1,905 matches
-
fiu de chiabur”) și faptul că nu au declarat „trecutul” la momentul înscrierii. Două dintre persoanele intervievate au declarat că au fost exmatriculate cu ocazia revoltei anticomuniste din Ungaria (1956). (g) Prejudicii aduse la locul de muncă. Ulterior, când subiecții intervievați au avut posibilitatea să obțină posturi corespunzătoare nivelului de pregătire profesională, distribuția profesiunilor practicate a fost următoarea: 8 (36,4%) ingineri, 4 (18,2%) profesori, 3 (13,6%) medici, 2 (9,1%) tehnicieni, 1 (4,5%) biolog, 1 (4,5
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
producție, se efectuau angajări excesive - pe vremea aceea șomajul fiind un fenomen inexistent -, iar în agricultură, până la momentul colectivizării, cotele pe care țăranii trebuiau să le plătească statului erau enorme, depășind uneori recolta obținută, după cum a mărturisit una dintre persoanele intervievate, care, în timpul domiciliului forțat, a lucrat pământul familiei și a fost ajutat de oamenii din sat să-și plătească cotele. Un alt fost deținut povestește: „...ca inginer, am fost confruntat cu tot felul de probleme: să mint la tot pasul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și ceilalți colegi. 3 (13,6%) au declarat că munca pe care o prestau depășea modul cum era aceasta retribuită, iar 6 (27,3%) au acuzat incapacitatea profesională a celor care dețineau funcții de conducere. 10 (45,5%) dintre persoanele intervievate au afirmat că trăiau sentimente de insatisfacție și depresie legate de viața profesională, unele dintre acestea adăugând faptul că trăiau cu speranța de a ajunge cât mai repede la vârsta pensionării. De asemenea, pe parcursul defășurării activității profesionale până în 1989, 5
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu au fost contestate de organele de partid sau de Securitate, ca, de exemplu: inspector tehnic, șef de secție, director de muzeu, jurisconsult al unei direcții judetețene de gospodărie comunală, șef al serviciului contabilitate. (h) Persecuții ale familiei. Dintre persoanele intervievate, 6 (27,3%) au mărturisit că unul dintre membrii familiei a fost, la rândul lui, victimă a persecuțiilor politice. Forma de persecuție a membrilor familiei a fost, în fiecare dintre cazurile investigate, diferită: transferul de la locul de muncă al soției
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care ar fi putut fi utilă serviciilor de Securitate, fiind instruiți să încurajeze abordarea unor astfel de subiecte în cadrul discuțiilor. Nu rareori însă acești informatori erau suspectați de colegii de muncă și, ca atare, evitați. După spusele unuia dintre subiecții intervievați, „comuniștii își aveau oamenii lor infiltrați peste tot: la locul de muncă, printre vecini. La început nu aveai de unde să știi care e turnător, dar după un timp mi-am dat seama și știam de acum cu cine trebuie și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
locul de muncă, printre vecini. La început nu aveai de unde să știi care e turnător, dar după un timp mi-am dat seama și știam de acum cu cine trebuie și cu cine nu trebuie să vorbesc”. 12 dintre subiecții intervievați (54,5%) au susținut că au sesizat prezența unor informatori printre colegii de serviciu sau de facultate, iar 11 persoane (50,0%) au mărturisit faptul că au evitat pe cât posibil contactele sociale din prudență și din dorința de a ocoli
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vedere, menținerea relațiilor cu vechii prieteni sau colegi de detenție era problematică, iar obsesia de a fi permanent urmăriți îi determina pe cei mai mulți să evite orice alt tip de contacte. (j) Atitudini active în rezolvarea problemelor cotidiene. Jumătate dintre subiecții intervievați au relatat faptul că, atunci când s-au confruntat cu dificultăți deosebite legate de continuarea studiilor sau de obținerea unui loc de muncă, au recurs la modalități active de soluționare a acestor probleme, precum apelul la autorități sau mobilizarea unor surse
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după eliberarea din detenție, 5 foști deținuți politici (22,7), ale căror soții intentaseră divorț în timpul detenției, s-au recăsătorit și unul (4,5%) era deja căsătorit înainte de arestare. 18 (85,7%) au avut copii. 3.2. Diferențe în cadrul grupului intervievat și relații între variabile Diferențe în cadrul grupului intervievat Anul arestării a produs o diferențiere semnificativă între persoanele care au perceput modificări marcante ale mentalității și regulilor de comportament social și cele care nu au avut astfel de percepții la ieșirea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intra în contact și erau avansate propuneri de colaborare cu Securitatea în schimbul obținerii unor avantaje sociale și materiale. Uneori au fost utilizate și metode coercitive de anchetare, în cazurile în care persoana era suspectată de activități anticomuniste. În general, subiecții intervievați au expus detaliat contactele lor cu Securitatea și au afirmat spontan faptul că au refuzat toate propunerile de colaborare, dar s-au înregistrat și o serie de relatări mai degrabă reticente în legătură cu această temă. Monitorizarea indirectă și anchetele periodice întrețineau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
permanent teroarea și degradarea din anii de detenție. În plan interrelațional, au fost identificate două tipuri de strategii de adaptare între care s-au înregistrat corelații negative: fie izolarea socială, fie cultivarea unor relații de prietenie apropiate. Jumătate dintre persoanele intervievate au recurs la comportamente de evitare și prudență excesivă. Adoptarea unei asfel de strategii ar putea fi pusă atât pe seama experiențelor traumatizante din timpul detenției, cât și a contextului sociopolitic din perioada postdetenție. Trauma detenției a amenințat securitatea personală și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decizie instituțională marcau izolarea lor în cadrul colectivului de muncă și se asociau cu sentimente de insatisfacție profesională și depresie. Pentru a evita conflictele la locul de muncă și pentru a nu atrage și alte dezavantaje în afara celor existente, majoritatea persoanelor intervievate au recurs la un conformism aparent, prin atitudini de mimare a respectului și aprobării, ceea ce a contribuit la dezvoltarea unui sentiment de fragmentare a personalității și la scăderea stimei de sine. În cadrul grupului investigat a existat totuși o minoritate care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu privire la experiența de dinainte de război, poziția socială și statusul propriu, identificarea cu celelalte victime ale represiunii ca grup, efectele presiunii noilor modele sau ale colectivității etc. În ceea ce privește situația de dinaintea momentului arestării politice, sunt menționate aspecte ca aspirațiile profesionale (40% dintre intervievați erau în curs de terminare a studiilor) și sociale neîndeplinite (30% dintre chestionați). De asemenea, circa 60% își declară apartenența la o organizație, alta decât cele comuniste, apartenență ce avea drept motiv patriotismul - 5 răspunsuri, opoziția față de cooperativizare - 3 răspunsuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre chestionați). De asemenea, circa 60% își declară apartenența la o organizație, alta decât cele comuniste, apartenență ce avea drept motiv patriotismul - 5 răspunsuri, opoziția față de cooperativizare - 3 răspunsuri, tradiția politică a familiei - 3 răspunsuri. Dintre cele 20 de persoane intervievate, 6 declară că erau simpli membri ai unui partid politic, fără a avea o activitate deosebită contra regimului. Persoanele care susțin că au efectuat o opoziție activă menționează ca activități distribuirea unor materiale de propagandă anticomunistă, a unor materiale cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru scopul anchetei este faptul că, indiferent de locul unde avea loc sau cine era anchetatorul, în toate interviurile este menționat un singur mod de adresare a anchetatorilor față de cei arestați din motive politice - „bandit”. Pentru majoritatea foștilor deținuți politici intervievați, ancheta a constituit primul eveniment traumatic 1 (eveniment dureros situat în afara experienței umane obișnuite) pe care l-au trăit. Evenimentele la care au participat în decursul anchetelor au cuprins cea mai mare parte a factorilor situaționali ce duc la elaborarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
următoarele forme: oferirea de mâncare celor suferinzi, oferirea unor daruri cu ocazia unor sărbătoriri (mici obiecte manufacturate în închisoare) etc. Cu totul diferite sunt mărturiile celor care au trecut prin procesul „reeducării” de la Pitești. Întrucât doar două persoane din cele intervievate au trecut prin această „reeducare”, nu avem pretenția unei imagini de ansamblu. Aceștia menționează absența încrederii în colegii de celulă, teama față de ei și raportează cel mai mare număr de evenimente traumatice pe timpul detenției. Spre deosebire de aceștia, cei care nu au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
m-am săturat de atâtea nedreptăți. De exemplu, cu pământul. ș...ț Mai rău mă simt acum, mai disprețuit” (G. Averiței). O altă întrebare s-a referit la părerea lor cu privire la modul cum sunt percepuți de către opinia publică. Opiniile celor intervievați au fost oarecum asemănătoare: „S-a format un curent că foștii deținuți politici sunt ramoliți, depășiți, trăind și înțelegând viața la nivelul când au fost arestați, deci neputincioși de a se integra în viața socială actuală” (V.B.); „Parcă sunt mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre cele 20 de interviuri realizate. Am considerat potrivită efectuarea unei analize structurale întrucât aceasta poate fi considerată reconstituirea unui „puzzle” fără a dispune de model, fiind un demers de cercetare a semnificațiilor prin evidențierea relațiilor dintre elementele discursului persoanei intervievate. „Putem considera că maniera de a gândi a indivizilor se exprimă în modul lor de a vorbi. Obiectivul analizei structurale este de a-i furniza cercetătorului instrumente și reguli ce-i permit să analizeze conținutul discursului, precum și de a construi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pot obține informații despre motivele, aspirațiile, interesele, trăirile afective etc. ale interlocutorului. Marele avantaj al convorbirii constă în faptul că permite, într‑un timp relativ scurt, furnizarea unor informații numeroase, utile în înțelegerea motivelor interne ale conduitei și opiniilor subiecților intervievați, precum și în identificarea strategiilor cognitive ale atitudinii lor față de cei din jur (colegi, profesori, familie, anturaj etc.). Convorbirea, ca metodă de cunoaștere a persoanelor cu cerințe speciale 1, poate fi liberă sau structurată, spontană sau dirijată pe o tematică anterior
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
căci astfel stabilim și forma în care vor apărea datele la vremea analizei. Să luăm un alt exemplu. Să ne imaginăm un studiu asupra atitudinilor politice cu privire la avort, care ar codifica răspunsurile în: „de acord”, „împotrivă” și „nu știu”. Cei intervievați ar putea răspunde „nu știu” în cazul în care cu adevărat nu au o opinie clară, dar ar putea răspunde tot „nu știu” în cazul în care nu doresc să comunice opinia lor celor care conduc interviul, sau în cazul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fie foarte atent atunci când își interpretează rezultatele, deoarece acele aspecte ale opiniilor care pot fi descoperite și înregistrate ar putea să nu fie reprezentări ale întregului. Cealaltă tehnică de colectare de date prin întrebări este interviul cu elite. Persoana de intervievat este selectată nu ca un mărunt component al unei acumulări mai ample ci datorită unor calități speciale legate de subiectul investigat. Spre deosebire de situația sondajului de masă, în acest caz răspunsurile furnizate de către fiecare subiect particular sunt considerate importante. Spre a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care folosesc mâna dreaptă. Aceasta este desigur o prejudecată de-a mea, așa că trebuie să fie supusă unei testări științifice atente. Astfel voi selecta mai multe eșantioane de probe și voi colecta date care să arate, pentru fiecare observație, dacă intervievatul este dreptaci sau stângaci și dacă a absolvit o facultate sau nu. Ambele variabile au caracter dihotom. Întrebarea este dacă există o relație sistematică între absolvirea unei facultăți de către stângaci și ne-absolvirea uneia de către dreptaci. Sarcina inițială este aceea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
membru al eșantionului. În cazul în care avem două variabile categoriale dihotome, apar patru posibilități de covariație: dreptaci/absolvent, stângaci/absolvent, dreptaci/neabsolvent, stângaci/neabsolvent. Astfel voi întocmi o întabulare încrucișată a distribuției de frecvență care să indice câți dintre intervievați și în ce procent apar în fiecare dintre compartimentele posibile. Ipoteza mea sugerează că ar trebui să existe o supra-reprezentare pe una dintre diagonale în comparație cu cealaltă - un procent mai mare de cazuri ar trebui să apară în compartimentele de jos
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În paralel cu modul în ceea ce privește datele categoriale univariate, aceasta ne arată care dintre relațiile diagonale conține procentul cel mai mare de apariții. În raport cu datele imaginare prezentate mai sus, tendința centrală este în direcția prezisă de către ipoteză. Marea majoritate a stângacilor intervievați sunt absolvenți de facultate și marea majoritate a celor dreptaci nu sunt absolvenți de facultate. Apare astfel un tipar direcțional pentru cazurile tipice și acesta corespunde cu tiparul prevăzut de ipoteză. (Desigur, există un număr mult mai mare de absolvenți
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o serie de puncte În care cele 28 de lumi diferă foarte mult Între ele. Nu este clar dacă rudele contează mai puțin sau mai mult decât vecinii; Întrajutorarea Între vecini este mai slabă decât „Înainte”, dar la unii dintre intervievați apare ca fiind foarte puternică, iar la alții pare să fie absentă etc. În ce condiții se impune un comportament sau altul, În ce condiții ruptura dintre discurs și faptă În materie de participare comunitară se manifestă semnificativ rămâne de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
articol cu valoare de diagnostic, Tendințe actuale în literatura noastră (6-8/1936), semnat de Romulus Demetrescu, oferă un tablou destul de exact al momentului cultural. Bazându-se pe o anchetă inițiată în rândul scriitorilor de Editura Ciornei, autorul comentează răspunsurile celor intervievați (Cezar Petrescu, Mircea Eliade, Ion Călugăru ș.a.) și, înarmat cu asemenea argumente de autoritate, combate „conformismul nostru literar” ce se sprijină pe imitație și modă. Principal recenzent al revistei, Romulus Demetrescu reușește să nu fie nici obedient, nici convențional în
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]