1,472 matches
-
dynamics, The Dorsey Press, Homewood, Illinois. Zapan, Gh. (1970), „Metoda aprecierii obiective a personalității, cu aplicații”, Revista de pedagogie, nr. 2, pp. 2-15. Zlate, M. (1972), Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București. Zlate, M. (1981), Psihologia muncii - relații interumane, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (2004), Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Sofia Chirică* Inteligența organizațiilor ca atribut al cogniției distribuite Abstract The paper proposes an understanding of organizational intelligence as an attribute of sociocultural distributed cognition. The
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se confruntă tot mai des cu el. Diagnoza organizațională și, implicit, raportul de diagnoză organizațională trebuie să surprindă deficiențele existente în managementul resurselor umane din organizație. Ea trebuie să pună în evidență: climatul organizațional, satisfacția profesională, cauzele fluctuației personalului, relațiile interumane, sistemul de supervizare și control, politica de personal existentă, sistemul de perfecționare profesională, situația recrutării, selecției și repartiției profesionale, evaluarea performanțelor profesionale, relațiile de muncă, studiul percepției schimbării și al stilurilor de conducere etc. Numai după ce există o diagnoză organizațională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mai mari de înțelegere și apreciere a unor modificări psihice din evoluția dinamică a procesului de îmbolnăvire, atât de necesare diferențierii actului terapeutic și căilor de recuperare. Boala, prin ea însăși, poate deveni, se știe, sursă de conflict intrapsihic și interuman, acționând ca un factor stresant și determinând un mod specific de reacție. Boala nu înseamnă, deci, numai îmbolnăvire tisulară și orhanică,. Pe parcursul bolii, afectivitatea bolnavului se modifică, datorită influențelor exercitate de evoluția propriu-zisă a bolii, de numeroși factori de mediu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
copilăriei, cu cunoscutele ei faze libidinale, - „revizioniștii”, mai întâi (ex. H. Hartmann, A. Kardiner, Anna Freud, K.A. Meninger, D. Papaport, F. Alexander), dar mai ales „reformiștii”, au respins teza rolului instinctelor filogenetice, a structurilor mentale înnăscute, accentuând importanța relațiilor interumane (H.S. Sullivan), a „nevoilor” morale și religioase (F. Fromm), sau rolul activității și influențelor sociale și culturale (K. Horney). Datorită în special „reformiștilor”, „freudismul” va evolua - spune V. Pavelescu - spre o concepție integrală a „personalității”, care nu mai este prezentată
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o activitate deloc spontană, organică, adică „naturală”, ci, dimpotrivă, intelectuală, deliberată, plănuită cu grijă. Ea este elaborată într-un context socio-politic și, indiferent de consecințele practice, acesta este și domeniul vizat în mod constant. Supravegherea depinde, indiscutabil, de nucleul relațiilor interumane și de raporturile existente în această sferă. În sfârșit, dacă nu utilizăm termenul pentru a desemna, prin extrapolare, stăpânirea de sine și autocontrolul celui ce încearcă și izbutește „să se supravegheze”, supravegherea, putem afirma, este întotdeauna colectivă. Pentru o supraveghere
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
funcții interferente: de etichetare (adică de identificare și numire a obiectelor din realitate), de interacțiune (de relaționare cu ceilalți membri ai societății), de transmitere (de informație), de satisfacere a unor nevoi individuale și sociale (exprimarea emoției, structurarea gândirii, organizarea relațiilor interumane, rămânerea în istorie prin stocarea de informație, exprimarea identității de grup și personale). În procesul comunicării, oamenii recurg cel mai adeseori la limbă; dar acesta nu este singurul sistem de semne folosit de ei, ci doar cel mai complex, cel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de sprijin) se concretizează în semnale pe care vorbitorul le trimite ascultătorului în legătură cu modul în care îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional. Este un comportament cu rol esențial în constituirea și întreținerea relațiilor interumane. Formularea unor răspunsuri suficient de informative la întrebări, folosirea unor strategii ale politeții pozitive (vezi infra), empatizarea cu celălalt sunt concretizări ale susținerii comunicative pe care vorbitorul o oferă interlocutorului, dându-i sentimentul apartenenței la grup, satisfăcându-i nevoia de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conceptualizat diferit de la o cultură la alta: pe de o parte, ca un bun ce poate fi folosit, planificat și economisit, iar pe de altă parte, ca un element puțin important comparativ cu evenimentele ce pot apărea sau cu relațiile interumane. Diverse expresii lingvistice indică o percepție mai concretă a timpului (Timpul înseamnă bani, Am investit timp și bani, Am economisit timp, Am pierdut timpul) sau mai abstractă (timp global, expresie a infinității universului). Membrii diverselor comunități etnice se raportează la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este mare; frecvent în Statele Unite, dar mai rar în Japonia, bucuria are ca antecedente membrii familiei și realizările individuale în plan social; tristețea este prilejuită de relațiile dintre indivizi rareori în Statele Unite, dar frecvent în Japonia; teama generată de relațiile interumane este frecventă în Japonia, puțin frecventă în Statele Unite; intensitatea emoției (perioada de timp cât este trăită o emoție) pare mai mare în Statele Unite, în timp ce în Japonia emoțiile par mai superficiale, de scurtă durată; americanii au tendința de a căuta și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că și în țara noastră, dictat de necesitatea eficienței și a stării de sănătate a celor care lucrează în acest domeniu, se va dezvolta interesul pentru înțelegerea, cu argumentele științelor psiho-sociale, a mecanismelor intrinseci ce stau la baza unor relații interumane de maximă importanță pentru evoluția noastră: sănătatea. În occident, mai ales in SUA și Canada, aceste preocupări sunt deja statuate în programe de pregătire ce constituie probe de selecție a personalului medical pentru accederea la diferite poziții profesionale, la fel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
concretizarea schimbărilor dorite, acestea trebuie să fie permanentizate. Dacă evaluarea programului a dovedit eficientă să trebuie realizată instituționalizarea schimbării, aprobarea formală a schimbării. Schimbările referitoare la structura și politica organizației pot fi mai ușor instituționalizate decât cele referitoare la relațiile interumane sau la cultura organizațională. Concentrarea în realizarea schimbării organizaționale planificate pe cultură organizațională este importantă deoarece aceasta poate constitui fie un factor de rezistență, fie unul facilitator pentru acest proces. Dacă este cunoscută, cultura poate fi utilizată ca un „instrument
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și stabilește relații interpersonale cu aceștia. ¬ Roluri informaționale - sunt legate de gestionarea și prelucrarea informațiilor și plasează managerul în punctul central de primire și transmitere a informațiilor. Primele trei roluri i-au permis managerului să construiască o rețea de relații interumane, care îl ajută în culegerea și receptarea informațiilor ca un monitor și în transmiterea lor atât ca un diseminator, cât și ca un „purtător de cuvânt”. Din această categorie putem exemplifica: • rolul de monitor - implică examinarea mediului în organizarea culegerii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ocupă un post într-un anumit compartiment. Scopul structurii organizaționale este să permită obținerea de către personalul organizației/instituției a cât mai multe performanțe (ea trebuie să definească și să acopere sarcinile pentru a fi îndeplinite și să proiecteze regulile relațiilor interumane). Determinarea unei structuri organizaționale nu este o problemă deloc ușoară pentru management, deoarece ea trebuie să definească tipurile de activități ce urmează să se desfășoare, precum și personalul care să le poată executa cât mai bine. Felul în care subordonații își
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
efectiv, inventarul complet al alternativelor de rezolvare a unor probleme de către o singură persoană sau un grup restrâns de persoane (mai ales când problema/consecințele problemei vizează categorii diverse de persoane); • în orice acțiune din domeniul educațional, care presupune relații interumane, rațiunea și logica gândirii formale nu sunt absolute; de cele mai multe ori, factorii psihologici influențează în mod direct aplicarea deciziei. Strategii de satisfacere - corespund unor modele administrative care au la bază următoarele principii: • un management eficient înseamnă a obține performanțe în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
procesului educațional din care rezultă un număr de ieșiri (corespondente fiecărei categorii de intrări, la care se adaugă acea plusvaloare determinată de procesul în care au fost antrenate, respectiv procesul educațional); • din perspectivă relațională, având drept cadru de raportare relațiile interumane și reflectarea acestor relații în eficacitatea vieții școlare; • din perspectivă instituțională, în contextul căreia evaluarea se face pe baza organigramei, urmărindu-se funcționalitatea fiecărui compartiment în cadrul instituției și contribuția lui la eficacitatea funcționării instituției ca întreg; • din perspectivă statistică, perspectivă
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și non-viu, între biologic și siliconic în numele unei informatizări universale. Sperma, ovulele, organele interne, sângele există în bănci speciale, formând o corporalitate colectiv-globală, fără înfățișare palpabilă, care funcționează după principii ale mijlocirii fertilizării, transfuziei sau transplantului. Acestui tip de virtualizare interumană i se adaugă posibilitatea de virtualizare hibridă sau transumană prin obținerea unor conglomerate metise, amestecând speciile și regnurile în imaginea unui bestiar monstruos. Interregnurile și melanjurile, „zgomotele” survenite în diversele operații corporale constituie „accidente” ale ființei care modifică structura și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pinocchio (sort of aliveă. Încrederea teoreticienei în capacitatea ordinatorului de a reevalua identitatea umană se îndreaptă în cele din urmă înspre valorificarea „vieții la interfață”. Acest lucru nu se face în sensul evadării din realitate, ci în sensul optimizării subiectivității interumane și al depășirii complexelor psihologice din realitatea fizică și în direcția exprimării complexității identităților umane în viața de zi cu zi. Identitatea virtuală nu o poate înlocui pe cea real-fizică întrucât, chiar dacă cercetătoarea sugerează faptul că oricare dintre identitățile online
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o transformare a întregii personalități. Acest program de schimbare calitativă e urmărit de orice demers educativ, cu atât mai mult în cazul adulților. Țăranii - membri ai Universității Populare de la Ungureni, de exemplu - erau încurajați să-și schimbe condiția intelectuală și interumană, să deprindă noi tehnici agricole, să-și lărgească orizontul cultural. Poate fi considerată educația adulților o concepție și o strategie total nouă? Deși se susține în mod curent că educația adulților s-a dezvoltat începând cu anii ’30, de fapt
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
radiografie asupra unui cuplu conjugal copleșit de banalitate, neputință și ratare, cuplu care-și caută salvarea într-o invenție a imaginației. În "Regulamentul de bloc" dramaturgul face un dublu sondaj în existența omului contemporan: la primul nivel, el vizează relațiile interumane, starea socială, condiția individului în raport cu această stare, determinările acesteia în plan familial și profesional: al doilea nivel e de adîncime, sondajul e în ființă, în straturile subconștientului, acolo unde bîntuie fantasmele spaime, acolo unde rațiunea nu are bilet de liberă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
deplin este un om născut din nou. Doar acest tip uman poate realiza: A. Pe plan social echilibrul între lumea sa interioară și lumea exterioară acțiunea care nu vizează eficiența de dragul eficienței, ci fapta autentic creatoare. B. În planul relațiilor interumane comunicarea autentică cu ceilalți (adică ceea ce Basarab Nicolescu numește transnaționalul, transreligiosul, transculturalul). C. La nivel planetar colaborarea armonioasă cu natura (și nu exploatarea ei), dar și unitatea cu cosmosul. d. O nouă societate. Transumanismul "Cu cât se consumă mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
alte priorități "exterioare" mult prea mărunte. Ordinea firească este stabilirea echilibrului interior pentru ca, mai apoi, toate lucrurile din jurul nostru să se așeze în firescul lor. Aruncăm masca, pentru a ne arăta adevărata față (maximă sinceritate) și pentru a stabili relații interumane adevărate. Fără mască ne vom putea privi în ochi pentru a ne revela unii altora. Reflecția didactică concluzii În concluzie, portretul individualizează, masca generalizează, tipizează; portretul e "personal", masca e "anonimă"; portretul exprimă, masca ascunde. 3.1.2. "Măștile" artistului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
chestionasem asupra unui lucru practic: cum realizați concret intențiile dumneavoastră artistice? Una din problemele montării textelor caragialiene este de a nu confunda "vulgaritatea" lumii și a eroilor lui Caragiale cu vulgaritatea operei. Opera, da, vorbește despre instincte primare, despre raporturi interumane la limita vulgarului. Dar Caragiale oare mai e nevoie să v-o spun? nu este, nu a fost, nu are cum să fie vulgar. Soluțiile scenice câteodată șocante, câteodată fruste conțin o profundă semnificație, trimit un înalt mesaj. Prezența inumanului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
emițătorul codează informația, iar receptorul o decodează, identificând semnele, indicii, denotația, cono tația, con știentizând în final semnificațiile explicite și implicite. 4) CODUL este sistemul convențional de semne și reguli combinatorii utilizat pentru elaborarea unui mesaj. Principalul cod de comunicare interumană este limba naturală, ale cărei elemente trebuie să fie cunoscute, deopotrivă, de emițător și de receptor. Alte co duri utilizează semnale sonore sau vizuale (codul Morse, alfabetul Braille, semnele de circulație, simbolurile specifice diferitelor domenii științifice etc.). 5) CANALUL este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze fără iluzii și fără prejudecăți, în acorduri de epopee tragică. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că, prin complexitatea personajelor și prin destinele lor ce evidențiază raporturi interumane, modele și sensuri existențiale, prin temele grave puse în dezbatere, prin structurile narative polimorfe și prin imaginea complexă a lumii țărănești, Ion se încadrează perfect în paradigma specifică romanului. Romanul modernist/psihologic/subiectiv/romanul experienței: Ultima noapte de dragoste, întâia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Personajele comice Reprezentate scenic de către actori, personajele dramatice transfigurează artistic diverse tipuri și ipostaze umane. Ființele imaginate de autorul dramatic se definesc prin acțiune, prin limbaj și comportament scenic, prin relațiile cu ceilalți. Comediile lui I.L. Caragiale ilustrează strălucit relații interumane guvernate de interes sau de jocuri politice, personajele comice fiind „reduse la scheme morale abstracte, cu simplă funcționalitate comică“ (A. Marino). Această afirmație se poate aplica perfect și eroilor din capodopera lui I.L. Caragiale O scrisoare pierdută, comedie de moravuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]