1,156 matches
-
a trimis/ Urmele lor le mai paște corbul ieșit din/ Arcă întâi și neîntors și columba blândă/ Cu ramura verde întoarsă vestind un Nou început". Căutarea absolutului devine sensul existenței cu ideea că Absolutul i se refuză. Poetul devine un intrus, un alungat al cetății: "Dar ies fără să vreau învingător/ și sunt hulit cu pietre/ și scos în faptul nopții,/ pustiu și singur sub povara mea" ("Copacul meu"). Ideea se conturează mai pregnant în poemul "Un bulgăr de zăpadă", în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al cetății: "Dar ies fără să vreau învingător/ și sunt hulit cu pietre/ și scos în faptul nopții,/ pustiu și singur sub povara mea" ("Copacul meu"). Ideea se conturează mai pregnant în poemul "Un bulgăr de zăpadă", în care rătăcitul intrus ne amintește de Andrei Surupăceanu, eroul lui Marin Preda din romanul "Intrusul". Visul lui Ioan Alexandru amintește simbolic de unul din visele acestuia, care-i explică semnificativ destinul, același câine, ciudată asemănare;" hărțuit de viață rămâne un rătăcit, un ins
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pietre/ și scos în faptul nopții,/ pustiu și singur sub povara mea" ("Copacul meu"). Ideea se conturează mai pregnant în poemul "Un bulgăr de zăpadă", în care rătăcitul intrus ne amintește de Andrei Surupăceanu, eroul lui Marin Preda din romanul "Intrusul". Visul lui Ioan Alexandru amintește simbolic de unul din visele acestuia, care-i explică semnificativ destinul, același câine, ciudată asemănare;" hărțuit de viață rămâne un rătăcit, un ins expulzat la marginea cetății. "Dar câinele negru, aleargă, aleargă/ pe deasupra pământului/ după
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
executantul proiectelor, și nu gânditorul programului. La noi, acum se tinde spre o dictatură managerială, creată uneori din neștiință, din dorința firească de a renunța la criză, din necazuri și nereguli financiare. Pe de altă parte sunt și interesele unor intruși în familia artiștilor, oameni fără har și fără talent, fără dragoste adâncă, fără noblețe, care, în virtutea faptului că, și-au socotit bine interesele și au trecut de la un partid la altul, schimbând comisiile ideologice în comitete pentru cultură, dau acum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din țară, 1976, S. Damian era deja "copt" în privința convertirii tacite, dovadă cărțile sale amintite în preambulul comentariului nostru, în ciuda scoriilor de estetică marxistă. Confesiunea autorului nu ocolește punctele nevralgice ale "acomodării" din țară, și nici statutul său ambiguu de "intrus", girat de George Macovescu și Crohmălniceanu într-o universitate europeană, cu dreptul de a reveni în țară, normal. Sondarea acestor culise de complicitate între "intermediari" are toate datele unei crize (nevroze) depășite cu greu, în ciuda imensei șanse ce i s-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în comuna Siliștea-Gumești, județul Teleorman. A studiat la: Siliștea-Gumești, Abrud, Cristur-Odorhei, București. Opere: Întâlnirea din Pământuri (1948); Ana Roșculeț (1949); Desfășurarea (1952); Ferestre întunecate (1956); Îndrăzneala (1959); Moromeții, I (1955); Moromeții, II (1967); Marele singuratic (1972); Delirul (1975); Risipitorii (1962); Intrusul (1968); Cel mai iubit dintre pământeni (1980); Viața ca o pradă (1977); Imposibila întoarcere (1971). În opera sa, Marin Preda a înfățișat aspecte cotidiene din existența unui sat dunărean, criza structurilor patriarhale, tipul țăranului moralist etc. Moromeții, vol. I Moromeții
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
având un soț cu atâtea idei și principii, se consolează cu Chiriac, tejghetarul și omul de încredere al stăpânului, care-și face datoria în felul său, alinând-o pe stăpâna sa și apărându i într-adevăr onoarea de intervenția unui intrus. Mânia lui la întâlnirea cu Rică este semnificativă în acest sens. Măritată de tânără cu Dumitrache, Veta nu l-a iubit niciodată, respectându-și însă datoria de fidelitate conjugală. Asta până îl întâlnește pe Chiriac, căruia i se dăruiește cu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fauna grotescă Decizia lui Caragiale de a intercala episodul cu Dandanache și scrisoarea sa pierdută dă amploare semnificației simbolice a scenei intrigilor politice. În viața publică de provincie intervine un fragment din viața publică a centrului, a capitalei. Prin intermediul acestui intrus care apare în piesă în calitate de candidat desemnat de centru, dramaturgul arată mijloacele de parvenire în funcții publice la nivel local, provincial și central. Încă o dată, Caragiale reușește să extindă satira, cuprinzând într-o situație și un personaj oarecare, semnificații și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
se ocărăște“. Concomitent, parveniții preiau dregătoriile, eliminându-i pe boieri de la o importantă sursă devenit. Această practică devine res pon sabi lă pentru toate „relele“ și stricăciunile pe care le-a suferit „patria“, mulți autohtoni molipsindu-se după exemplul acestor intruși. Din nevoia de a stopa acest „prost obicei“ se hotărăște interzicerea căsătoriilor între fetele băștinașilor și străini sub amenințarea confiscării averii pe seama domniei și alungarea din țară a respectivei familii. Părinții, nașii și preoții vor fi pedepsiți în Cazul în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
beci și-i tri me tea acasă în că ru ță“; croito rii își uti li zea ză foar fe ce le pentru a-i scopi pe ne fe ri ciți; iar bă ca nii îi des poa ie pe intruși, îi ung cu ca tran din cap până în pi cioa re, le pun o pereche de coar ne și răs tig niți pe un drug, cu un că luș în gură, îi plimbă bi ciuin du-i pe uli țele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
exemplu, acordate de clerici acestei pedepse, primează izolarea individului, necesitatea în de părtării lui din societate pentru a o proteja. Individul nu devine nici călugăr, deci nu poate fi integrat vieții monahale, nu este nici un simplu laic, ci doar un intrus impus schitului sau mănăstirii, o responsabilitate în plus care cere supraveghere, întreține re și „educare spirituală“. De multe ori, implicarea starețu lui se limitează numai la prima dintre atribuții, supraveghere, și lasă pe umerii familiei grija hranei zilnice, iar în ceea ce privește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și ceilalți! Cazat în sat prima seară, din teama de a nu-i deranja pe vecini cu lătratul, a fost dus a doua zi la "hulubărie", o clădire agricolă de pe malul râului, unde era restul haitei, care a salutat venirea intrusului cu un concert de urlete. A doua zi, când m-am întors să-i dau supa, o bucată din lanțul lui zăcea pe ciment. * * * În scurt timp se înnoptase. Lăsat în întuneric, rătăcind printre mirosuri și sunete necunoscute, traumatizat de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
spaima lui de schimbări și intruziuni devenind de-a lungul deceniilor un sindrom. Așa se face că într-o bună zi, când dă cu ochii de un porumbel intrat pe geamul uitat deschis, Jonathan realizează că pentru el e sfârșitul. Intrusul venise, după mintea protagonistului, în calitate de emisar al catastrofei vieții lui. Regulile și ritmurile (in)existenței lui erau bulversate. De-aici și cascada de reprezentări prăpăstioase în privința viitorului său de locatar și slujbaș, primejduit de moarte prin haosul invaziei porumbeilor cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
devine laitmotivul romanului dar și obsesia și enigma induse cititorului pe parcursul a 300 de pagini. Un episod aproape frivol, anodin și previzibil, se complică mortal și fără ieșire. Protagonistul, dintr-un amant de ocazie, este ejectat/exilat în poziția de intrus, martor, victimă și acuzat totodată, scena acelei morți devenind epicentrul tuturor cercurilor epice declanșate pe toată întinderea romanului. Asumarea acelei multiple stări de către narator echivalează cu metabolizarea/raționalizarea unui coșmar. Reconstituirea detaliilor (figuranți, gesturi, intenții, obiecte circumvicine) după ce fatalitatea și-
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ce-i va confirma condiția de om, nunc et in hora mortis nostrae, a omului ce nu ezită să străbată până la capăt traseul găsirii Minotaurului în Labirintul aventurii epice fără de sfârșit. Judele de instrucție, trimisul capitalei imperiale, dincolo de complexul de intrus, alimentat inclusiv de un complot agresiv al realului obiectual (preferat în schimb de Dr. Marcu), suferă de orbire. Intermitentă, parțială, progresivă oricum. Reală sau închipuită, orbirea judelui este un semnal de alarmă pe adresa formației sale mentale de a da
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu ia nimic." Arătându-i-se Iisus, ultimul papă, spre a nu deveni un fel de clovn neputincios sau Nero megaloman, este silit, căpătând treptat alt chip între zidirile Vaticanului și riscând să devină de nerecunoscut și arestat precum un intrus în locul "adevăratului" Pontif, să fugă într-un pelerinaj fără de sfârșit precum Jidovul rătăcitor ... Sacrul s-a camuflat în profan. Nu Domnul va fi răstignit de data asta, ci omul, "o răstignire prin anonimizare, nu te mai știe nimeni și în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
zilele lor de primire, iar după-amiezile și le petrec în vizite reciproce. Burgheza Renée, care imită aristocratele, isi fixează chiar două zile de primire pe săptămână: "Elle prit deux jours de réception au lieu d'un. Le jeudi, tous leș intrus venaient. Mais le lundi était réservé aux amies intimes" [Zola, La Сurée, p.271]. Pentru neofita Hélène Grandjean recepțiile amicale devin singurul eveniment în cotidianul sau retras 277. Curtezana Nana primește vizite că o mondenă: "J'ai répondu que madame
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
par un besoin de tapage plus irrésistible" [Zola, La Сurée, p.302]. 230 Sancționarea soției este mai severă decât cea a soțului din cauza că poate avea consecințe dramatice și chiar cruciale pentru destinul familiei prin teamă de copilul ilegitim, acest intrus care pune temelia descendentei Macquart în celebra familie descrisă de Zola, teama de bolile sexuale, teama de consecințele asemănării și ruinarea familiei. Conform Codului civil al lui Napoleon și ulterior Codului penal (1810), adulterul comis de soție este aspru pedepsit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
perspectivă apar spre sfîrșitul secolu-lui al XVIII-lea, odată cu dezvoltarea tehnologiei și ameliorarea condițiilor de trai (ce au determinat, implicit, creșterea mediei de viață în Europa). Treptat, "moartea a început să fie privită ca o ruptură tragică" și "ca un intrus de temut". "Înmormîntările nu mai aveau loc în preajma bisericilor, ci în cimitirele publice de la marginea orașului. Pentru cei rămași, cimitirul a devenit un simbol al suferinței, un trist prilej pentru vizite rituale" (p.18). Moartea a fost astfel împinsă către
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
știut fiind că faimosul port englez a constituit decenii întregi, oficial și, apoi, neoficial, un centru de vînzare a sclavilor către proprietarii nordși sud-americani). Nici nu ar putea fi altcineva, judecînd tratamentul prefențial pe care stăpînul casei îl acordă micului intrus, chiar în defavoarea fiului de drept, Hindley. Ca și bastardul shakespearean, Edmund din King Lear/Regele Lear, care stimulează mai intens senti mentele paterne ale bătrînului Gloucester decît fratele lui legitim, Edgar, Heathcliff activează impulsurile adînci ale personajelor și îndeosebi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și devine inapt pentru crimă (tovarășul său pleacă, de altfel, dezgustat). În noua stare, Perowne îl convinge că deține, sus, în birou, o documentație referitoare la tratamentul bolii Huntington (inexistent!). Aducîndu-l aici, reușește, cu ajutorul lui Theo, să-l dezarmeze pe intrus. În luptă, Baxter cade pe scări și, cu capul zdrobit, intră în comă. Mai tîrziu, solicitat la spital pentru a-l opera pe atacator, Henry acceptă provocarea. Aparent din generozitate și deontologie medicală, dar, în subsidiar, deducem, în gestul chirurgului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
eficacicate maximă: O trosnitură de nisip strivit sub talpă!... Dar el e în colțuni și nici n-a mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea Învierii, intrusul malefic nu poate fi decât Gheorghe. Ceata asediatorilor forțează intrarea, străpungând lemnul porții cu un sfredel. Însă, vidat de orice simț al proporțiilor, psihicul hangiului intră în colaps: "Unealta, învârtindu-se mereu, creștea la infinit [...]. Ceea ce se petrecea în acel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pentru cei mai tineri și chiar întreite pentru cei mai vârstnici. Decisă, finalmente, în favoarea întâlnirii ilicite, eroina își pregătește cu minuțiozitate terenul: verifică porțile, se asigură că urmele de pe zăpadă, amestecate într-un violet simbolist, nu vor permite identificarea pașilor intrusului. Apoi, reconfortată la gândul că totul este în regulă, se lasă răsfățată de căldură, "singurul amant". Un semn rău, discretă indicație auctorială, se strecoară în peisajul de respirație gotică: "șalul care-i flutură în urmă pare o pasăre neagră ce
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
uscată și galbenă, parcă trecută prin foc, cu sprâncene negre și încruntate". Necunoscutul a continuat să-l viziteze cu regularitate pe Brumă. Într-o zi, Maria a surprins o ceartă teribilă iscată între cei doi, încheiată cu plecare furtunoasă a intrusului: "Boierul stătea în pragul ușii de la birou. Cu mânie în ochi dar parcă și cu spaimă, gâfâia și îi tremurau buzele și se ținea cu mâinile de piept". Negriciosul, despre care lectorul intuiește că îl șantaja, material, pe Manole, n-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rece și corectă, dezmințită însă mereu de mișcările lui și de expresia feței". Păun cere să vorbească între patru ochi cu Brumă; prezența Mariei devine indezirabilă. Acum naratorul începe să construiască tensiunea epică în mod migălos, prin acumulare de depoziții. Intrusul vorbește repede, sacadat și straniu, are gesturi febrile; "toate acestea îl făcură să se întrebe (pe Costache, n.m.) dacă nu cumva are de-a face cu un nebun". Străinul sesizează cu acuitate reacția și parează prompt: "Vrei să știi cine
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]