generată prin corespondență sau prin filiație (autogenerare) vezi infra. 46 Pentru semiosis-ul intertextual, v. și capitolul "Intertextualitate și semioză nelimitată", în studiul Textul poetic Perspectivă teoretică și modele generative, București: Editura Eminescu, 1995, pp.. 209-211. 47 În acest sens, vezi și Gheorghe Glodeanu Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu. 48 Jean-Christophe Bailly "Reprise, Répétition, Réécriture", La littérature dépliée
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ale lumii. Tradus semnificativ și în România (la Polirom), Murakami are toate șansele să repurteze un succes imens de piață aici cu ultimul lui roman 19Q4 / 19Q4 -, o alegorie epică fasci nantă, unde se suprapun liricul cu fantasticul și parabolicul, intertextualitatea cu substratul ideologic subtil și erosul cu suspansul și horror-ul simbolic. Personal, cred că 19Q4 (2009) rămîne cel mai bun roman al lui Murakami, ce preia idei și strategii din texte anterioare, combinîndu-le însă în moduri neașteptate, absolut remarcabile
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
culorii locale", bazîndu-se pe vechi scrieri turcești. Acuzația de plagiat din partea unor conaționali nu a întîrziat să apară, ducînd, în ultimii ani, la veritabile polemici în presa mondială. Orhan Pamuk a tratat problema destul de detașat, spunînd că, în Turcia, tehnicile intertextualității postmoderne sînt, deocamdată, neclare. Reacția sa superficială nu a rezolvat însă controversa, discursul despre posibilele fragmente plagiate din cărțile sale continuînd să se dezvolte mediatic!) În perfectă manieră romantică, autorul alunecă în paseism, Istanbulul trecutului ("de aur") copleșind, prin strălucirea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
menționăm: desolemnizarea discursului, valorificarea prozaismului, cuprinderea diversității realului, refuzul stilului înalt, ermetic și impersonal, valorificarea creativă și recuperatoare a stilurilor poetice consacrate, prin ironie, parafrază și parodie, practicarea unei poetici a concretului și a banalului, receptivitatea față de livresc, în forma intertextualității, a metatextualității și a transtextualității 78. Matei Călinescu 79 introduce postmodernismul prin menționarea unei suite de etape care îi preced și care sunt prezentate descrescător, din punctul de vedere al valorii culturale: avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Fără să asemene neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care, dincolo de rolul explicativ poate servi drept fereastră în poezie. De asemenea, morfologic, întâlnim suprapunerea aproape perfectă a două timpuri verbale, imperfectul și prezentul, care alternează succesiv, marcând două timpuri biografice: copilăria și maturitatea. Constituind, totodată, un alt fel de intertextualitate, verbele, marcând acțiuni dinamice, surprinse în plină desfășurare, devin ele însele ferestre sau metafore ale celor două cadre. Trimitere la un spațiu idilic, promovat de moderniști, împletit cu un spațiu citadin, banal, dezvoltat de postmoderniști, autoarea își alege un cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
permanentă comuniune a cuplului erotic. Regăsirea se realizează absolut, în celălalt, adică în sine, cei doi parteneri fiind una și aceeași persoană. Printr-o revoluționare a limbajului postromantic, autoarea creează un erotism cu accente tulburătoare, împrumutând elemente blagiene sau stănesciene. Intertextualitatea se constituie într-un soi de colaj, în care toposurile sunt recontextualizate. Lirismul confesiunii, specific întregii epoci moderne, este lirismul interiorizării, deși senzualitatea este ucisă prin "ținuta grațioasă și solemnă a stilului, care dă poemelor o fluiditate hieratică, marcată printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
161. Cel mai recent volum de poezie al autoarei, Patria mea A4, apărut în anul 2010, este cel care devine exterior oricărei etape creatoare. Făcând realmente trecerea spre un postmodernism al cotidianului, al fragmentarismului, al rupturii, al biografismului și al intertextualității, poemele acestui volum ascund o Ana Blandiana subtilă și matură, care utilizează cu rafinament și cu măiestrie limbajul și întreg arsenalul stilistic. Ne vom opri atenția doar asupra două dintre poemele acestui volum: "Ctitori purtându-și în brațe cu greu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
închegărilor prozei artistice din secolul al XIX-lea românesc: "Cronicarul fură pietre din ruinele istoriei, romanticul, oricare ar fi el, își fondează evocarea la un alt nivel de creativitate, cu pietre furate din ruinele cronicilor. Este acesta un raport de intertextualitate și, în același timp, o soluție de continuitate, de supraviețuire a tradiției prin înnoire, fenomen al devenirii literare de care se ocupă istoria internă a literaturii" (p. 141)43. Din acest punct de vedere, evoluția spre genul narativ analizat acum
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
urmărind studiul relației transversale care se negociază între diferite producții culturale într-o operă romanescă, modul în care o operă artistică dezvăluie cultura Sinelui și a Celuilalt. Este evident de multă vreme mult înainte de a fi fost creat conceptul de intertextualitate că orice operă artistică este determinată de relațiile sale cu alte opere, atît pe plan formal cît și pe plan tematic. Sprijinindu-se pe acest postulat, numeroși cerce tători privesc studiul discursului romanesc francofon ca pe un obiect transcultural care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care produsul finit, oricît de reușit, e secundar în comparație cu procesul, cu "facerea" unui text, în care autorul, naratorul, personajele și cititorii sunt deopotrivă implicați, opera rămînînd astfel deschisă, infinită, nesupusă reificării, iar literatura evoluînd sub semnul dinamismului complice și al intertextualității. Subiectivitate și limbaj Pînă la teza de doctorat cu același titlu a doamnei Raluca Bădoi (Cluj), filosofia lui Emmanuel Lévinas, deși în mod evident legată organic de problema transcendenței, nu a fost privită din perspectiva novatoare și dinamică a transdisciplinarității
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau scriitură? / 147 3.2.1. Scriitură și scriere / 149 3.2.2. Scriitură, text, discurs / 152 3.2.3. Perspective ale scriiturii / 160 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală / 160 3.2.3.2. Scriitura-ca-producere, lectură, intertextualitate / 163 3.2.3.3. Gradul zero al scriiturii / 166 3.2.3.4. Scriitura între lizibil și scriptibil / 171 3.2.3.5. Scriitura ca pluralitate a vocilor / 172 3.2.3.6. Deconstrucție și scriitură / 174 3.2
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
între texte (nu doar la nivelul structurii, ci și al texturii lor). Evident, termenii periodizanți ajută prea puțin sau nu ajută deloc atunci când focalizarea critică este intratextuală; dar pot fi deosebit de valoroși când avem de a face cu probleme de intertextualitate"18. Utilizarea intertextuală ferește interpretul de capcana unui "discurs pseudoistoric" (care, în cazul unor termeni de factura postmodernismului, nu face prea multă lumină în înțelegerea lor) și, poate lucrul cel mai important, menține conectat interesul asupra "naturii interogative" a acestor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și fragmentarea este utilizată și în alte curente, astfel încât luată separat, ea nu poate fi un criteriu distinctiv. În scrierile filosofice postmoderne se observă, de asemenea, lipsa sistemelor, a tratatelor unitare și prevalența fragmentului (în tradiție nietzscheană), a eseului, a intertextualității și chiar a palinodiei 213. 3. Decanonizarea. De la "moartea lui Dumnezeu", "moartea autorului", "moartea omului" etc. se desfășoară la toate nivelurile un proces de demolare a autorității, decanonizare a culturii și demistificare a cunoașterii. Totul trebuie scos din tiparele și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în special, la dezvoltarea retoricii metafizice și a retoricii textualiste 237. De altfel, întreg discursul postmodern este preocupat atât de forța și ineditul ideilor puse în discuție (retorica metafizică), cât și de modalitatea în care textele se construiesc, se leagă (intertextualitate) și comunică între ele (retorica textualistă). Credem, așadar, că aceste două orientări generale, cu performanțele lor discursive, pot da seama de dezvoltările din interiorul retoricii postmoderne. Tocmai de aceea ne vom concentra în continuare atenția pe un concept care a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]