788 matches
-
mai mare față de disoluție când resursele sunt mai mari și alternativele dorite sunt percepute ca fiind accesibile. O cercetare citată de G. Bryjak și M. Soroka (2001, pp. 200-201), efectuată de un trio de psihologi (Buechlman, Gottman, Katz, 1992) prin intervievarea intensivă a 52 de cupluri conjugale (care pretindeau în timpul intervievării că au o căsnicie reușită), a făcut o predicție de mare acuratețe cu privire la divorț (94% dintre cele previzionate). Cei care au divorțat au avut scoruri scăzute la următoarele trei dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alternativele dorite sunt percepute ca fiind accesibile. O cercetare citată de G. Bryjak și M. Soroka (2001, pp. 200-201), efectuată de un trio de psihologi (Buechlman, Gottman, Katz, 1992) prin intervievarea intensivă a 52 de cupluri conjugale (care pretindeau în timpul intervievării că au o căsnicie reușită), a făcut o predicție de mare acuratețe cu privire la divorț (94% dintre cele previzionate). Cei care au divorțat au avut scoruri scăzute la următoarele trei dimensiuni: 1. grijă și afecțiune reciprocă; 2. gradul în care partenerii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe larg, Iluț, 2004). Și în cazul orientărilor valorice față de mariaj și familie, anchetele sociologice și sondajele de opinie ne spun lucruri optimiste. Într-un sondaj extins efectuat de Gallup în 1999 pe șase continente și 60 de țări, prin intervievarea a 57.000 de adulți, la întrebarea „Ce contează mai mult în viață?”, peste tot în lume marea majoritate a oamenilor au plasat pe primele două locuri sănătatea și o familie fericită. E demn de remarcat că subiecții au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
educaționale ale statului. Mai apoi, sunt reunite unul sau două focus grupuri conținând fiecare dintre categoriile de public suplimentare (profesorii din educația obișnuită, părinții, elevii, susținătorii schimbării și administratorii). Rezultatele acestor grupuri sunt comparate cu rezultatele de referință stabilite prin intervievarea profesorilor din învățământul special. Ocazional, în urma organizării focus grupurilor cu aceste categorii secundare de public ar putea rezulta informații unice de importanță crucială. După aceea, mai pot fi reunite focus grupuri suplimentare cu respectiva categorie de public. Figura 2.4
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și preț" Există câțiva factori care măresc cheltuielile de recrutare: prea multe filtre de selecție, filtrele de selecție bazate pe factori neobservabili, potențialii participanți care ezită să participe, studiile ce nu sunt bine explicate, imaginea sponsorului, locațiile sau momentele de intervievare neconvenabile sau neclaritatea în legătură cu beneficiile participării, pentru a da doar câteva exemple. Practic, în toate situațiile sunt mai multe opțiuni pentru recrutare - fiecare diferită în ceea ce privește cheltuielile, eficiența și calitatea rezultatelor. Calitatea se referă la capacitatea de a găsi persoanele potrivite
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
referitoare la un public mai larg, datorită presupunerilor că opiniile, atitudinile sau obiectul studiului sunt distribuite în mod egal în cadrul acelei categorii de persoane. În consecință, un eșantion aleatoriu care este suficient de mare poate fi un înlocuitor adecvat al intervievării întregii populații din acea categorie. Nu uitați că scopul focus grupului nu este acela de a emite judecăți, ci de a înțelege, nu de a generaliza, ci de a determina varietatea de opinii, și nu de a trage concluzii referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
pentru imprevizibil Capitolul 5tc "Capitolul 5" Abilitățile de moderaretc "AbilitĂȚile de moderare" O mare parte din succesul interviului focusat depinde de întrebările bine puse la punct și adresate persoanelor potrivite, dar mai există un element esențial - prezența unui moderator talentat. Intervievarea pare înșelător de ușoară, dar necesită pregătire, disciplină mentală și abilități de interacțiune cu grupul. Ce ne este necesar în momentul planificăriitc "Ce ne este necesar în momentul planificării" Alegerea moderatorului potrivittc "Alegerea moderatorului potrivit" Cine trebuie să modereze întrunirea
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
focus grup a fost creat în mediul academic, această metodă nu a fost acceptată la început de către comunitatea universitară. O vreme, pe universitari îi nelinișteau interviurile de acest gen din cauza dificultăților în analiză și a aparentei contaminări a procesului de intervievare. Cei din mediul academic erau îngrijorați din cauza faptului că oamenii vorbeau între ei în cadrul interviurilor de tip focus grup. Ascultau opiniile celorlalți. De asemenea, unii participanți exprimau păreri diferite și, uneori, chiar contrare. Participanții nu erau întotdeauna coerenți! Nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
proiectului și al postimplementării. Deși este subsumat unui obiectiv de evaluare extrem de important, chestionarul pune o serie întreagă de probleme legate de: Selecția subiecților la care se aplică: după ce reguli selectezi cei doi beneficiari? De ce nu incluzi în lotul de intervievare și persoane care nu vor beneficia direct de proiect? De ce o treime dintre cei intervievați sunt din grupul de inițiativă, iar beneficiarii obișnuiți la jumătate față de ei? Există beneficiari care au participat și beneficiari care nu au participat la realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în acțiunea comunitară, plătită de Fond și fără specializare în munca de completare a chestionarelor de opinie. Chiar dacă primește un instructaj din partea sociologilor Fondului, tot rămâne activă problema neutralității pe care o poate avea în selectarea subiecților și în desfășurarea intervievării. Este greu de crezut că astfel de intervievatori pot fi neutrali. Formularea întrebărilor din chestionar. O bună parte dintre termenii-cheie din formular sunt neologisme puțin uzitate în limbajul rural al oamenilor simplii: utilități, abilități, autoritate locală, impact, implementare etc. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de suficientă precizie (i.e. cuantificare), obiectivitate și rigoare. Acest șablon, apărut În secolul XX, persistă și În secolul nostru, În special prin comparație cu progresele făcute de științele sociale cantitative prin asistarea de calculator, progrese marcate de apariția tehnicilor de intervievare prin telefon cu ajutorul calculatorului (Computer-Assisted Telephone Interview - CATI), a designurilor pentru studii clinice și comunitare și a tehnicilor analitice cum ar fi modelele de ecuații structurale (Structural Equation Modeling - SEM) și modelele liniare ierarhice (Hierarchical Linear Models - HLM). Aș vrea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
comportamentele relevante nu pot fi manipulate. Cele două strategii au multe tehnici care sunt comune, dar studiul de caz adaugă două surse de probe care de obicei nu sunt incluse În repertoriul unui istoric: observația directă a evenimentelor studiate și intervievarea persoanelor implicate. Din nou, deși cele două se pot suprapune, punctul forte caracteristic studiului de caz este capacitatea de a folosi o Întreagă varietate de dovezi - documente, artefacte, interviuri și observații - care nu sunt Întotdeauna disponibile Într-un studiu istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
supuse la interviuri deschise, ca parte a procesului de colectare a datelor. Cu toate acestea, instructajul a reliefat faptul că timpul necesar pentru interviuri va fi probabil mult mai mare decât se anticipase. În aceste condiții, orice așteptări În sensul intervievării celor douăzeci de indivizi vor depinde de revizuirea programului stabilit pentru colectarea datelor. În fine, instruirea poate dezvălui unele caracteristici pozitive, cum ar fi faptul că doi sau mai mulți cercetători pot lucra Împreună În mod productiv. Aceste compatibilități observate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Cu alte cuvinte, deși veți urma o linie de investigație coerentă, este probabil ca fluxul propriu-zis al Întrebărilor dumneavoastră să fie mai degrabă flexibil decât rigid (Rubin și Rubin, 1995). Remarcați că veți avea două sarcini pe durata procesului de intervievare: (a) să vă urmați propria direcție de cercetare, reflectată de protocolul de studiu, și (b) să adresați Întrebările (conversaționale) propriu-zise Într-o manieră obiectivă, care să servească nevoilor liniei dumneavoastră de investigație. De exemplu, doriți să știți „de ce” un anume
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
al interviului. Chiar și așa, trebuie să fiți atenți la momentele În care interviuri diferite par să evoce aceleași gânduri - sprijinindu-se reciproc, dar Într-o manieră conspirativă 4. Sunt necesare confirmări suplimentare. O modalitate este testarea Înșiruirii evenimentelor prin intervievarea deliberată a unor persoane care au puncte de vedere diferite. Dacă unul dintre intervievați refuză să comenteze, chiar dacă versiunile celorlalți tind să se sprijine reciproc, un bun cercetător va menționa chiar și acest amănunt, precizând faptul că o persoană a
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sociale. Asistența socială face apel în special la interviul non-directiv sau nedirijat. Acesta pleacă de la premisa că subiectul interogat este în măsură să ofere un discurs coerent cu privire la problemele și experiențele trăite. Postulatul pe care se sprijină maniera non-directivă de intervievare este acela că elementele de ordin afectiv, exprimate liber de către subiect, sunt mai profunde și mai semnificative decât informațiile pe care clientul ni le comunică într-un context de autocenzură și raționalizare. Non-directivitatea nu este numai o problemă de tehnică
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
elementele de ordin afectiv, exprimate liber de către subiect, sunt mai profunde și mai semnificative decât informațiile pe care clientul ni le comunică într-un context de autocenzură și raționalizare. Non-directivitatea nu este numai o problemă de tehnică (de manieră) de intervievare, ci și o problemă de atitudine generală față de interlocutor. Interviul nondirectiv va fi acompaniat, în intervenția socială, de o sumă de aplicații de genul tehnicilor de susținere și dezvoltare a atuurilor clientului, prezentate în cadrul modelului medical. În cercetarea și în
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și a reflecta astfel mai bine structura unei populații „minoritare” de aproape 17 milioane. Folosind datele publicate de NCM, voi relua succint concluziile sondajului. Dar nu înainte de a introduce un detaliu tehnic și o reacție surprinzător de francă. Detaliul tehnic: intervievarea sistematică a unor subiecți „minoritari” (care în principiu știu și engleza) în limba lor maternă (sau, poate mai corect spus, limba lor „comunitară”, pentru cei din familii mixte din punct de vedere etnolingvistic) este ea însăși o prioritate absolută pe
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
apare în mod verosimil printr-o prezentare de sine valorizantă. 55% dintre indivizii intervievați mărturisesc, totuși, că s-ar uita mai degrabă la alte programe decît la campania oficială. Formele de emisiuni politice preferate se prezintă într-o ordine descrescătoare: intervievarea unui om politic de mai mulți jurnaliști (42%), intervievarea unui om politic prin întrebări adresate direct de un eșantion de telespectatori (26%), intervievarea unui om politic întretăiată de reportaje de actualitate (16%), intervievarea unui om politic de un singur jurnalist
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
valorizantă. 55% dintre indivizii intervievați mărturisesc, totuși, că s-ar uita mai degrabă la alte programe decît la campania oficială. Formele de emisiuni politice preferate se prezintă într-o ordine descrescătoare: intervievarea unui om politic de mai mulți jurnaliști (42%), intervievarea unui om politic prin întrebări adresate direct de un eșantion de telespectatori (26%), intervievarea unui om politic întretăiată de reportaje de actualitate (16%), intervievarea unui om politic de un singur jurnalist (11%), dezbaterea dintre jurnaliști și specialiști în politică, fără
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
alte programe decît la campania oficială. Formele de emisiuni politice preferate se prezintă într-o ordine descrescătoare: intervievarea unui om politic de mai mulți jurnaliști (42%), intervievarea unui om politic prin întrebări adresate direct de un eșantion de telespectatori (26%), intervievarea unui om politic întretăiată de reportaje de actualitate (16%), intervievarea unui om politic de un singur jurnalist (11%), dezbaterea dintre jurnaliști și specialiști în politică, fără prezența oamenilor politici (10%). Comportamentele ca atare ale cetățenilor francezi în perioada campaniei din
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
preferate se prezintă într-o ordine descrescătoare: intervievarea unui om politic de mai mulți jurnaliști (42%), intervievarea unui om politic prin întrebări adresate direct de un eșantion de telespectatori (26%), intervievarea unui om politic întretăiată de reportaje de actualitate (16%), intervievarea unui om politic de un singur jurnalist (11%), dezbaterea dintre jurnaliști și specialiști în politică, fără prezența oamenilor politici (10%). Comportamentele ca atare ale cetățenilor francezi în perioada campaniei din 1988 au fost analizate de Semetko (in Kaid et al
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care folosește interviul structurat beneficiază de aceleași oportunități ca și cum ar utiliza chestionarul, adică instrumentul de cercetare va produce date cantitative care vor fi în măsură să facă generalizări. Desigur că el va obține o rată a răspunsurilor mai bună prin intervievarea respondenților decât prin autoadministrarea chestionarului de către aceștia, iar problema ambiguității va fi înlăturată prin intervenția lui oportună pe timpul desfășurării interviului. Datele provenite de la interviurile structurate, spre deosebire de cele de la interviurile nestructurate, pot fi comparate deoarece condițiile cercetării trebuie să fie aceleași
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unui interviu este cel individual, prin contact direct, "față în față". Interviul poate avea loc și telefonic, prin scrisori sau prin autoadministrarea întrebărilor, dar evident se sacrifică astfel o bună parte din informația bogată care s-ar putea obține prin intervievare directă, mai ales când este vorba de interviul semistructurat sau nestructurat. 2.3.4. Focus grup Focus grupul este o tehnică aplicată des în practica cercetării calitative sociologice. El are de asemenea un loc privilegiat în studiul pieței și al
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de la precedentul loc de muncă și apoi de la o persoană care să reprezinte o instituție credibilă (școală, justiție, poliție, armată). Dacă se consideră necesar pot fi efectuate și investigări prin firme private. Totuși, multe elemente edificatoare se pot obține prin intervievarea solicitanților de locuri de muncă. Aspectele urmărite pot fi structurate astfel: 1. Descrierea locului de muncă anterior, funcția deținută, evoluția profesională. Se vor urmări, îndeosebi, eventualele întreruperi de activitate, altele decât concediile sau diverse motive obiective. Spitalizările și arestările vor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]