1,253 matches
-
la persoana a II-a sau a III-a, nefolosind persoana I decât eventual după vârsta de 5-7 ani, sau chiar deloc (normal la 3 ani). Autistul spune "vrei apă" sau "băiatul vrea apă". Vorbirea este monotonă, stereotipia lipsită de intonație, iar melodia frazei neadecvată. 3. Stereotipiile sunt alte elemente des întâlnite la copii cu autism. Ele pot fi gestuale ca: repetiții ale mișcării mâinilor, degetelor, brațelor, rotirea corpului în jurul axei proprii, mersul pe vârful picioarelor. Uneori copilul cu autism preferă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
autiști nu vor putea achiziționa niciodată limbajul vorbit. În cazul în care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru "eu"), idiosincrasii (inventarea cuvintelor), întrebări obsesive. De asemenea, intonația și accentul pot fi anormale. Bizarerii comportamentale Stereotipiile sunt mișcări repetitive mecanice care au ca scop autostimularea sau detensionarea (ex. fluturatul mâinilor, legănatul etc.). Autoagresivitatea copilul recurge la un astfel de comportament pentru a se autostimula sau pentru a manipula
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
inițiativa comunicării. Pot răspunde la întrebări dacă sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei care încep convorbirea. * nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal. * expresiile faciale ce însoțesc vorbirea sunt sărace. * tonul, intonația, ritmul, debitul verbal sunt "altfel", particulare, bizare. * înțelegerea mesajului este afectată. * limbajul este marcat de întârzieri severe, iar dacă este achiziționat, are o formă deviantă. Acesta adună trăsături ce atrag atenția asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism. Trăsăturile
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
noștri de persoane non-autiste, rigidă și ciudată. (“Codiță” este numele dat de un copil terapeutului său în urma unei astfel de legături între persoană și modul în care aceasta are părul aranjat) * vocea poate suna plictisitor, fiindcă nu înțeleg ce înseamnă intonația. * conținutul exprimat este afectat de modul autist de gândire. Nu pot face fraze bune, nu le spun fluent, se bâlbâie oarecum, lipesc lucrurile greșit, fără logica. (“Crăciun de brad”, “lup de foame”) Povestea spusa de un autist poate părea haotica
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
a III- a B DISCIPLINE - Limba și literatura română - Științe ale naturiiEducație plastică - Educație muzicală - Educație tehnologică SUBIECTUL - Șezătoare literar -artistică - “Fantezii de toamnă” TIPUL - Integrată OBIECTIVE generale și specifice: - dezvoltarea limbajului literar; - consolidarea deprinderii de interpretare expresivă, clară, cu intonație adecvată a unor teste literare în versuri;aprofundarea cunoștințelor referitoare la anotimpul toamna; - consolisarea deprinderii de interpretare a unor cântece respectând regulile cântării în grup; - exersarea memoriei, a gândirii, a imaginației creatoare; - întărirea sentimentului de admirație și respect față de natura
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
în plus față de mică enciclopedie din 1975. Acum Dragomirescu (1995, p. 212) înregistrează și termenul noemă, definit astfel: "figură care constă într-un enunț menit să comunice, datorită contextului sau situației, si o cugetare neexprimata de obicei sugerată și prin intonația exclamativa ori interogativa". Urmează exemplul din Quintilian (citat și de mine, fără ca eu să fi știut, în primă instanță, că se află și la Dragomirescu), după care specialistul român face și următoarele comentarii: Capacitatea de a comunica un sens neexprimat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sonore. În alb se vedea luminozitatea, în negru renunțarea, pocăința, în roșu focul, în galben aurul, în verde tinerețea. Fondul icoanei era fie de aur strălucitor, fie galben imitând aurul. Artiștii urmăreau culoarea dominantă, iar celelalte culori dă‑ deau diverse intonații și completări. În anul 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul și arta își încetează reprezentarea și mai ales dezvoltarea în Orientul creștin deja guvernat de Im‑ periul Otoman; chiar dacă a continuat să existe, ea a supraviețuit aproape din inerție. În alte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
literare, trezirea interesului pentru cunoașterea și întrebuințarea ei adecvată, nu reprezintă numai c sarcina didactica ci și o datorie cetățeneasca patriotică. La sfarsitul ciclului primar elevii trebuie să realizeze următoarele obiective: · citirea fluenta, conștientă, expresiva a unor texte cu respectarea intonației adecvate; · redarea conținutului textelor narative după planul de idei ; · redactarea povestirii textelor narative și a rezumatului acestora; · memorarea și recitarea unor poezii; · formarea deprinderilor de apreciere a textelor literare; · dezvoltarea, disponibilităților de receptare a mesaielor orale și scrise. stimularea interesului
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
miiloacele limbii, poate fi privit din puncte de vedere deosebite. Nivelele limbii. corespunzând părților componente ale limbii. dacă le "judecăm că mulțimi de elemente de formare a mesaiului lingvistic, sunt: Fonetica domeniu în care se studiază sunetele vorbirii, accentul și intonația vorbirii. Fonologia ramură a lingvisticii care studiază sistemul fonemelor limbii române, ca unități distincte, deosebite ele sunete; Gramatică în care se cuprind morfologia (studiul formelor cuvintelor și al elementelor de formare a acestora și sintaxa (studiul funcțiilor cuvintelor în propoziție
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
câte patru ore și respectiv trei în clasele III-IV. În clasa I se urmărește realizarea următoarelor obiective: · stimularea capacității elevilor de a pronunța clar, precis, prin articularea corectă a fonemelor, silabelor, cuvinte lor. enunțurilor simple, cu respectarea accentului și a intonației; · formarea deprinderilor de a formula întrebări și răspunsuri la întrebări; · formarea deprinderilor de a asculta partenerul de conversație și de a dialogă cu acestă: · însușirea unor formule de adresare și de Politețe; · stimularea capacității de a relata și comenta evenimente
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
pe baza identificării verbelor predicative; · să stabilească numărul propozițiilor în funcție de verbele predicative; · să alcătuiască scurte fraze; · să utilizeze corect în comunicarea orală curentă și în comunicarea scrisă, sensul adecvat al cuvintelor, formele flexionare ale părților de vorbire învățate, topica propozițiilor, intonația sau semnele de punctuație adecvate, normele ortografice în vigoare. Comparativ cu programa în vigoare, cunoștințele precizate mai sus sunt mai multe. Acumularea acestora nu duce la o supraîncărcare a elevilor ci îi ajută în dificilă trecere spre clasa a V-
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
descîntă; dicta; distruge; doini; dragoste; drăguț; duet; durere; emoție; se exprimă; expunere; fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana; a imita; interpret; a interpreta; intonare; intonație; iubăreț; încînta; încîntare; încîntător; înflori; îngîna; îngînare; jalnic Ana; a juca; lăutar; lăutari; libertate de exprimare; liniște; a liniști; liniștit; lucra; lume; Manciu; mașină; mereu; mesaj; meserie; mimează; cu mine; minunat; mira; mînca; muncă; murmur; murmura; mut; notă; nu; nuntă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
calitate; calmă; comunicare; concurs; confort; conștiință; cor; corzi vocale; Damian; deal; difuză; dimineață; dinte; discurs; discuție; dominație; dor; dorință; duios; duioșie; Dumnezeu; ecou; cu ecou; emoție; energic; exemplară; falsă; fină; frumusețe; gălăgios; un glas; glas ridicat; greu; imaginară; interiorul meu; intonație; încîntare; îngrozitoare; joasă; limbă; liniște; lume; melodioasă; melodios; mirare; mirifică; mister; muzicală; moarte; multe; muzicalitate; nădejde; neauzită; nervoasă; nevoie; oameni; odihnă; oratorie; pace; părere; pedeapsă; pisica; plăcute; popor; poveste; prietenoasă; profesor; puternic; răsună; răsunător; răsunet; reacție; rece; recunoaștere; scenă; scumpă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mesajele transmise de la o persoană la alta prin alte căi decât cele lingvistice. Acestea includ mesaje corporale ( poziția corpului, gesturi, mimica, contact vizual și contact fizic), comunicare spațială ( distanța dintre două persoane care conversează), și paralimbajul ( cum ar fi tonul, intonația sau accentul folosite). Stiluri de comunicare: Comunicare asertivă Comunicare agresivă Comunicare pasivă Asertivitatea, agresivitatea și pasivitatea reprezintă trei modalități calitativ diferite, de abordare a relațiilor interpersonale. Fiecare dintre acestea deține un set corespunzător de comportamente verbale și non-verbale. Aspecte verbale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
profesorul transmite limbajul său didactic, folosind procesul de predare - învățare - evaluare, în scopul realizării obiectivelor-cadru și a obiectivelor de referință, din programele școlare. Codurile folosite de profesor în comunicarea didactică sunt: cuvântul, gestul, imaginea, sunetul, mișcarea, pauzele logice și psihologice, intonația, stările afective etc. Canalele de comunicare sunt analizatorii: vizual-auditiv, olfactiv, gustativ. În situațiile școlare de instruire, sursele comunicării pot fi: mesajul didactic și educațional al profesorului, manualul școlar, reviste, cărți, atlase, hărți, materiale didactice, filme și diafilme didactice, imagini proiectabile
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Criterii: claritatea conținutului, structurare, culori, dimensiune adecvată și gradul de confort de-monstrat în relație cu suportul vizual. 1 2 3 4 5 6 Încadrarea în timp DA NU 7 Aspecte nonverbale: * Vestimentația * Postura/ținuta adecvată * Gestica * Contactul vizual * Aspecte paraverbale (intonația, ritmul, volumul) 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 8 Modalitatea de rezolvare a între-bărilor auditoriului (anunțarea disponibilității de primire a întrebărilor
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cafea. * Să nu își programeze o altă activitate importantă în ziua interviului, pentru a acorda întreaga atenție acestui eveniment. * Să asculte cu atenție tot ce spune angajatorul și să fie foarte atent la aspectele care țin de registrul comunicării paraverbale intonația, ritmul, tonul, pauzele (care pot fi foarte semnificative). Să acorde maximă atenție limbajului nonverbal. * Să fie sincer în legătură cu experiența profesională (toate informațiile furnizate de client, dar și referințele scrise se pot verifica foarte ușor și în general angajatorii chiar fac
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
faptic, a exemplelor, ca și digresiunile abundente, cu intenții explicative, care până la urmă abat atenția de la firul logic, Îngreuind Înțelegerea materialului și consumând timp. Trecerea de la o idee principală la alta să fie distinctă și clară, marcată prin ton și intonație, prin Întrebuințarea unor cuvinte de legătură adecvate (ca, de exemplu, „În primul rând”, „În al doilea caz”, „În altă ordine de idei”, „pe urmă”, „apoi”, „mai departe”, „Înainte de toate”, „În sfârșit” etc.). Schițarea pe tablă a planului expunerii, pe măsura
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Erickson era aceea că unul din cele mai importante aspecte ale hipnoterapiei eficace sunt terapeuții înșiși. El sumarizează acest lucru astfel: O tehnică de inducție nu este o serie de cuvinte, fraze, propoziții și nu este o chestiune de sugestie, intonație, inflexiuni, pauze și ezitări. O tehnică de inducție este o chestiune atât simplă cât și complexă a comunicării ideilor și înțelegerii și atitudinii de către doctor spre pacientul său (1962, p.1Ă Erickson discută un număr de aspecte legate de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
obișnuiți, cinstiți, retrași în domeniul lor de activitate, sunt indivizi de pe urma cărora alții câștigă, dar care nu renunță la a crede că valoarea va redeveni singurul criteriu demn de luat în seamă. Camil Petrescu dispune de o gamă interesantă de intonații malițioase, mefiente. Gheorghe Grigurcu remarcă cum "Condeiul prozatorului așterne textul critic cu o elegantă dezinvoltură, modelând o frază nervoasă, înzestrată cu epitete de accepție morală. Imboldului satiric îi răspunde mereu un subtext al propriei problematici și chiar al propriului concret
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de eroi. Pe această temă putem să amintim textele: Stămoșii noștri, Bătălia de la Călugăreni, Condeiele lui Vodă de D. Almaș etc. Modalitatea optimă de trezire a sentimentelor de admirație față de vitejia stămoșilor noștri este povestea caldă, nuanțată, expresivă, cu o intonație adecvată, cu pauze și accente necesare precum și scoaterea În evidență a contrastelor (ex.românii luptau pentru a-și apăra țara și neamul / dușmanii veneau să jefuiască și să subjuge, soldații români erau puțini ca număr / cotropitorii erau mai bine Înarmați
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
unanimă: cuvintele nu ocupă în comunicare decât un loc minor. Într-un studiu de referință, americanul Albert Mehrabian arată că vorbele nu reprezintă decât 7% din mesajele noastre! Dicolo de cuvinte, 38% din comunicare ține de exprimarea vocală (ton, timbru, intonație) și 55% ține de exprimarea nonverbală. La rândul lui, Robert Rosenthal demonstrează, pe baza unui test convingător, că vorbele reprezintă mai puțin de 10% din comunicare. Alți experți arată că în cazul unei contradicții între cuvinte și gesturi, ne încredem
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
autonomie, disciplină, perseverență În procesul de Învățare; capacitatea de concentrare pe termen scurt și pe termen lung; capacitatea de a reflecta critic asupra obiectului și scopului Învățării; capacitatea de a comunica, ca parte de procesului de Învățare, utilizând mijloacele potrivite (intonație, gestică, mimică, etc.) 61 6. Competente de relaționare interpersonală și competențe civice Cuprind toate formele comportamentale care trebuie stăpânite pentru ca un individ să fie capabil să participe Într-un mod eficient și constructiv la viața socială, și să rezolve conflictele
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
haz, de asemenea involuntar, are art. 3 par. 1, care obligă traducerile să aibă caractere de aceleași dimensiuni cu ale originalului străin. Ca să nu mai citez art. 4 care pretinde textelor vorbite în limbi străine să aibă "ritmul, volumul și intonația rostirii textelor în limba română". Dl Pruteanu se lăuda că posedă cîteva limbi. Să-mi explice și mie cum face să aibă aceeași intonație în română și în italiană ori același volum în română și în germană. În sfîrșit, art.
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
mai citez art. 4 care pretinde textelor vorbite în limbi străine să aibă "ritmul, volumul și intonația rostirii textelor în limba română". Dl Pruteanu se lăuda că posedă cîteva limbi. Să-mi explice și mie cum face să aibă aceeași intonație în română și în italiană ori același volum în română și în germană. În sfîrșit, art. 6, par. 1 și 2 este de-a binelea orwellian: inventează servicii și birouri județene, în cadrul M.C.C., care, sprijinite de "organele" M.F. și M.I.
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]