1,291 matches
-
propriu acțiunilor mentale, acțiuni care la om, spre deosebire de animale, au șansa să fie direcționate rațional. Noțiunea percepțiilor neconștientă s-a plasat în contradicție cu concepția carteziană despre conștiință. În acord cu aceasta din urmă perspectivă, dincolo de ce se obține prin introspecție nu existau decât procese materiale, fiziologice. Or, când Leibniz a arătat că actul de conștiință are la bază nu doar procese fiziologice, ci unele acte psihice neconștiente, din acel moment el devine un înaintaș al declarării existenței unei cauzalității intrinsece
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asemenea celor din câmpul mecanicii newtoniene. Cu deosebirea doar că aici ele sunt fapte de conștiință, și ca atare pot fi studiate pe cale experimentală. Lumea sesizată și reflectată este o lume a experienței, care poate fi cunoscută doar pe calea introspecției; prin urmare reflexia mentală poate fi sursă a cunoașterii doar prin introspecție. În lucrarea sa, Teoria vederii, publicată în 1709, Berkeley contrapune câmpului fizic pe cel geometric din mintea subiectului, acesta din urmă fiind rezultatul unei activități de abstractizare, al
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sunt fapte de conștiință, și ca atare pot fi studiate pe cale experimentală. Lumea sesizată și reflectată este o lume a experienței, care poate fi cunoscută doar pe calea introspecției; prin urmare reflexia mentală poate fi sursă a cunoașterii doar prin introspecție. În lucrarea sa, Teoria vederii, publicată în 1709, Berkeley contrapune câmpului fizic pe cel geometric din mintea subiectului, acesta din urmă fiind rezultatul unei activități de abstractizare, al generalizării experienței. Acesta dă elementelor vectori proprii de formă, dă liniilor direcție
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rezultate acumulate pe această linie, Helmholtz a elaborat o teorie a reflectării "inconștiente a succesiunii". O teorie care încearcă să dea răspuns la acele acte de reflectare mentală în care elaborarea formelor și legile de organizare a reflectării se sustrag introspecției. De aceea investigarea lor poate fi realizată doar prin procedee obiective de evocare ulterioară a actelor deja reflectate. Un alt rezultat merituos pus în serviciul teoriei lui Helmholtz l-a reprezentat problema anterior menționată a reflectării "inconștiente a succesiunii". El
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vederii spațiale; evidențierea caracterului unitar al acțiunilor senzoriale și mentale în reflectarea imaginilor, a formelor obiectelor; fundamentarea studiului experimental fiziologic al reflectării așa cum are loc la nivelul diverselor modalități senzoriale; combaterea pe cât a fost cu putință a acceptării exclusivității metodei introspecției pentru studiul activității de reflectare. inițierea și dezvoltarea unei perspective de gândire total diferite asupra reflectării senzoriale; demonstrarea pe cale experimentală a faptului că reflectarea psihică nu este epifenomenală, că are un suport fiziologic. 5. Studiul timpului de reacție Studiul obiectiv
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lumea înconjurătoare. Actul psihic în sine este un produs de interacțiune al condițiilor stimulative interne și al celor obiective de răspuns externe. Până atunci toate psihologiile îndreptate spre cunoașterea faptelor de conștiință nu cunoșteau altă cale investigativă decât cea a introspecției. În acest sens Secenov a făcut o distincție netă între ceea ce înseamnă autocunoaștere, adică cunoașterea îndreptată spre considerarea propriilor gânduri, și ceea ce era interpretat la acea vreme ca "vedere psihologică" interioară sau introspecție. Aceasta din urmă își rezerva cu totul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoșteau altă cale investigativă decât cea a introspecției. În acest sens Secenov a făcut o distincție netă între ceea ce înseamnă autocunoaștere, adică cunoașterea îndreptată spre considerarea propriilor gânduri, și ceea ce era interpretat la acea vreme ca "vedere psihologică" interioară sau introspecție. Aceasta din urmă își rezerva cu totul nejustificat pretenția de a fi o metodă cu particularitate aparte de cunoaștere a proceselor psihice, ca opusă celor obiective. În ceea ce privește autoobservația ca metodă, Secenov a analizat-o din perspectiva aceleiași teorii a reflexelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reflectarea elementelor imaginii acestor lucruri, care nu mai pot fi divizate în alte elemente mai simple. Între imaginație și ceea ce se ajunge să se reflecte cu ajutorul cuvântului, Wundt nu a făcut nici o deosebire esențială. Acesta este domeniul în care metoda introspecției își dobândește însemnătatea investigativă; cu toate că dincolo de imaginație mai există lucruri care pot să fie reflectate, ale căror mecanisme pot să scape cercetării. De exemplu, alături de senzații, ca elemente ale reflectării conștiente, pot fi considerate și emoțiile. Era vorba de dimensiunea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trădau doar relaxarea sau tensionarea, liniștirea sau agitația, care au fost considerate ca stări de natură fiziologică. Pe acestea Wundt le-a asimilat în programul său de cercetare, ca fiind proprii domeniului de cunoaștere a psihologiei, putând fi investigate cu ajutorul introspecției. Wundt s-a ferit ca în explicarea proceselor psihice, a experienței, a senzațiilor, a afectivității, să se rezume doar la evocarea sculpturalității sau geometriei lor fixe. Dimpotrivă, el accentuează dinamica lor fenomenală variabilă, punând accentul pe descrierea diversității formelor irepetabile
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tot gândit dacă toate acestea pot fi ridicate la același nivel de legitate propriu celor care acționează în domeniul fizicii. Istoria a demonstrat unde Wundt a avut dreptate. Și unde acesta s-a înșelat, aceasta s-a datorat supralicitării metodei introspecției, fapt care l-a împiedicat să desăvârșească stabilirea întregului determinism propriu și distinct al fenomenelor psihice. Eventualele slăbiciuni și limite ale gândirii lui Wundt vor fi mereu contrabalansate și scuzate de accentul pe care l-a pus pe însemnătatea experimentului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
argumente privitoare la inervarea și activitatea musculară în demonstrația speculativă filosofică (activitate care se pune sau nu în funcțiune la intervenția voinței, atunci când cauzează sau nu producerea răspunsului motor). Totuși, pentru faptul că a admis cercetarea voinței doar cu metodele introspecției, după unii istorici și analiști, întreaga sa contribuție la apariția și dezvoltarea psihologiei a fost umbrită. Prin aceasta el a fost suspectat de apartenență la curentul speculativ voluntarist al vremii. 4. Identitatea franceză a psihologiei Théodule Ribot La sfârșitul secolului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dezvoltat studii în care au fost abordate și procesele psihice superioare. În unele părți din lume s-au înființat școli cu identitate proprie, cum a fost Școala de la Würzburg, orientarea structuralistă a lui Titchener ș.a.. 2.1. Școala de la Würzburg introspecția experimentală La Würzburg s-a constituit un grup dizident celui de la Lepzig, care și-a propus să abordeze fenomenul psihic în ansamblul manifestării sale, ca un întreg, abordare care să ia în considerare inclusiv formele superioare de organizare a vieții
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a propus să abordeze fenomenul psihic în ansamblul manifestării sale, ca un întreg, abordare care să ia în considerare inclusiv formele superioare de organizare a vieții psihice, activitatea de gândire. A fost o perspectivă care a păstrat valoarea investigativă a introspecției, care și-a extins interesul și față de manifestările de conștiință. Acest interes, în cele din urmă, a dat o identitate inițiativelor experimentale realizate, care s-u grupat în Școala de Psihologie "de la Würzburg", care ulterior s-a integrat unui curent
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
studierea experimentală a gândirii la om a fost Oswald Külpe (1862-1915). Până în 1894, el a fost unul din cei mai apropiați colaboratori a lui Wundt. În laboratorul pe care acesta și l-a organizat la Würzburg, respectând linia tradițională a introspecției, Külpe a inițiat mai multe studii având ca obiect distinct de studiu procesele psihice superioare. Rezultatele investigațiilor au fost publicate în două lucrări științifice, în Schema psihologiei și în Prelegeri despre Psihologie. Aceste studii au reprezentat punctul de plecare pentru
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
procesele psihice superioare. Rezultatele investigațiilor au fost publicate în două lucrări științifice, în Schema psihologiei și în Prelegeri despre Psihologie. Aceste studii au reprezentat punctul de plecare pentru abordarea proceselor psihice superior organizate. Ideea conducătoare era ca această metodă a introspecției să fie perfecționată și astfel să fie extinsă și asupra studierii activității de gândire. Totul se producea contrar vetoului dat de Wundt în acest sens. La început atenția a fost îndreptată doar spre studiul unor parametri ca timpul de reacție
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe subiecți de diferite vârste, cu moduri corespunzătoare de gândire diferite. În laboratorul lui Külpe din Würzburg, s-a decis asupra începerii studiului experimental al proceselor psihice superioare. S-a păstrat pentru studiu aceeași metodologie de bază, adică cea a introspecției. Ulterior, acesteia i s-au adus tot mai multe perfecționări. Astfel, deja în experiențele lui Karl Marbe (1901) subiecții trebuiau să relateze în timpul aprecierii diferențelor de mărime a greutăților și despre procesele psihice precedente pe care le efectuaseră. Alți cercetători
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și nu a celor fiziologice) începe tocmai de acolo de unde acestea se manifestă, adică de unde intervine apercepția, percepția, asociația, de unde ele se conștientizează. Or, despre însemnătatea și desfășurarea proceselor psihice în această reflectare cercetătorul poate lua cunoștință doar prin metoda introspecției. Stabilirea oricărei relații posibile dintre stimuli și reacții cere cu necesitate considerarea rezultatelor aplicării metodelor introspective. În plus, situația mai era agravată de pretenția considerării intervenției a doi factori perturbatori: pe de o parte (concepția wundtiană aici nu a fost
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
investigative ale lui Galton și a lui Wundt. Numai că Ebbinghaus abordează această problemă dintr-o perspectivă metodologică diferită, mai eficientă, realizată cu obiectivitatea unei metode specifice psihologiei. Ceea ce a avut darul de a zgudui din temelii metodologia subiectivă a introspecției. Sesizând pericolul abordării fenomenelor psihice din noua perspectivă metodologică, Wundt a susținut cu precauție lipsa de justificare a eliminării metodelor subiective din sistemul psihologiei. Ebbinghaus nu și-a propus nici un moment acest obiectiv, însă indirect, prin rezultatele cercetărilor sale, a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-a decis să lucreze la Universitatea Cornell. Aici el avea să clădească ceea ce criticii lui au apreciat a fi fost o veritabilă "cetate cerească" a introspecționismului. Meritul său a fost de a fi cizelat și finisat la maximum metoda introspecției, care prin el a atins culmile sale de perfecțiune. Titchener a plecat de la premisa că știința psihologiei trebuie clădită după modelul științelor naturii. Mânat de această cauză, el a pornit în căutarea elementelor și structurilor de bază ale conștiinței. Pentru
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a ce anume aparține sau nu experienței conștiente este un lucru foarte dificil. Aceasta presupune antrenament și, în plus, o experiență introspectivă îndelungată. Această experiență nu este de confundat cu experiența observativă curentă, obișnuită. Titchener urmărește, de fapt, detașarea prin introspecție a unor fapte pure de conștiință. Doar astfel conștiința se poate centra pe semnificația lucrurilor și se poate detașa de simpla dependență subiectivă imediată de aceste lucruri; doar pe seama unei astfel de observații, bine exersate, se poate face psihologie; doar
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
-și păstreze însemnătatea, sămânța lor senzorială, care este suficientă pentru reproducerea întregului. Dacă subiectul de experiență, la rezolvarea unei probleme de inteligență, nu conștientizează toate elementele senzoriale legate de problemă, aceasta înseamnă că ele nu sunt suficient de grupate pentru introspecție. Părțile respectivele iau parte la procesul gândirii, ca părți mai greu de palpat, doar ca părți componente musculare și nu ca rezultat al acțiunii contextului stimulator. Ele ascultă de logica "elementelor de context", care urmează linia de gândire a lui
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
O astfel de însemnătate Titchener o conferea conștiinței kinestezice un semn, o semnificație a trăirii ce se contopește cu actele corporale ale organismului. Pătrunderea în aceste adâncimi ale conștiinței și în final ale comportamentului se poate realiza doar pe calea introspecției, cale pe care faptele psihice pot fi reproduse în întreaga lor "curățenie". Titchener a urmărit să clădească o psihologie care să urmeze și să reproducă o legitate asemănătoare cu cea existentă în științele naturii (Jarosevskii). 3.2. Conștiința în concepția
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure " ale cunoașterii. Husserl recunoștea deci valoarea investigativă a introspecției, scopul lui fiind acela de a pune la îndoială celelalte căi de abordare a fenomenelor de conștiință. El a pus accentul, nu pe evocarea experimentală a senzațiilor percepțiilor, sentimentelor, ci pe descrierea fluxului empiric al intuiției sensibile, a celei care
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
are avantajul că se completează ușor de către subiect și poate fi cuantificat sau interpretat ușor, însă are dezavantajul că poate sugera răspunsuri la care subiectul nu s-ar fi gândit. Pentru cercetare, am ales chestionarul cu răspuns deschis deoarece valorizează introspecția și prin aceasta putem măsura percepții, atitudini și emoții. III .6 . DESFĂȘURAREA CERCETĂRII - STUDII DE CAZ Cercetarea a început din septembrie 2009 perioadă în care am aplicat metodele descrise anterior. Observația, utilizată pentru evidențierea schimbărilor de comportament ale copilului datorită
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
experimente și verificate de acestea. De asemenea, statutul de știință al metodicii educației fizice este susținut și de faptul că aceasta deține măsuri și cuantificări pe categorii și probleme și este fundamentată pe experiment și deducție, iar nu pe speculație, introspecție, implicare afectivă etc. Normele au fost aplicate și în cercetarea domeniului educației fizice si sportului, avînd strînse legături cu alte științe care studiază educația fizică și anume: anatomia, biomecanica exercițiilor fizice, fiziologia și igiena educației fizice, biochimia, psihologia, pedagogia etc.
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]