1,076 matches
-
a esenței Vieții, creează subiecte de taifas pentru multă vreme, iar aceasta fie și numai pentru a ne găsi locul cuvenit În natură, pentru a evita nefericita postură a nucii din perete. “Radiosfera”, 9 decembrie 1996, ora 12,26 109. Invadatori, vegetali și nu numai Astăzi am să vă rețin atenția cu cronica unui război. Al unuia nu atât de gălăgios ca acelea pe care le purtăm noi, oamenii, dar la fel de radical. Și aici e vorba de un invadator și cineva
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
26 109. Invadatori, vegetali și nu numai Astăzi am să vă rețin atenția cu cronica unui război. Al unuia nu atât de gălăgios ca acelea pe care le purtăm noi, oamenii, dar la fel de radical. Și aici e vorba de un invadator și cineva care Își apără teritoriul. Doar că războiul se poartă subteran, iar gloanțele sunt Înlocuite cu molecule. De protagonistul acestui război, invadatorul, am mai amintit mai demult: arțarul american, Acer negundo În pașaport, prezent de aproape un secol și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca acelea pe care le purtăm noi, oamenii, dar la fel de radical. Și aici e vorba de un invadator și cineva care Își apără teritoriul. Doar că războiul se poartă subteran, iar gloanțele sunt Înlocuite cu molecule. De protagonistul acestui război, invadatorul, am mai amintit mai demult: arțarul american, Acer negundo În pașaport, prezent de aproape un secol și pe la noi, la Început cu o slujbă modestă, de lizieră a pădurii, altfel spus de paznic. Nefericită inspirație, să pui lupul paznic la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sălbatic. Fiecare acționează În mediul lui, oraș, respectiv pădure, dar la fel, ca fii ai aceleiași naturi. Ei sunt negânditori, adică fără prejudecăți, și prin urmare firești În acțiunea lor. Poate că degradarea pe care o induc În mediu acești invadatori, care Înseamnă entropizare, firească chiar dacă favorizată, provocată de om, e menită a negentropiza o altă lume, paralelă ori viitoare; cum se cheamă acea lume ne-o spune orice carte sfântă. “Radiosfera”, 16 decembrie 1996, ora 11,11 110. O, brad
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de jihadiștii puri și duri, acești islamiști nu fac conversație, îmi dau bine seama de asta. Ei admonestează. Cu o răbdătoare compătimire pentru ignorantul și necredinciosul care sunt eu, și între două îndemnuri la trezire, cu severe critici la adresa Occidentului invadator pe care-l reprezint (destul de prost, la drept vorbind) în ochii lor. Nu mai credem în voi. Vă ziceți democrați și susțineți în Pakistan un dictator ajuns la putere cu tancurile, dar îi țineți în carantină pe prietenii noștri din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
-i ceva ce ține de Jules Verne, o să-mi spuneți. Ei bine, fie! Este călătoria mea în Lună. Și voi ajunge acolo, având alături Hezbollahul, care nu-i vinovat aici de nicio groapă comună și n-a atacat niciodată decât invadatori, nu și compatrioți. Despre care alt partid politic putem spune același lucru? Mă gândesc: poate că, în Occident, noi aparținem prea adesea tendinței "eu unul"; în Orient ei sunt prea "noi ăștia". Pe când oare aceeași măsură, cea bună? Da, reia
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
spre nord și est, sud și vest... este o țară care adesea a înflorit, a prosperat, a fost centru comercial și de schimb, de artă și cultură, dar și mai adesea a fost prădată, atacată, jefuită, cotropită și oprimată de invadatori nenumărați care, din toate direcțiile, au măturat totul în cale și au năpădit în acest peisaj mult prea accesibil. Suedezi și mezi, prusaci și ruși, asiatici, tătari și cazaci, mortari și turzi, într-a-devăr aproape fiecare trib sau rasă specialistă în
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ascundă o capcană. Un ciobănaș grec reuși în cele din urmă să-l convingă pe comandantul bulgar de absența turcilor, plecați de mai multe zile, și-l anunță că un morman de miei, fripți de populația greacă, îi așteaptă pe invadatori. Desigur, nu este vorba de a pune la îndoială înalta valoare a armatei bulgare soldați și conducători încercată și recunoscută, ci de a constata, prin acest simplu episod, că la începutul campaniei, rezistența turcească a fost mai mult decît slabă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la Kumanovo, într-o luptă la baionetă. Or, bulgarii trăiau pe laurii victoriei ușoare obținute împotriva sîrbilor în 1886, cînd, conduse de Alexandru de Battenberg 115, trupele lor tinere, prost înarmate și instruite în grabă, îl bătuseră la Slivnița pe invadatorul sîrb fapt de arme exaltat în manualele școlare ca fiind egal cu cel de la Austerlitz sau Iéna. În aceste cărți nu se arăta copiilor bulgari ce spuneau documentele care pînă atunci dormiseră în arhivele cancelariilor și publicate la începutul secolului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la acea fugă disperată, strigînd: "Scapă cine poate pînă la Mincio!". În acest vîrtej de trupe și de țărani, criticile pe care i le adusese odinioară Foch lui Cadorna își găseau o tristă adeverire. Drumurile, înțesate de fugarii împinși de invadatori, convergeau spre singurele trei poduri disponibile neoferind vreo altă ieșire trupelor din armata ducelui de Aosta, ce se repliau în ordine fără a fi fost bătute și zbătîndu-se într-o învălmășeală de nedescris. Un general italian a avut curajul atroce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
transilvan dăruit generalului Berthelot, dar cu ce diferență în privința serviciilor aduse!... Acest cadou a făcut obiectul unui discurs aprins din partea mareșalului, terminat cu o promisiune răsunătoare: Dacă vreodată Basarabia ar fi atacată, "soldatul" Badoglio va fi aici, alături de voi împotriva invadatorului... Vibrînd încă de fulgerele sale verbale, simpaticul mareșal mă strîngea în brațe pe un culoar al camerei deputaților, ieșind de la o ședință solemnă la care asistaseră suveranii, și ducele de Spoleto, strigînd cît îl ținea glasul: "Ce zi istorică extraordinară
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ar fi mai bine să le spună generalilor că știe despre trădarea lor precum și sumele de lire primite, dar că li se vor plăti noi sume într-o altă monedă, în cazul în care își vor face datoria luptînd împotriva invadatorului. Și așa a fost. De aceea Rasul Gugsa, ginerele Negusului, care, neîncrezător și cunoscînd direct viața de familie pe lîngă Negus, a fugit la italieni, urmat doar de cîteva sute de războinici de elită. Șefii ceilalți, pe umăr cu blana
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
constituia un ansamblu de elemente care, trecînd prin valuri și vicisitudini identice erau frămîntate de aceeași dorință de libertate. Regatul Belgiei, care-și dobîndise independența suverană cu 40 de ani mai devreme decît cel italian, făcuse dureroasa experiență a ocupației invadatorului german. După cincisprezece ani urmele și amintirea martirului încă mai erau prezente prin ruine și doliu. Legația României, proprietate a statului, se afla într-o străduță liniștită și provincială cu salcîmi sferici, paralelă cu avenue Louise, arteră elegantă ce ducea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se reînarma o făceau tot mai urgentă. În această privință Marele Stat Major belgian era divizat în privința doctrinei de apărare chiar pe linia de frontieră, cu ridicarea unui mai mare număr de fortificații și obstacole, sau repliere în susul Meusei, abandonîndu-i invadatorului, fără luptă, provincia walonă, Liège, bogată atît în cărbune, fabrici de textile și arme de foc, cît și în frumoase domenii agricole. Greutățile războiului din 1914 întăriseră opinia celor care considerau că, înainte de toate, Belgia trebuia să-și păstreze armata
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Cuplul Ducal, înconjurat de un grup vesel dar disciplinat de băieți și fete, dădea exemplul vieții de familie liniștite și fără fast deplasat. Succedîndu-i surorii sale care rămînea o figură emoționantă de martir, obligată să suporte lovitura de forță a invadatorului teuton în 1914 și să ocupe un tron aservit în locul chiliei monahale dorite, Marea Ducesă își dirija grupul de copii cu o autoritate pe care zîmbetul o făcea convingătoare. În același stil își conducea și afacerile de stat secondată, pentru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
frapant al moralității personajelor. Dispunerea parataxică a celor două imagini creează un efect de montaj care, spre deosebire de narațiunea continuă, incită privirea să treacă de la o scena la alta, printr-un interval lacunar. În imaginea din stânga, după ce a condus lupta danezilor invadatori, Ingvar îi cere lui Edmund să capituleze și să-i recunoască victoria. În imaginea din dreapta, regele anglo-saxon răspunde solicitării lui Ingvar, cu un refuz care-l expune martirizării. Companion to Medieval Art. Romanesque and Gothic in Northern Europe, Oxford, Blackwell
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
povestind cum o samă de intelectuali clujeni, retrăgându-se din calea trupelor brutale, năvalnice, ale armatei roșii, nu au făcut decât să reitereze un act, un reflex pe care alți locuitori ai acestor meleaguri subcarpatice l-au făcut În calea invadatorilor feluriți și prădalnici; pe văi În sus, tot mai sus, pierzându-se În munții și pădurile inaccesibile, contemplând jos, În vale, șarpele trupelor și mașinilor acelei armii compuse din atâtea și atâtea popoare asiatice, buimăciți și beți ei Înșiși de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
obiective. Încercând să deducă „firea” nației sale și a „individului” ce o compune din istorie și din datele certe, lingvistice, constată ca și alții - un Iorga, de pildă! - alături de moștenirile latine, pe cele ulterioare și „dăunătoare”, după părerea sa, a invadatorilor, dintre care unii - Hunii sau Avarii - au fost cei mai prădători, Grecii, prin fanarioți, devastatori de alt fel, În sensul moral, iar Slavii, „care ne-au urmat În munți” timp de vreo trei secole, cei mai puțin devastatori. Sunt influențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
onest, văzându-se confundat cu atâția impostori și escroci, plugarul de vreme - el, care de secole Înfruntă riscurile cele mai directe, mai grave și mai imprevizibile În previzibilitatea lor nefastă! Riscurile vremii, cu siguranță, dar și vicleniile orășenilor, ale diverșilor invadatori, care În ultima vreme se ascund sub măștile cele mai deconcertante, nu rareori sub cele ale unei Înalte justiții! De ce m-aș plânge de singurătate când... ea mă ajută nu numai să mă regăsesc alături de uneltele scrisului meu, dar mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și disperare, dar nu ne-am frânt, deși eram departe de a ne fi constituit într-o colectivitate atât de masivă, de compactă precum cea românească modernă și eram lipsiți totalmente de arma - poate cea mai redutabilă în lupta contra invadatorilor de orice tip: limba, litera scrisă și edificiul triumfător al literaturii și artelor, ceea ce se cheamă cu un termen tehnic și pe care eu nu-l agreez în mod special: suprastructura! Nu, să nu se creadă încă o dată că vreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tiranii „amestecate”, adică române sau străine, și fiind nu ca azi, uniți și mândri de teritoriul și cultura noastră, ci împărțiți, rătăcind prin pădurile de semne și valori ale unor seminții sau regate străine!?... Ura și indignarea, perfect justificate, față de invadatorii ruși, ca și față de slugile lor interne, această ură care a putut fi o armă de luptă și de coeziune a unor spirite libere, curajoase, a fost ea însăși cea care a întunecat multe minți, înlăuntrul și mai ales în afara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mongolii în Ungaria prin trei părți, cu 40.000 de decurioni și centurioni, și nimicesc aproape în întregime oastea adunată la pârâul Sayo. Ioan de Thuróczi, folosind același izvor probabil, și alte mărturii păstrate de tradiție, exagerează când dă cifra invadatorilor la 500.000 de oameni, dar adaogă și un lucru nou: că mongolii au rămas în Ungaria trei ani de zile și din această cauză, neputându-se ara, după plecarea lor au pierit de foame mai mulți locuitori decât au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lăsând la o parte complet știrile despre Transilvania. Doar mai târziu, o cronică germană, urmată de o prelucrare și mai nouă a unui saxon din Brașov, precizează că invazia s-a făcut mai întâi împotriva geților și dacilor. După aceea, invadatorii au intrat în Ungaria, unde, exterminând toată populația, au stăpânit Panonia trei ani de zile. Confruntând știrile date de Rogerius, în Cântecul de Jale, cu alte izvoare contemporane, se poate constata că cronicele maghiare au lacune mai serioase, privind situația
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bogdan, voievodul de Maramureș, viitorul infidel notoriu al Coroanei ungare. De o trecere a lui Dragoș în Moldova nu se poate discuta, atâta timp cât era reținut în luptele de apărare ale Maramureșului și Transilvaniei și de organizarea unei ofensive pentru alungarea invadatorilor la est de Carpați. După coroborarea informațiunilor narative cu cele documentare, se poate stabili acum cu certitudine că tătarii, care au năvălit în Transilvania, în anul 1334, sunt aceia din sudul Basarabiei, din ținuturile Cetatea Albă și Chilia, pe unde
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lor a fost ars de moldoveni. Alte cronici saxone scriu că năvala tătarilor în Transilvania s-a petrecut când Ludovic avea 17 ani și a urmat la tron tatălui său, ceea ce cade tot în anul 1342. Iosef Teutsch povestește că invadatorii au pătruns în Țara secuilor, deci pe valea Trotușului, prin strâmtoarea Ghimeș-Palanca, pe valea Bistriței în sus, prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș spre Maramureș, peste ambele fiind comite Andrei, fiul lui Lackfy, și în Țara Bârsei pe la Oituz. Regiunea Ciucului și întreaga
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]