941 matches
-
auxiliarul a fi, conjugat la una din cele trei forme: viitor indicativ: voi fi, vei fi cântând etc., conjunctiv prezent (cu flexiune de auxiliar): să fi cântând etc., potențial prezent: aș, ai, ar fi cântând etc. Tema de gerunziu rămâne invariabilă. În structura primelor două forme, auxiliarul de mod își modifică forma, în funcție de persoană și număr, prin primul component: voi, vei etc. fi; aș, ai etc. fi. Cea de a treia formă rămâne total invariabilă: să fi cântând etc.: 1. Eu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cântând etc. Tema de gerunziu rămâne invariabilă. În structura primelor două forme, auxiliarul de mod își modifică forma, în funcție de persoană și număr, prin primul component: voi, vei etc. fi; aș, ai etc. fi. Cea de a treia formă rămâne total invariabilă: să fi cântând etc.: 1. Eu voi fi cântând, lucrând, coborând, dormind, părând, vânzând Tu vei fi cântând etc. El, ea va fi cântând etc. Noi vom fi cântând etc. Voi veți fi cântând etc. Ei, ele vor fi cântând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezumtivului, opoziția dintre prezent și perfect se realizează la nivelul temelor verbale, situație unică în flexiunea verbului românesc: voi fi cântat/voi fi cântând; să fi cântat/să fi cântând; aș fi cântat/aș fi cântând. Tema de participiu este invariabilă. Auxiliarul de mod variază în funcție de număr și persoană ca și în structura formelor de prezent: 1. Eu voi fi cântat, lucrat, coborât, părut, vândut, prins Tu vei fi cântat etc. El, ea va fi cântat etc. Noi vom fi cântat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune: nu dorm-i! • sufixul -î; verbele din tipul II2 de flexiune: nu cobor-î! • sufixul -ea; verbele din tipul III de flexiune: nu păr-ea! • sufixul -e; verbele din tipurile IV și V de flexiune: nu petrec-e!, nu plâng-e! Datorită caracterului invariabil al temei de infinitiv, forma negativă nu mai prezintă dezinențe pentru persoană și număr la singular. La plural, nu intervine nici o deosebire în structura verbului, la forma negativă față de cea afirmativă: cântați - nu cântați! Accentul: La forma afirmativă, cade pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care mă provoci la discuție.”, deci, în momentul în care se desfășoară actul lingvistic. Sub aspect morfologic, adverbul se caracterizează prin dezvoltarea unui singur sens gramatical, rezultând din categoria intensității, realizat în planul expresiei prin flexiune analitică, ceea ce asigură caracterul invariabil al structurii interne a cuvântului-adverb. Cele două categorii fundamentale de sensuri din structura cuvântului-adverb, lexicale și gramaticale, se realizează prin termeni liberi: „El scrie mai frumos.” Caracterul invariabil al structurii sale interne apropie adverbul de prepoziții și conjuncții 1. Adverbul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categoria intensității, realizat în planul expresiei prin flexiune analitică, ceea ce asigură caracterul invariabil al structurii interne a cuvântului-adverb. Cele două categorii fundamentale de sensuri din structura cuvântului-adverb, lexicale și gramaticale, se realizează prin termeni liberi: „El scrie mai frumos.” Caracterul invariabil al structurii sale interne apropie adverbul de prepoziții și conjuncții 1. Adverbul, însă, se distinge de acestea semantic, morfologic și sintactic. Sub aspect semantic, adverbul se înscrie între cuvintele purtătoare de sens lexical; în consecință, el poate realiza în mod
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stabilirea identității proprii a interjecției, cu aceleași criterii ca în cazul celorlalte unități lexico-gramaticale, numai din punct de vedere morfologic și prozodic, s-ar putea vorbi de particularități comune cuvintelor numite interjecții; toate sunt neflexibile și toate au intonație exclamativă. Invariabile morfologic, în funcție de opoziții categoriale, interjecțiile sunt variabile din punct de vedere fonetic; numeroase interjecții prezintă realizări fonetice diferite ale unor consoane sau vocale din structura lor, în strânsă legătură cu intensitatea stărilor (sau manifestărilor sonore ale lumii exterioare) pe care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
onomatopeice) dezvoltă câmpuri semantico-sintactice asemenea verbului, în funcție de caracteristici antitetice: personal-impersonal, tranzitiv-intranzitiv. Prin natura lor, onomatopeele au un punct de plecare, o „cauză”, asemeni verbelor personale; ele au (sau pot avea) un subiect sintactic, de „persoana” a III-a: Interjecția rămâne invariabilă în funcție de persoană, dar poate intra, ca predicat, în relația sintactică cu un subiect de persoana I: „Și când răcnește o dată cât ce poate, eu zvârrr! chibriturile din mână, țuști! la spatele lui Zaharia, și-ncepem a horăi...” (I. Creangă) Interjecțiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în jur ® în jurul în față ® în fața Forma de masculin sau de feminin a articolului depinde de genul substantivului din structura locuțiunii (în locul, cu excepția, în fața, în jurul) sau de înscrierea semnificantului adverbului în această opoziție de gen (înăuntrul, înaintea). Prin aceasta, prepozițiile, invariabile în funcție de opoziții categoriale, la nivelul unităților singularia, se grupează în interiorul clasei în funcție de opoziții de gen la nivelul semnificantului, cu consecințe în morfo-sintaxa enunțului. Maria merge înapoia mea/noastră. în spatele meu/nostru. În afara acestei „variabilități” la nivelul de ansamblu al clasei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mărul.” (M. Eminescu) „Ți-aduci aminte ce sfrijit erai pe când erai sărac și cum ne pălmuia căutătura ta ațâțată după ce te-ai procopsit.” (T. Arghezi) Când se realizează prin substantiv, categorie lexico-gramaticală pentru care genul este o trăsătură semantică implicită, invariabilă, numele predicativ nu se mai subordonează acordului: „Pustiul e o gară părăsită despre care nu știu decât ceea ce văd.” (O. Paler) În enunțurile cu subiect multiplu, acordul în gen depinde de genul, numărul, sfera semantică și poziția termenilor componenți. Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
minte 96, nu pot fi acceptate în icoană, așa cum nu pot fi nici în cuvinte sau în gesturi. În această perioadă se remarcă străduința unei elaborări definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
suspendat, va coincide cu atitudinea „neutră”, depersonalizată a creațiilor debussyiste. Iar aceasta va decurge din abandonarea structurii formale construite pe baza dualismului tematic și aplicarea unei tehnici componistice non-dezvoltătoare, în care avansarea se bazează în mod frecvent pe repetițiile aproximativ invariabile ale aceleiași entități motivice. Cercurile mondene ale simboliștilor literari de la sfârșit de secol vor reprezenta un mediu propice de întreținere a comunicării și interrelaționării dintre arte, reunind artiști consacrați ai timpului, precum Stéphane Mallarmé, Paul Valéry, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care o însoțește Ce rythme doit avoir la valeur sonore d'un fond de paysage triste et glacé (Acest ritm trebuie să aibă valoarea sonoră a unui peisaj trist și înghețat). De asemenea, reiterarea motivului ostinato într-o configurație ritmico-melodică invariabilă determină conturarea cu pregnanță a intervenției sale. Plasarea sa frecventă în același registru mediu, exceptând ultima ipostază ce avansează spre registrul acut, conduce la crearea unui fundal sonor cu o calitate timbrală distinctă. Important de analizat în vederea redării interpretative este
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
istorică, configurația scriiturii din La cathédrale engloutie atrage atenția asupra unei circumstanțe particulare, datorată modalității inovatoare de combinare a multiplilor parametri constitutivi ai discursului. De asemenea, acest fapt confirmă în același timp abandonarea procedeului consacrat al muzicii romantice, respectiv, asocierea invariabilă dintre aglomerarea țesăturii și amplificarea coeficientului dinamic. Deși acceptată cu greu, declanșând la acea vremea reacții contradictorii, această nouă tipologie de scriitură compozițională se va distinge ulterior drept una din trăsăturile definitorii ale limbajului compozitorului francez. Alături de Danseuses de Delphes
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fațete ale unei permanente metamorfozări, care operează, în mod exclusiv, la nivelul fondului sonor general. Astfel, într-un spațiu sonor în care juxtapunerile de culori se produc în planul armoniei, dinamicii, timbrului sau registrelor, aspectul stabil al entității tematice, elementul invariabil al discursului, va îndeplini un rol definitoriu în echilibrarea ansamblului. Tema preludiului desfășoară o succesiune acordică ce înlănțuie trisonuri majore, minore și micșorate în stare directă. Acestea afirmă un do major iluzoriu permanent contrazis de bruiajul sonor produs prin suprapunerea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
minte 96, nu pot fi acceptate în icoană, așa cum nu pot fi nici în cuvinte sau în gesturi. În această perioadă se remarcă străduința unei elaborări definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
momentele de reflexie adâncă, de intuiție, când simțim stările exterioare ca pe niște stări vii în continuă formare. Mai mult chiar, datele psihice ale omului se inspiră uneori mai puțin din sentimentele lui reale trăite, și mai ales din imaginile invariabile la care aceste sentimente aderă. În romanul O moarte care nu dovedește nimic un pasaj semnificativ în care însăși literatura este acuzată de acest efect de înstrăinare pe care-l produce: „ nici nu știu dacă mirajul lui Proust nu mă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
educației "Omul, în general, nu e făcut să rămînă totdeauna în starea de copilărie. Iese din ea la momentul prescris de natură, iar acest moment de criză, deși foarte scurt, are influențe de lungă durată."196 Natura urmează o ordine invariabilă în dezvoltare. Rousseau a încercat să urmeze această ordine, preconizînd principiul periodizării educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului. Stabilirea acestei periodizări, care respectă dezvoltarea naturală a copilului din punct de vedere fizic și intelectual, a reprezentat una din cele
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Vom admite pe parcursul întregii dezbateri o relație de cauzalitate între fenomenele și procesele de tip social, în conformitate cu legea cauzalitații universale enunțate de către Bertrand Russell:,,Există între diferite evenimente, petrecute în același timp sau în momente temporale diferite, astfel de relații invariabile încât, dată fiind starea întregului univers de-a lungul unui interval finit de timp oarecare, oricât de scurt, orice eveniment anterior sau posterior poate fi teoretic determinat ca o funcție de evenimente date în cursul acelui interval". Vezi și Cunoașterea lumii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
concepe, și anume producerea animalelor superioare. Există o grandoare în această viziune a vieții, cu numeroasele ei forțe însuflețite inițial de creator, în câteva forme sau numai într-una singură, și în timp ce planeta noastră și-a continuat rotația după legea invariabilă a gravitației, nenumărate forme dintre cele mai frumoase și minunate, apărute dintru-nceput atât de simplu, s-au dezvoltat și continuă încă să se dezvolte". Charles Darwin, Originea Speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, pp. 563-564. 135 Francis Fukuyama, Marea ruptură
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
jeton corespundea la zece franci. După partidă se reglau conturile și jucătorii retrăgeau de sub candelabru de atâtea ori câte zece franci cât reprezentau jetoanele. Văzând acest lucru, unul dintre ei, mare aritmetician poate, dar gânditor slab, spune: Domnilor, o experiență invariabilă mă învață că la sfârșitul partidei sunt cu atât mai bogat cu cât am mai multe jetoane. Nu ați făcut aceeași experiență asupra dumneavoastră? Astfel, ceea ce este adevărat în privința mea este adevărat în mod succesiv pentru fiecare dintre noi și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sunt cele după care se mișcă soarele, planetele și apar anotimpurile și care sunt legea termodinamicii sau legea gravitației și "legile normative" adică normele, interdicțiile și poruncile care determină o anumită conduită umană. O lege naturală "descrie o regularitate strictă, invariabilă care are loc în fapt ori în natură, ori nu are loc". O lege normativă, fie că este o normă juridică sau un comandament moral poate fi instituită de oameni". Popper arată că "... cele două genuri de legi nu au
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a sistemului economic. Haosul poate interveni ca urmare a acumulării unor tensiuni uriașe, și nu este specific economiei libere și societății deschise. Thierry de Montbriall arată că: "un sistem dat este într-o stare de echilibru dacă această stare este invariabilă de-a lungul timpului", sau o altă definiție: "Mai interesantă este o altă definiție (pentru un sistem stabil n.n.), a cărei formulare precisă a fost introdusă de matematicienii sovietici Andronov și Pontreaghin în 1937; în general vom spune că un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
națională este de a face lumea mai sigură, nu de a legitima simpla anxietate ca pretext pentru război. * * * Într-un discurs susținut la West Point în 1993, președintele Bush a vorbit împotriva încercării de stabilire a unui set de reguli invariabile care să guverneze asupra ideii de uz de forță, sugerând în schimb indicații ambigue: Acolo unde mizele o garantează, unde și când forța poate fi eficientă, unde aplicarea sa poate fi limitată ca timp și sferă de cuprindere și acolo
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
amants de Paris, Il pleut, L'orgue des amoureux, Pleure pas, Pour moi des amoureux, Pour moi tout seule, Dans les prisons de Nantes, C'est pour ça, J'ai dansé avec l'amour etc. Mignonă, 1, 47 m, cu invariabila rochie neagră, sobră ce ascundea suferința unei copilării frustrante și un temperament vulcanic, cu mâinile contorsionate de reumatism articular, cucerea publicul din Franța și din alte locuri în lume ce intra în delir de exaltare și admirație la spectacolele ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]