8,675 matches
-
trăit de la un salariu la altul și pe vremea lui Ceaușescu și după aceea. Unii dintre ei au murit într-o sărăcie perfectă. Alții se pregătesc. O mare parte a societății românești de azi îi consideră un soi de supraviețuitori inutili, cărora ar trebui să le fie jenă că mai încurcă locul. În timp ce securiști senili, ca Pleșiță, sau mai știu eu ce demnitar ceaușist, care are dificultăți cu acordul dintre subiect și predicat, se bucură de o imensă deferență mediatică și
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
de lucru în Spania. Trec pe lîngă rîndul lor și simt un amestec de disperare transformată într-un soi de optimism. Mai au speranță! Cum deschid ușa instituției unde aveam treabă, cad în genunchi, împiedicîndu-mă de un prag înalt și inutil. Cum mă știu căscată, nu protestez. Vina e doar a mea. Dar peste mine se prăvălesc și alții, mai exact, aproape oricine intră. Numai așa se imprimă atitudinea necesară aici, supunerea, coloana îndoită și capul plecat. Mă uit în jurul meu
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
Volubilitatea sa (semn de ușoară oboseală), care l-a făcut să prefere forma fragmentului și a aforismului; incapacitatea de a alege (subl. aut., - n.n.) din tot ce gîndea și scria, care l-a făcut să publice o mulțime de gînduri inutile sau repetate; reținerea de a sintetiza, construi, organiza, ce dă cărților lui un aer de bazare orientale arhipline de cîrpe vechi și draperii prețioase îngrămădite și amestecate în dezordine, sînt argumente valide în sprijinul bănuielii unei anumite lipse de imperium
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
Simona Vasilache Bătrînii au, porniți spre amintiri, cochetării și ironie. Mai rar o înțelegere tandră a cum a fost, de ce a fost, cu bucuria discretă că i-au furat vremii niște imagini, și fără inutile răbufniri de ciudă fiindcă originalul lor s-a dus. În felul ăsta, care te face să crezi că demult era ieri, și că timpul la care ești luat părtaș e-al ziarului pe care doar ce l-ai lăsat din
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
a la page, vorbind despre un București în care se construiește (dărîmîndu-se, firește, altceva...) mult și anapoda, din care dispar statui și mai ales grădini. O mușcătură care amintește de altele și declanșează, dintr-un reflex de apărare, superb și inutil, ca toate actele memoriei, istoria locului. Tempi passati, cînd Mogoșoaia era văduva lui Mogoș, și mai pe urmă, în grădina Ateneului, lua naștere tradiția bătăilor cu flori. Pînă aici, sînt locuri. Urmează figuri. Marțiale: Averescu, Budișteanu poreclit Ciomag, Dragalina și
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
noi, aș adăuga - oroarea lui de lume nu-i sinceră mai deloc. E pasionat de lume. Pasiunea îi alimentează oroarea, care e sfredelul lui literar." (p. 46). Păcat că autorul, după ce construiește această remarcabilă interpretare, alunecă pe alocuri într-o inutilă raportare a "apocalipticului" Cioran la contexte, modele și efecte reale. Lansat pe această pistă, blândul Livius Ciocârlie nu ezită să-l amenințe, într-un loc, cu... câteva greble peste nas! Firește că în comparație cu Nietzsche, Rozanov sau un deținut politic de la
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
autorul își descrie - cu aceeași neutralitate - depresiile majore, internarea într-un spital german, stările încercate acolo. Dacă se va ruina fizic și va deveni un "balast" pentru prieteni și fiică, ar vrea să fie eutanasiat. Fără prea multele complicații etice, inutile, ale actului medical... Ca să nu închei pe această notă neagră cronica la o carte "cu de toate", imprevizibilă de la prima la ultima filă, să citez un pasaj mai luminos, o scenă foarte nostimă relatată de fostul figurant-șef de pe scena
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
nu puteam să mă bălăcesc fără să mă cuprindă o mare scârbă de mine" (p. 174). Daniel Drăgan este un excelent povestitor. Fie și numai din lectura citatelor de mai sus atrage atenția un stil limpede, expresiv, fără excese metaforice inutile. Fapt cu atât mai lăudabil cu cât autorul este și semnatarul mai multor volume de versuri. El a învățat însă că rigorile prozei sunt altele și așa cum bine a observat unul dintre comentatorii săi, pe ur-mele recomandării lui Stendhal, stilul
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
și emoției. A abroga, a declara, a întocmi raport, audiind, dosar penal, negociind, sentința, ipotecând, culpă, decodificând - toate acestea, într-un context inofensiv de pastel pur, scurt. Să vedem câteva exemple și pentru cititor. "O mie de anotimpuri/ vor fi inutile/ pentru un singur/ fir de nisip,/ decodificând alt amurg,/ descriind posibili îngeri"; Aproape de strigătul ploii,/ vei încercui lacrima,/ peste pleoapa stângă/ a verbului"; Ai falsificat lacrima/ dincolo de metaforă,/ silabisind dunga celuilalt amurg,/ justificând pactul din piatră."; Alungă lacrima/ pe celălalt
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
vede ceea ce știe, ceea ce înseamnă că, pentru a înțelege conținutul unui tablou, avem nevoie de un rang de cultură pe care imperiul deliciilor tehnice nu ni-l poate da. Că, așadar, fără un salt făcut de unul singur pe orbita inutilă, gratuită și nefolositoare a cultivării estetice, întîlnirea cu un tablou poate semăna cu plimbarea anodină printr-un parc desfrunzit: privirea îți alunecă pe culori, pe penumbre și pe contururi, dar nu depistează nimic, iar într-un final, satisfăcut în imboldul
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
a lui Francesco del Cossa: "S-o spunem p-aia dreaptă: savanta din Journal of... a descoperit ceea ce a constituit una dintre condițiile de posibilitate ale impertinentei invenții ale lui Cossa" (p. 28), dacă trecem peste micile accese de frivolitate inutilă, atunci volumul este o încîntătoare excursie în universul cîtorva tablouri celebre. Și totuși, dacă mai există o trăsătură agasantă a lucrării, ea stă în mania cu care Arasse descoperă subînțelesuri sexuale acolo unde ele nu există. E ca și cum autorul ar
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
întrebăm. Nu lăsăm pe nimeni să fure nici viitorul oamenilor, și nici viitorul nostru. Nu voi permite ca valorile noastre să fie compromise și nu voi fi niciodată de acord ca bătăliile pe care le-am dus împreună să devină inutile. Dacă asta se va întâmpla, îmi rezerv dreptul de a reacționa și acționa. Să nu pierdem șansa, în noua construcție, să îl batem pe mincinosul și hoțul Ponta, ca să scăpăm România. Trebuie să avem înțelepciunea să facem o strategie care
Monica Macovei a citit extrase din discursul interzis la ședinta de fuziune PNL-PDL by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77506_a_78831]
-
coduri legislative nescrise erau discutate de învățați ai acestor zile ca și cum erau esențiale pentru soarta fiecăruia dintre noi. Nu conta cât înțelegeam din toate acestea, eu, om venit dintr-un timp al dezbinărilor, îmbibat de aerul greu al dihotomiilor politicianiste inutile ("de care parte ești?"), cu suflet obosit poate de grijile unor clipe prelungite în lipsuri și nevoi de tot felul. Știam, prea bine, că și acei distinși cercetători, unii la anii primilor pași întru afirmare, alții cu remarcabile realizări științifice
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
timp, cărți de poezie originale. Sau măcar interesante. Nu, însă, și autori cu adevărat demni de ele. Lista restrânsă a generației a cam rămas aceeași, chiar dacă premiile acordate anual par, într-o inerțială bunăvoință, s-o primenească neobosit. Ar fi inutil și cinic să reproduc, acum, câteva nume de poeți de ale căror energii stenice nu sunt nici pe departe convins. Mai indicat mi se pare să notez, democratic, că o atare criză afectează în mod egal editurile interesate de numele
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
mai cuprinzător pentru întregul fenomen politic răsfrânt asupra culturii și, pe deasupra, a fost conceptul oficial al stalinismului și, la noi, al perioadei dejiste (articolul lui N. Manolescu, publicat inițial în "România literară" din 1 august 2001, este reluat în volumul Inutile silogisme de morală practică, Ed. Albatros, 2003). Sanda Cordoș propune termenul de jdanovism numai pentru ceea ce suntem tentați să numim proletcultism, adică perioada 1948-1964, obsedantul deceniu extins, după cum l-a numit Marin Preda. Are dreptate, numai că termenul e prea
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
până ajunge la imaginea, splendidă, ridicată în titlu. Creând-o, Mihail Gălățanu a fost conștient de plasticitatea ei deosebită, dar n-a reușit să dezvolte, în jurul și pe baza ei, un poem la aceeași intensitate. Astfel că frumusețea sintagmei este inutilă, în context. Clubul de diamant demarează aproape vulgar, cu o notă de umor involuntar (clubul de diamant, zice poetul, e "de golf sau de streap-tease, nici nu mai știu"), dar se salvează printr-un vers de o stranie, lapidară expresivitate
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
orașului cadou -, sunt asistate de aplaudacii lor, care după ce Spidey se decolorează la caracter și costum, mormăie nemulțumiți de nesiguranța zilei de mîine, de riscul de a-ți mai lăsa copilul la grădiniță etc. I love New York! Oricum, Spiderman face inutilă intervenția pompierilor, ceea ce este regretabil cu atîtea filme pe această temă. Învățămintele se transmit și la final ca o boală de piele, nemailăsînd loc pentru nici o îndoială, fie ea și carteziană, iar impresia pe care ți-o lasă lecția de
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
ori rostită de Octavian Paler se întipărea în memorie și în conștiință, făcându-te să gândești și să-ți pui unele întrebări. Nimic nu era de prisos, superfluu, scriitorul și oratorul cântărind cu atenție verbele și scuturându-se de adjectivele inutile. Ceea ce mă frapase recitind Viața pe un peron era nevoia de comunicare a autorului, satisfăcută (dar numai până la un punct) prin intervențiile, confesiunile și dialogurile personajelor sale. În toate cărțile lui Octavian Paler există o voce multiplicată, un ego care
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
de altă parte, ultima ediție antumă a unui roman sau a unui volum de poeme, deși supravegheată de scriitor, poate fi viciată de anumite împrejurări nefaste, ca, de pildă, constrângerile și intervențiile cenzurii. Putem face aici speculații interesante și teorii inutile. În cele din urmă, contează fiecare caz în parte. Nenorocirea este că editurile angajate în reeditarea clasicilor nu procedează profesionist, adică flexibil, în funcție de fiecare situație, crezând că e de ajuns dacă respectă un principiu unanim acceptat, fără a mai decide
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
acum că apa necesară stingerii incendiului e prea scumpă. Deși suspendarea sau alegerile prezidențiale anticipate scot din buzunarul contribuabilului aceeași sumă - 50 de milioane de lei noi -, nimeni nu pare îngrijorat că acești bani s-ar pierde pe-un referendum inutil, dar toți sunt îngroziți că la prezidențialele anticipate, pe aceiași bani, alde Geoană ar trebui să iasă din bârlogul sediului de partid spre a da ochi cu oamenii. Prestația jalnică din timpul campaniei pentru primăria generală a Bucureștiului a lăsat
Chirurgia indirectă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9719_a_11044]
-
s-o recâștigăm ca regim al lecturii, F apare ca un mare roman. Nu este o operă epică perfectă, inatacabilă. Există în cuprinsul său "burți" romanești și denivelări artistice, câteva personaje cu rol, dar fără funcție, precum și dialoguri lungite ori inutile. Dar toate aceste scăderi nu fac decât să sublinieze și mai pregnant extraordinara forță a romancierului de a crea o lume bolnavă și o umanitate coruptă. O lume și o umanitate - iar nu imaginea lor. Aici cred că a fost
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
de statutul de parlamentar. Ca în orice activitate care presupune o mare uzură, nici în domeniul legislativ nu poți să-ți păstrezi acuitatea, competența și nici nu-ți poți doza energia un interval lung de timp. Acaparați de ocupații perfect inutile, chiar și puținii profesioniști ajunși în Parlament își pierd atuurile posedate cândva. Evoluția rapidă a teoriilor și ideilor necesită un regim de lectură și instrucție de care - cu tot respectul - nu-i văd capabili pe nici unul dintre cei care s-
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
sunt fragile, se sparg și cedează ușor pe când eu sunt chinuită de certitudinea că sunt fata ta! Imediat m-aș Îndrăgosti de tine ... Adonisul meu drag! Victor Olaru pășea cu mare grijă pe frunzele uscate pentru a nu face zgomote inutile și nedorite, se ferea de ramuri cu mâna stângă ridicată ca un scut În dreptul ochilor și Înainta către următorul laț pentru prins iepuri. Se Înoptase și deja trecuse un pic peste prima oră din noaptea neagră și liniștită. Olarul fixa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Ce școală de stat, ce reguli clare, ce disciplină cazonă, ce cursuri frumoase și interesante, câtă claritate În predare, câtă supunere și câtă exploatare, viitorii muncitori Învățau de la simplu la complex numai ceea ce le folosea pentru a munci, fără bagaje inutile! Școală mare și nouă, cu zeci de săli de clasă, dormitoare, cantină, depozite, terenuri de sport, spălătorie, sală de gimnastică, spații verzi În care copiii mai săraci de la sate sau cei de la oraș care nu prea Învățau bine erau școliți
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
timp!, mai spuse șeful afișând același zâmbet de neînțeles, iar În gândul său: „chiar nu știe, am crezut că..., da de unde așa ceva la el pe care niciodată nu l am văzut cu fete!” Socialismul nu permitea și nu accepta consumuri inutile, reșourile electrice erau interzise În birouri. Conducerea fabricii accepta tacit doar termoplonjoanele, extrem de rare la acea vreme, aduse din vamă sau din port, ori de specialiștii care lucrau peste hotare. Și cum birocrații din toate timpurile nu au putut lucra
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]