925 matches
-
în care apar „odăjdii violete", „pâlcuri violete" și chiar „mulțimea toată pare violetă" (un cititor remarcă: „Am fost atacat cu violet de către Bacovia", mihaimuscalu.wordpress.com). În ciuda vechimii în limbă a formei cu flexiune, constatăm azi o tendință de utilizare invariabilă a adjectivului; o căutare pe Google a sintagmei „rochia violet' aduce 3.630 de atestări, față de 238 pentru „rochia violetă"; în asociere cu substantivul lumină, numărul ocurențelor este aproximativ egal (2640 „lumină violetă", 2370 „lumină violet"). Sunt mai multe cauze
Violet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6516_a_7841]
-
atestări, față de 238 pentru „rochia violetă"; în asociere cu substantivul lumină, numărul ocurențelor este aproximativ egal (2640 „lumină violetă", 2370 „lumină violet"). Sunt mai multe cauze ale fenomenului: violet este simțit ca termen neologic și este asimilat numelor de culori invariabile: „La tv s-au perindat joia trecută sacouri mov, flanele violet, eșarfe lila, cravate bordo" (AC, 22.12.2009). La invariabilitate poate contribui și confuzia cu sintagmele în care violet este substantiv: culoarea violet. Probabil că unii vorbitori percep în
Violet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6516_a_7841]
-
Mântuitorul a luat-o alături de cei 12 apostoli, cunoscută sub numele de Cina cea de Taină, ar fi avut loc miercuri, nu în Joia Mare sau în Joia Patimilor. Decalarea cu o zi ar putea ajuta la fixarea unei date invariabile pentru sărbătorile pascale. În al doilea rând, din studiile sale reiese că "Iisus, alături de Matei, Marcu și Luca, ar fi folosit un calendar diferit de cel al lui Ioan, care data din vremea lui Moise. Ioan, celălalt evanghelist, se ghida
Paştele ar putea avea o dată fixă. Vezi când ar putea fi sărbătorită Învierea () [Corola-journal/Journalistic/26677_a_28002]
-
într-o fotografie a Erminiei din acea epocă, aflată în odaia de la mansardă. Numai rațional, arhitectul admitea că femeia din fața sa este aceeași de acum peste două decenii și se purta în consecință. Erminia, dimpotrivă, vedea în Ioanide o ființă invariabilă, pe care o venera în actualitatea ei, neputîndu-și în nici un fel închipui omul tânăr altfel decât cel de acum. Ba chiar dimpotrivă, la vederea imaginilor retrospective ale arhitectului, râdea, toate părîndu-i-se neserioase față de aceea impunătoare din prezent. "Tu ești prozaică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
voluntară de senile. Bătrânii pun vată în urechi, ies cu pardesiu în mijlocul verii și-și compun o facies de valetudinari. Nu acesta era cazul lui Pomponescu. Luând ca bază o vârstă rezonabilă de maturitate, Pomponescu (evitînd juvenilizarea) păstra o ținută invariabilă, preferând de obicei haina neagră. Acum Pomponescu adoptase mici retușări. Părea evident că-și vopsea mustața, purta apoi haine mai variate în ton, admițând griul și tabacul. Se ferea totuși de stridențe, de tăietura prea acuzată la talie. Statura sa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de artă rămân nefinite și li se dă o destinație absurdă, neconcepută de autor. În scrisoarea amintită, G. Călinescu neagă că ar fi voit să scrie un roman din viața politică a anilor 1938-1941. "Din moment ce un roman observă prin definiție invariabilul în variabil, presupusul document e întotdeauna falsificat". Intenția fundamentală a fost de a prezenta eroi complecși, fiecare având o concepție despre univers. Ioanide "are mereu în față antinomia construcție umană - eroziune", Pomponescu "oscilează între valoarea de castă și aceea a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
schimbat cu sora mea priviri consternate. Vorbise la fel ca profesorul Mortimer din benzile desenate de Edgard-Pierre Jacobs pe când vizita muzeul din Cairo. Recita un rol. Într-adevăr, în muzee, unicul meu centru de interes era comportamentul părinților mei. Și invariabilul lor comentariu, la înapoiere, în mașină: „Te obosesc, expozițiile astea, dar suntem mulțumiți că le-au văzut copiii. Lui Baptiste i s-a părut magnifică.” Cultura se sprijină pe o neînțelegere. Pe scurt, dacă muzeele m-ar fi plictisit pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
șoareci, cleștișori ruginiți, o lingură pentru trusa de scris, un pieptene știrb, o lopată și un vas emailat, acoperit cu o batistă murdară. Ore întregi, zile, luni, l-am studiat, de la lucarna mea, pe individul ăsta. E înțepenit într-o invariabilă atitudine. Un fular jegos în jurul gâtului; poartă o aba de lână de cămilă și părul alb de pe piept i se întrevede prin gulerul descheiat. Pleoapele-I sunt arse, roase de o maladie tenace și insolentă. De braț are legată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
staliniste din Europa de Est. Le-am vorbit studenților despre această experiență a mea, provocându-i la abordarea lecturii și din acest unghi... Au polemizat inteligent cu viziunile simpliste ale Utopiilor tiranice, dar și cu atâtea superproducții ale Holywoodului, În care Învinge, invariabil și infantil, „Binele”. Au susținut, apoi, convingător, confirmându-mi așteptările, valoarea prozei calculate, veridice și inteligente a lui Tabucchi. * La seminarul despre Recviem au participat ambele clase, dat fiind că personaje ale acestui roman „halucinatoriu” provin din opera lui Fernando
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
siguranță, înseamnă și efort - dar, când vine vorba de sănătate și curățenie, de microbi și de secrețiile organismului ea nu se cruță pe sine și nici nu-i sacrifică pe alții. Aprinde lumânări pentru sufletele morților - alții uită de asta invariabil, dar ea își aduce aminte plină de religiozitate, fără a trebui măcar să-și facă însemnări pe calendar. Are devoțiunea în sânge. Pare a fi, susține ea, singura care, atunci când se duce la cimitir, are „bunul simț“, „decența elementară“ să curețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Wofenberg nu face decât să șteargă de praf baza cu măturica lui de haine cu care vine la meci!), spectatorii din tribună dau pe-afară de încântare: râd, aplaudă, strigă în teren: — Așa, Allie! Trage-i-o, Sokolow! Și, în mod invariabil, doctorul Wolfenberg, care se ia pe sine în serios ceva mai mult decât amatorul de rând (și care-i evreu german până-n măduva oaselor), ridică palma oprind desfășurarea unui joc deja oprit de către Sokolow, și-i zice lui Biderman: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
toată ziua. Imediat după prânz m-a chemat cu câteva cuvinte clare, dar 1 Fosfene - funigei. cu semnificație afectivă mai obscură, scrise pe un bilet de vizită parfumat (pentru ce?): "Iubitul meu prieten, te așteaptă A..." "Te așteaptă A", în loc de invariabilul și protocolarul: "Te rog vino la noi", cu specificarea motivului pentru care mă cheamă și cu numele ei întreg. Înainte, accentul cădea pe motivul invitației, și "Adela" era numai o iscălitură... "Te așteaptă A'' nu este o simplă invitație, este
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
momentele de reflexie adâncă, de intuiție, când simțim stările exterioare ca pe niște stări vii în continuă formare. Mai mult chiar, datele psihice ale omului se inspiră uneori mai puțin din sentimentele lui reale trăite, și mai ales din imaginile invariabile la care aceste sentimente aderă. În romanul O moarte care nu dovedește nimic un pasaj semnificativ în care însăși literatura este acuzată de acest efect de înstrăinare pe care-l produce: „ nici nu știu dacă mirajul lui Proust nu mă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
în gafă. Consecvența personajului cu sine este exemplară și definitorie pentru scrisul lui Teodorovici încă din primele proze (Guma de mestecat, de exemplu) și din romanul de debut din 1999. Același sinucigaș ghinionist este prezent în toate scrierile autorului, gafeur invariabil, om ridicol între oameni ridicoli, animând o lume narativă remarcabil de organică. Eroul din romanul lui Lucian Dan Teodorovici nu este unul lipsit de strămoși literari. El descinde, în linie directă, din plimbăreții incontinenți ai romanelor din anii ’30, indivizi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
al copilului, sub influența educației și a condițiilor de viață.Însușirile și aptitudinile psihice reprezintă după expresia lui I. P. Pavlov- un aliaj, o contopire a elementelor înnăscute cu cele dobândite. În felul acesta dispozițiile înnăscute nu sunt anumite date fixe, invariabile, ci sunt elemente variabile, adică se pot modifica sub influența educației și a condițiilor de viață.”( A. Roșca,1996, p. 18). Se poate spune astfel că în dezvoltarea copilului există anumite stadii de dezvoltare distincte care se caracterizează prin anumite
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
întrebat pe mulți oameni de afaceri ce ar trebui să facă politicienii ca să-i ajute, să dezvoltăm capitalul autohton. „Nu, nu! Să nu facă nimic! Să nu ne pună bețe în roate, atât le cerem”. Cam așa suna răspunsul aproape invariabil și nu este măgulitor pentru politicieni. Poate și Dumnezeu a uitat să mai tragă cu ochiul spre noi. Părintele Argatu a îngrijit mai multe biserici decât Ștefan cel Mare, contra voinței celor puternici ai vremii. Cu bani din alungarea dracului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
n-a pățit nimic. - De ce nu l-ați dat în judecată? - Este un prăpădit și, apoi, am și eu demnitatea mea... Mulți cetățeni din zonă fac plângeri pentru cercetarea abuzurilor săvârșite de către unii polițiști din zona Făurei, dar răspunsurile rămân invariabile. Vă facem cunoscut! Ministerul Public/ Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial/ Nr.1896/P/ 1997/28.02.2000 Vă facem cunoscut că prin rezoluția acestui parchet militar s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de căpitanul Gogan Costică, plt. maj. Zainea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în organul de presă al partidului. Restul cursului nu era decât o recitare uniformă a unor date de manual care se repetau invariabil timp de decenii. De altfel, și lucrările de licență pe care le conducea părintele N. erau mereu invariabile - adică reproduceau textual paginile unei teze scrise înaintea războiului; doar primele pagini erau originale, cu numele studentului și titlul lucrării, restul era plagiatul, integral reprodus, cu o dactilografie la zi, a două-trei texte de licență străvechi. Și cum părintele N.
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
plastică a unor dureri mute, a unei drame închise și înăbușite, a unui timp fără istorie. O mie de ani într-o monotonie subistorică, o mie de ani ca o multiplicare monstruoasă a unui moment, a unui singur moment! Spectacolul invariabil al persecuției îmi dă fiori reci; căci mă înspăimîntă o dramă cu un singur motiv. Aceeași lipsă de libertate și în celelalte provincii; numai că variațiile peisajului dau iluzia unui joc istoric. Îmi place-n clipele de tristețe să măresc
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
va avea ultimul cuvînt, Îi spune că nu va mai suporta așa ceva. În rarele ocazii cînd Michael mai are ceva de adăugat și voința să o facă, Linda iese trîntind ușa, pînă ce el Își cere scuze. Ceea ce, În mod invariabil, se și Întîmplă. Dar Michael (O, mulțumesc lui Dumnezeu că există el!) nu-i va permite să ne strice petrecerea, iar cînd deschide iarăși gura, e mai sever decît l-am văzut vreodată, decît mi-aș fi Închipuit că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
legate în piele de marochin, amestecul de ceară de sigiliu și panglică roșie, care este viața sa de serviciu. Da, știe aproape tot despre continuitate. Fiecare aspect al existenței sale, de la hârtia cu antet pe care-și scrie corespondența, până la invariabilul prânz pe care-l ia la ora unu cu domnul Muskett la restaurantul din colț, atestă poziția sa de păstrător al tradițiilor, o forță mică, dar onorabilă, conservatoare, în viața unei mari națiuni. Este o mare ușurare. Când a sosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
încercă ea încă o dată. Pleacă naibii de-acolo! Se întoarse și strigă: - Ar putea să mai fie cineva înăuntru! Deja enervată, Sachs spuse: - Acesta e locul unei infracțiuni! Nu ai voie. - Ar putea să mai fie cineva înăuntru! veni răspunsul invariabil al bărbatului. - Nu, nu, nu. Au ieșit toți. Sunt nevătămați. Hei, mă auzi? Alo, amice... Mă auzi? Părea că nu sau nu prea îi păsa. Continua să sape, aflat parcă în transă. Ce urmărea, de fapt? Era bine îmbrăcat, purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
trimitea pe fetița lui cea mică în vizită la nașa ei. Ajungea cu trăsura de la amiază și pleca cu cea de la ora șase. Adălaïde Siffert îi gătea friptură de porc și fasole verde, salată și o prăjitură de mere. Meniu invariabil. O știu de la ea. Micuța cerea încă o porție de prăjitură. Și asta știu tot de la ea. După aceea, își petreceau după-amiaza brodând. Câteodată, Belle de jour mai făcea și puțină curățenie prin casă. La ora cinci, mai lua o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ce țin și de caracterul memorialistic al cărții, dar sunt privite și din perspectiva juristului și a fostului anchetator. La mijlocul lunii iunie a fiecărui an, sunt reamintite în massmedia evenimentele din vara anului 1990, insistându-se cu obstinație pe o invariabilă imagine, a unui cetățean lovit de mineri, și aducându-se în discuție și condamnându-se doar intervenția ortacilor din zilele de 14 și 15 iunie. Nu se amintește mai nimic de ceea ce s-a întâmplat în 13 iunie. La rândul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
raportul de constatare grafică. Atât mi-a trebuit! Moșul, tot din zona Moldovei, m-a privit șăgalnic, mi-a zâmbit șugubăț, apoi m-a exasperat o jumătate de zi, la orice întrebare pe care i-o puneam, cu un răspuns invariabil: „Da’ scrisu’ samânî, tovarășu’ căpitan!”. Așadar, nu întâmplător am făcut această paranteză, ci pentru a preciza că, fără excepție, cazurile având ca obiect redactarea și expedierea sau difuzarea de înscrisuri anonime erau considerate rezolvate numai dacă autorii își recunoșteau faptele
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]