1,564 matches
-
familială pozitivă; PUNCȚIE LOMBARĂ (câteva picături dacă <6 ore sau >5 zile după eveniment) pozitivă negativă indice mare de suspiciune pentru hemoragie anevrismală ARM sau CT pozitivă negativă beneficiul și riscul procedurii de screening: 100% beneficiu pentru ARM, dacă anevrismele intracraniene sunt mai mari de 5 mm; de remarcat faptul că în ADPKD tehnicile angiografice cerebrale au o rată mult mai mare a complicațiilor decât în populația generală, probabil datorită unei structuri și unei reactivități vasculare modificate (4, 5); probabilitatea beneficiului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD tehnicile angiografice cerebrale au o rată mult mai mare a complicațiilor decât în populația generală, probabil datorită unei structuri și unei reactivități vasculare modificate (4, 5); probabilitatea beneficiului prin intervenție depinde de: probabilitatea de ruptură, determinată de mărimea anevrismelor intracraniene (cele mai multe sunt mici, cu risc mic); morbiditatea și mortalitatea prin ruptură (» 50%); morbiditatea și mortalitatea prin intervenția chirurgicală; rata anevrismelor intracraniene de novo; co-morbiditatea și speranța de viață. Valoarea screeningului presimptomatic depinde evident de vârsta pacientului și de riscul ruperii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unei reactivități vasculare modificate (4, 5); probabilitatea beneficiului prin intervenție depinde de: probabilitatea de ruptură, determinată de mărimea anevrismelor intracraniene (cele mai multe sunt mici, cu risc mic); morbiditatea și mortalitatea prin ruptură (» 50%); morbiditatea și mortalitatea prin intervenția chirurgicală; rata anevrismelor intracraniene de novo; co-morbiditatea și speranța de viață. Valoarea screeningului presimptomatic depinde evident de vârsta pacientului și de riscul ruperii (fără intervenție). Screeningul pentru anevrisme intracraniene este recomandat în următoarele situații (5, 6): istoric familial de anevrisme intracraniene sau hemoragie subarahnoidiană
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mic); morbiditatea și mortalitatea prin ruptură (» 50%); morbiditatea și mortalitatea prin intervenția chirurgicală; rata anevrismelor intracraniene de novo; co-morbiditatea și speranța de viață. Valoarea screeningului presimptomatic depinde evident de vârsta pacientului și de riscul ruperii (fără intervenție). Screeningul pentru anevrisme intracraniene este recomandat în următoarele situații (5, 6): istoric familial de anevrisme intracraniene sau hemoragie subarahnoidiană, în special la pacienții între 20-50 ani, cu speranță de viață bună, și în particular la cei care au mai mult de un membru al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chirurgicală; rata anevrismelor intracraniene de novo; co-morbiditatea și speranța de viață. Valoarea screeningului presimptomatic depinde evident de vârsta pacientului și de riscul ruperii (fără intervenție). Screeningul pentru anevrisme intracraniene este recomandat în următoarele situații (5, 6): istoric familial de anevrisme intracraniene sau hemoragie subarahnoidiană, în special la pacienții între 20-50 ani, cu speranță de viață bună, și în particular la cei care au mai mult de un membru al familiei afectat; istoric anterior de anevrism intracranian rupt sau cu simptome neurologice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
6): istoric familial de anevrisme intracraniene sau hemoragie subarahnoidiană, în special la pacienții între 20-50 ani, cu speranță de viață bună, și în particular la cei care au mai mult de un membru al familiei afectat; istoric anterior de anevrism intracranian rupt sau cu simptome neurologice, cu speranță de viață bună; înaintea unui act chirurgical cu instabilitate hemodinamică anticipată (ce ar putea crește riscul de ruptură); ocupații cu risc înalt. Ținând cont de faptul că tehnicile imagistice cerebrale au o rată
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vase pentru deplina confirmare a defectului. RMN cu sau fără angiografie, tehnică extrem de costisitoare, poate fi rezervată detectării și urmăririi în dinamică a anevrismelor mici, sub 5 mm. Conduita medicală și tratamentul anevrismelor nerupte Descoperirea unuia sau mai multor anevrisme intracraniene la un pacient cu ADPKD va impune o conduită dependentă de mărimea anevrismului, vârsta pacientului și patologia asociată. Wiebers și Torres (20) recomandă următoarele principii: anevrismele mai mari de 10 mm vor trebui operate la pacienții sub 70 de ani
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
depistarea precoce, de momentul operator, de tipul de anevrism și de patologia asociată, ci și de calitatea echipei, posibilitățile tehnice de chirurgie vasculară. B) ALTE MODIFICĂRI INTRACEREBRALE La bolnavii cu ADPKD s-au identificat și alte modificări intracerebrale, în afara anevrismelor intracraniene: chiștii arahnoizi, diverticuli meningeali, dilatații și disecții ale arterelor cervicocefalice, boala moya-moya (stenozarea progresivă până la obliterare a vaselor intracraniene ale teritoriului carotidian) ș.a. (14). Chiștii arahnoidieni Chiștii arahnoidieni se întâlnesc la circa 8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tehnice de chirurgie vasculară. B) ALTE MODIFICĂRI INTRACEREBRALE La bolnavii cu ADPKD s-au identificat și alte modificări intracerebrale, în afara anevrismelor intracraniene: chiștii arahnoizi, diverticuli meningeali, dilatații și disecții ale arterelor cervicocefalice, boala moya-moya (stenozarea progresivă până la obliterare a vaselor intracraniene ale teritoriului carotidian) ș.a. (14). Chiștii arahnoidieni Chiștii arahnoidieni se întâlnesc la circa 8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de obicei asimptomatici, dar au un risc de 5 ori mai mari de hematoame subdurale. Nu este indicat nici un tratament
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de obicei asimptomatici, dar au un risc de 5 ori mai mari de hematoame subdurale. Nu este indicat nici un tratament (13, 14). Diverticulii meningeali Scurgerea de lichid cefalorahidian din diverticulii meningeali produce hipotensiune intracraniană spontană. Bolnavii au dureri de cap posturale (localizate la spate sau ceafă), grețuri/vărsături, diplopie, vertije. Diagnosticul se pune prin puncție lombară (scăderea presiunii LCR), RMN spinală, cisternografie radionuclidică. Complicații: hematom subdural, deplasarea caudală a amigdalei cerebeloase, paralizie de nerv
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în vederea constituirii unei familii sau a deciziei de a avea copii) și sunt edificați asupra consecințelor unui diagnostic pozitiv; -la persoane cu risc, la care imaginile eco sau CT sunt dubioase, mai ales dacă în familie există cazuri cu anevrisme intracraniene; -donatorii de rinichi înrudiți cu bolnavul, pentru a fi siguri că sunt indemni. A) DIAGNOSTICUL POZITIV Diagnosticul de ADKD este de obicei ușor la adult: ecografia evidențiază rinichi mari, bilaterali, cu chiști multipli de diferite dimensiuni, situați în cortex sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mutantă, neexprimată încă clinic, printre rudele aparent sănătoase ale bolnavilor cu ADKD, cu scopul de a le da un sfat genetic corect (în special preconcepțional) și a le asigura urmărirea adecvată a evoluției bolii (mai ales în familiile cu anevrisme intracraniene) (12). Ca metodă de screening familial se folosește ultrasonografia; cu toate că rezultatele depind de vârsta pacientului, nu există diagnostic fals negativ peste 30 de ani (11, 12). Dacă pacientul are sub 30 de ani și rezultatul ecografiei renale este negativ sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unilaterală. Poate fi prezent un defect de concentrare care duce la poliurie și polidipsie, dar acest defect este mai caracteristic pentru ARPKD. Manifestările extrarenale ale ADPKD la copil sunt rareori prezente; au fost totuși raportate cazuri de chiști hepatici, anevrisme intracraniene și fibroelastoză endocardică; hernia inguinală a fost semnificativ mai frecventă la copii cu ADPKD comparativ cu cei fără ADPKD din aceleași familii (4). Toate aceste manifestări, atunci când sunt prezente, pot ajuta la diferențierea clinică între ADPKD și ARPKD (7, 15
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
normală la toți (4, 9). De aceea, ei vor fi evaluați periodic pentru a stabili prezența hipertensiunii, a anomaliilor cardiace, a chiștilor hepatici sau în alte organe, a herniilor. Nu se va face însă un screening de rutină pentru anevrisme intracraniene, din cauza complicațiilor arteriografiei cerebrale; se vor avea în vedere doar familiile cu istoric pozitiv și se va recurge eventual la RMN. Nu se știe cum evoluează infecțiile urinare la copiii cu ADPKD; piuria sterilă este frecventă și impune uroculturi repetate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
posibilele complicații, evoluția spre IRCT, opțiunile de supleere a funcției renale dializa și transplantul); naturii genetice a bolii (AD) și a riscului de 50% de a o transmite la descendenți; utilității unei evaluări angiografice impuse de agregarea familială a anevrismelor intracraniene în ADPKD. 3. Pacientul este sfătuit și încurajat să-și informeze familia (el decide!?): soția, sora și cei trei copii despre: riscul teoretic de 50% de a primi și transmite gena mutantă; posibilitatea și importanța screeningului familial și diagnosticului presimptomatic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
substanțe toxice și a unor medicamente de sinteză chimică (sulfamide, salicilați, fenilbutazonă, aspirină, antibiotice); -rău de mișcare la călătoriile cu vaporul, avionul sau automobilul; -dureri intense, mai ales cele hepatobiliare, ulcere și cancer de stomac; - afecțiuni cardiace acute cu hipertensiune intracraniană; - tulburări neurologice cu stres emoțional, amețeli, anxietate; -reacția creierului la anumite mirosuri sau gusturi neplăcute. La femeile gravide apare greața matinală, În primele 3 luni după concepție, ca un semn că sarcina evoluează normal. Se instalează la 6 săptămâni de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
vedere, cefaleea, semnele neurologice de focar, alterarea conștienței, oliguria pot semnala în contextul saltului hipertensiv leziuni de organ. Cel mai frecvent afectarea de organ-țintă este reprezentată de infarct cerebral, edem pulmonar acut, encefalopatie, IC congestivă. Mai rar se întâlnesc hemoragii intracraniene, disecție acută de aortă, infarct miocardic acut (IMA), leziune renală acută (35). Encefalopatia hipertensivă este manifestată prin alterarea statusului mental provocată de HTA severă. Vârstnicii prezintă adesea disfuncție cognitivă, iar aceasta nu trebuie confundată cu encefalopatia hipertensivă. Alterarea funcțiilor cognitive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
venos jugular sistolic, proeminent și hepatomegalie. Embolismul sistemic al endocarditei inimii stângi (sau arterial) este de obicei primul semn clinic evident al endocarditei și se manifestă după cum urmează: - Deteriorări neurologice care variază de la simptome tranzitorii la atacuri masive, fatale; - hemoragie intracraniană în endocardita infecțioasă apare la 5% dintre pacienți și se poate datora unei sângerări secundare în zona infarctată sau unei rupturi a unui anevrism micotic al unei artere cerebrale; - meningita se poate dezvolta datorită unui abces septic cerebral; - complicațiile neurologice
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
ordonată după 36 de ore, Întrucat nici un spital nu a confirmat internarea, inclusiv Spitalul de Urgență, iar Miliția nu primise nici o foaie de observație cu diagnosticul precizat. Constatările medicului la necropsie au fost: ,,decesul a fost cauzat de un hematom intracranian subdural dreapta”. Concluziile comisiei medico-legale au fost altele: ,,hematomul nu i-a produs moartea - moarte patologica; decesul a avut loc În ziua de 21 decembrie, la domiciliu, la orele 21”. După un Început de anchetă superficială, Miliția a Închis dosarul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ordonată după 36 de ore, Întrucat nici un spital nu a confirmat internarea, inclusiv Spitalul de Urgență, iar Miliția nu primise o foaie de observație cu diagnosticul precizat. Constatările medicului la necropsie au fost: ,,decesul a fost cauzat de un hematom intracranian subdural dreapta”. Concluziile comisiei medico-legale au fost altele: ,,hematomul nu i-a produs moartea - moarte patologica; decesul a avut loc În ziua de 21 decembrie, la domiciliu, ora 21”. După un Început de anchetă superficială, Miliția a Închis dosarul. Malin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rezonanță magnetică nucleară. Acestea pot fi folosite pentru a ghida o biopsie endoscopică din zona suspectă. Ca o ultimă soluție pentru stabilirea diagnosticului, pacientul trebuie reexaminat sub anestezie generală prin chiuretaj de nazofaringe. În unele cazuri, tumora are o dezvoltare intracraniană invadând fosa infratemporară, hipofarinxul și orbita exercitând presiuni asupra nervilor cranieni. Metastazele la distanță (ficat, pulmon, rinichi, creier) sunt întâlnite în stadiile finale ale bolii. Diagnosticul de laborator al infecțiilor cu virusul Epstein-Barr comportă examene directe, izolarea și identificarea virusului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oculare, întâlnim: a) afecțiuni care evoluează cu scăderea acuității vizuale (afecțiuni ale anexelor globului ocular, tulburări ale refracției oculare, afecțiuni ale polului anterior sau ale polului posterior ale globului ocular, afecțiuni ale cristalinului și corpului vitros, afecțiuni ale căilor optice intracraniene, glaucomul, accidentele oculare); b) afecțiuni care evoluează cu alterări ale câmpului vizual; c) afecțiuni care evoluează cu tulburări ale vederii binoculare (strabismul, diplopia); d) afecțiuni care evoluează cu tulburări de adaptare la întuneric și la lumină; e) afecțiuni care evoluează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
se află în contact intim cu celulele nervoase cu schimburi rapide celulare locale. Harvey W. Cushing a numit circulația endocraniană a LCS-ului: „a 3-a circulație” din organism. Presiunea lichidului cerebro-spinal este egală cu presiunea intraparenchimatosă și constituie presiunea intracraniană; are valori normale cuprinse între 2-12 mmHg, cu maxime până la 15-20 mmHg, sau între 80-150 mm H2O. Producția totală de LCS este de aproximativ 400-500 ml/zi, adică aproximativ 0,36 ml/min. Lichidul cerebro-spinal împreună cu lichidul interstițial parenchimatos asigură
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
de LCS este de 40-50 ml la sugar și crește progresiv odată cu creșterea și dezvoltarea organismului și ajunge la adult la 150 ml. Există numeroși factori endogeni și exogeni care influențează secreția LCS: - factori endogeni care scad secreția LCS: presiunea intracraniană crescută (PIC > 20 mmHg), hipotensiunea arterială cu ischemia plexului coroid (TA < 60 mmHg), hipotermia, hipoxia etc. - factori endogeni care cresc secreția LCS: stimularea neurogenă: stimularea simpatică pe calea ganglionului cervical superior crește cu până la 30% secreției de LCS, situația rară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
secreția LCS: numeroase medicamente: spironolactona, acetazolamida, furosemid, corcosteroizii etc., hipovitaminoza A, toxine bacteriene etc. Modificările secreției de LCS apar în diverse situații patologice și diminuarea medicamentoasă a secreției de LCS este necesară în hidrocefalia decompensată și în sindromele de hipertensiune intracraniană. COMPOZIȚIA LICHIDULUI CEREBRO-SPINAL Lichidul cerebro-spinal are o compoziție asemănătoare cu plasma sanguină, dar cu concentrații diferite. În LCS există substanțe specifice rezultate din activitatea metabolica a SNC și lipsesc unele substanțe prezente în plasma (fibrinogenul, protrombina, pigmenții biliari, majoritatea tipurilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]