1,040 matches
-
de altfel, părintelui un atac cerebral parțial), din cauza egoismului cu care a extras ultimele resurse financiare ale unei moșii aflate în colaps, Dostoievski se simțea cu siguranță responsabil, într-o anumită măsură, de moartea tatălui și de exploatarea nemiloasă a iobagilor, văzută ca mobil al presupusului asasinat. Dostoievki își continuă studiile și este promovat în 1841 inginer cadet, ceea ce îi permite să locuiască în afara academiei. În același an, influențat de poetul german preromantic Friedrich Schiller, scrie două opere teatrale: "Maria Stuart
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
a condus economia azteca.Civilizație Azteca a fost, de asemenea, extrem de dezvoltată social, intelectual și artistic. A fost o societate extrem de structuraat, cu un sistem riguros de caste ; în partea de sus erau nobili, în timp ce în partea de jos erau iobagi, servitori și sclavi ucenici.Credința azteca era în comun mai multe aspecte cu alte religii, cum erau și la civilizația Maya, în special ritualurile de sacrificiu uman. În marile orașe ale imperiului aztec, temple magnifice, palate, piețe și statui au
Imperiul Aztec () [Corola-website/Science/298758_a_300087]
-
Măsurile edictate de împărat cu privire la Pământul Crăiesc au recunoscut egala îndreptățire a locuitorilor lui, adică egalitatea românilor cu sașii, dreptul de așezare și achiziție de proprietăți în orașe etc. Reformele iozefine ale învățământului au deschis porțile școlilor și pentru fiii iobagilor, îndeosebi români și maghiari, iar dezvoltarea învățământului confesional a favorizat îndeosebi învățământul greco-catolic și ortodox. În urma înrăutățirii relațiilor dintre împăratul Iosif al II-lea și papa Pius al VI-lea autoritățile imperiale au oprit trimiterile la studii la Roma și
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
memoriu al episcopului Ioan Bob, pentru dotarea clerului și înmulțirea școlilor române unite, drept mijloc de cultivare a poporului român. În urma Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 îndreptată împotriva sistemului feudal, mișcare care i-a atras și pe iobagii maghiari din Trascău, autoritățile imperiale au procedat la mai multe ameliorări ale obligațiilor iobăgești și ale situației minerilor din Munții Apuseni. Pe domeniul Zlatnei au fost înființate mai multe școli populare, iar un an mai târziu, la 22 august 1785
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
o ediție revizuită și adăugită sau dacă este o extindere de tiraj, deși tirajul diferă de cel al volumului din 1976. (Bun de tipar 25.02.78; tiraj 6300 ex. broșate). Față de volumul apărut în 1976 are câteva modificări. Poezia „Iobagii“ are titlul „Țăranii“, iar poezia „Secetă“ apare cu titlul „Durere“. În acest volum apar trei poezii noi: „Ascensiune“, „Cântec“, „Autoportret“ (Rohia, 1977). Publică la Editura „Meridiane“ albumul „Luchian“, care cuprinde studiul „Luchian, Zugravul“ o cronologie și șaizeci și șapte de
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
masacrul contra aristocrației, burgheziei și în definitiv contra tuturor celor care i se opun, și care să exprime ură prin orice por al ființei lui: istoria individuală și a familiei lui sunt suficiente, acesta născut fiind într-o familie de iobagi și mort în pușcăriile țariste, ajunge să muncească într-o fabrică de copil (de la 9 ani), se dovdește autodidact și învăță singur să scrie și ajunge chiar instructor de religie, fără a renunța însă la ura tipică clasei din care
Comunism () [Corola-website/Science/297923_a_299252]
-
cu Austria cât și cu Prusia. În plus, imperiul a devenit mai eterogen din punct de vedere etenic, trebuind să asimileze un mare număr de polonezi, ucrainieni, bieloruși și evrei. Soarta țăranilor ucrainieni și bieloruși, care lucrau în principal ca iobagi, nu s-a schimbat prea mult sub stăpânirea rușilor. Existența unui mare număr de credincioși catolici în noile teritorii cucerite a făcut și mai grea integrarea cetățenilor de altă credință decât cea ortodoxă. În timpul războiului ruso-turc din 1768 - 1774, Rusia
Istoria militară a Imperiului Rus () [Corola-website/Science/307333_a_308662]
-
un cazac de pe Don, Emilian Ivanovici Pugaciov s-a proclamat reînviatul țar Petru al III-lea. Un mare număr de cazaci, diferite triburi turcice care erau nemulțumite de creșterea centralizării statului rus, dar și muncitorii industriali din Munții Ural și iobagii care doreau libertate s-au alăturat răscoalei. Implicarea adâncă a forțelor armate ruse i-au permis lui Pugaciov să preia controlul asupra unei părți a zonei Volgii. În 1774, armta regulată a zdrobit rebeliunea. Istoria armatei ruse din această perioadă
Istoria militară a Imperiului Rus () [Corola-website/Science/307333_a_308662]
-
rândul localnicilor în secolul al XIX-lea. O parte a populației s-a retras în munți pentru a lupta împotriva stăpânirii austriece. În perioada 1817-1830 a acționat în apropierea Vijniței grupul de haiduci condus de Miron Ștoliuk. În perioada 1848-1849 iobagii din Vijnița s-au răsculat sub conducerea lui Luchian Cobiliță. În anul 1855, Vijnița devine centru administrativ. Orașul a suferit ca urmare a luptelor din primul război mondial. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, orașul Vijnița a
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
pagini deschise în Biblie, cu imagini simbolice, adeseori lămurite în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor românești, cei mai mulți analfabeți. Pictura murală a prins un deosebit avânt în Transilvania, în secolul 18, unde arta picturii a contribuit la educarea și emanciparea iobagilor români. La micuțele biserici de lemn din Sălaj zugravii au fost plătiți să întindă creațiile lor și pe pereții exteriori. În forme asemănătoare s-au petrecut lucrurile și în Oltenia, sub influența puternică a bisericilor de zid. Picturile murale din
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Ludwig van Beethoven, Franz Schubert și Robert Schumann. După o criză, părăsește regimentul în iulie 1858 și începe să lucreze la unele compoziții muzicale împreună cu Mili Balakirev. În urma unei vizite la Moscova în anul 1861, va fi impresionat de revoltă iobagilor contra regimului țarist, revoltă care va cauza probleme financiare familiei sale, fiind nevoit să se reîntoarcă acasă. Scrie câteva articole în ziarul cotidian „Comună” Aici se va alătura unui grup de compozitori, care în cursul timpului va fi cunoscut sub
Modest Petrovici Musorgski () [Corola-website/Science/306634_a_307963]
-
-o în conflictele cu nobilii, biserica și așezările din jur. Pentru a ajuta la creșterea populației, a emis o serie de decrete (în 1467, 1478 și 1485) prin care a decis să acorde dreptul de a se stabili în oraș iobagilor ce și-au achitat taxele. În 1463 și apoi în 1467 Corvin va apăra Clujul în procesele cu reprezentanții bisericești ai mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, urmând ca apoi să îi sprijine împotriva atacurilor nobililor de Someșeni. Îi va apăra și în
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
-lea. Documentele epocii, (precum este Pravila rusă), fac distincție între cele câteva feluri de dependență a țăranilor față de stăpânii de pământ. În mod tradițional, cuvântul rusesc folosit pentru a denumi țăranul în epocă - "крепостной крестьянин (krepostnoi krestianin)" - este tradus prin iobag. Codul de legi al lui Ivan al III-lea - Sudebnik (1497) - înăsprea legarea de pâmânt și le restrângea libertatea de mișcare a țăranilor. Rușii s-au luptat neîncetat împotriva statelor succesoare ale Hoardei de Aur, în principal împotriva Hanatului Crimeii
Iobăgia în Rusia () [Corola-website/Science/303031_a_304360]
-
a Rusiei și a crescut sarcinile de plată ale țăranilor. După legiferarea unor noi reguli care înăspreau și limitau și mai mult dreptul la mutarea liberă de pe moșii, marea majoritate a populației a fost în cele din urmă transformată în iobagi. Șerbia a fost legiferată prin "Sobornoe ulojenie - Codul de legi" (Соборное уложение) din 1649. Fuga de pe moșie a devenit un delict grav împotriva statului. moșierii ruși căpătau drepturi aproape nelimitate de proprietate asupra iobagilor lor. Proprietarul putea transfera altui moșier
Iobăgia în Rusia () [Corola-website/Science/303031_a_304360]
-
în cele din urmă transformată în iobagi. Șerbia a fost legiferată prin "Sobornoe ulojenie - Codul de legi" (Соборное уложение) din 1649. Fuga de pe moșie a devenit un delict grav împotriva statului. moșierii ruși căpătau drepturi aproape nelimitate de proprietate asupra iobagilor lor. Proprietarul putea transfera altui moșier șerbii, fără pământul pe care aceștia îl munciseră, în același timp putând păstra posesiunile și familiile înstrăinaților. Totuși, stăpânul nu avea voie să-și ucidă iobagul. Iobăgia a devenit completă în Rusia mult mai
Iobăgia în Rusia () [Corola-website/Science/303031_a_304360]
-
ruși căpătau drepturi aproape nelimitate de proprietate asupra iobagilor lor. Proprietarul putea transfera altui moșier șerbii, fără pământul pe care aceștia îl munciseră, în același timp putând păstra posesiunile și familiile înstrăinaților. Totuși, stăpânul nu avea voie să-și ucidă iobagul. Iobăgia a devenit completă în Rusia mult mai târziu decât în restul țărilor europene. Au izbucnit numeroase răscoale împotriva legării de pământ, de cele mai multe ori împreună cu răscoalele cazacilor, așa cum a fost răscoalele lui Ivan Bolotnikov (1606-1607), Stenka Razin (1667-1671), Condrati
Iobăgia în Rusia () [Corola-website/Science/303031_a_304360]
-
Pugaciov și până la începutul secolului al XIX-lea, au izbucnit sute de rebeliuni de-a lungul și de-a latul Rusiei și nu a fost nici o perioadă în care țăranii să fie complet liniștiți. De la mijlocul secolului al XVIII-lea, iobagii reprezentau majoritatea relativă populației țării, așa cum arată recensămantul din 1857, adică 23,1 milioane din 62,5 milioane de locuitori ai Imperiului Rus. Iobăgia rusă a rămas în totalitate legată de tehnologiile extensive tradiționale ale țăranilor. Recoltele au rămas scăzute
Iobăgia în Rusia () [Corola-website/Science/303031_a_304360]
-
-lea. Creșterile veniturilor din agricultură erau datorate în principal creșterii suprafețelor cultivate și înăspririi condițiilor de muncă ale țăranilor. În provinciile baltice ale imperiului , (Curlanda, Livoniam Estonia), iobăgia a fost abolită la începutul secolului al XIX-lea. În 1861, toți iobagii au fost eliberați printr-o reformă agrară majoră gândită de țarul Alexandru al II-lea, care a considerat că "este mai bine să eliberezi țăranii de sus" decât să aștepți până ei își vor câștiga libertatea "de jos". Iobăgia a
Iobăgia în Rusia () [Corola-website/Science/303031_a_304360]
-
decât la anumite categorii ale populației rurale. În secolul al XII-lea, exploatarea așa-numiților zakupi de pe moșii ("ролейные (пашенные) закупы - poleine (pașennie) zakupî") și a smerdilor care prestau robota ("барщина - barșcina, corvoada") era în mare măsură similară cu exploatarea iobagilor. În conformitate cu prevederile "Russkaya Pravda", un smerd princiar avea drepturi limitate la proprietate și anumite libertăți personale. Dreptul de proprietate asupra pământului revenea stăpânului feudal, iar viața țăranului era echivalată cu cea a unui holop, ceea ce însemna că uciderea lui era
Iobăgia în Rusia () [Corola-website/Science/303031_a_304360]
-
pentru toți bărbătii cu excepția clerului și aristocraților, ca și o mulțime de taxe indirecte pe alcool, sare și chiar și pe bărbi. Pentru asigurarea cu uniforme și cu arme a armatei, Petru a dezvoltat industriile textilă și metalurgică folosind munca iobagilor. Petru a dorit să asigure Rusiei tehnologii, instituții, învățământ și idei europene. El a impus bărbaților de origine nobile să se instruiască în stil occidental, a înființat școlile primare în care se învățău bazele aritmeticii, scrisul și cititul. A înființat
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
aibă granițe comune cu Prusia și Austria. În plus, imperiul a devenit și mai eterogen din punct de vedere etnic, prin absorbirea unui mare număr de belaruși, ucrainieni, polonezi și evrei. La început, soarta ucrainienilor și belarușilor, în mare parte iobagi, s-a schimbat foarte puțin sub domnia noului stăpân imperial. Polonezii catolici au resimțit din plin pierderea independenței și s-au dovedit greu de controlat, răsculându-se de mai multe ori în timpul ocupației rusești. Rusia a interzis în 1742 accesul
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
nu le putea încălca. Statutul orășenilor s-a dovedit mai complicat și până în cele din urmă mai puțin izbutit decât cel al nobililor. Ecaterina nu a reușit să enunțe un statut pentru țărani și nu a reușit să amelioreze starea iobagilor. În felul acesta, reformele sociale ale împărătesei au fost incomplete. "Occidentalizarea" Rusiei a continuat în timpul domniei Ecaterinei. Creșterea numărului de cărți și periodice a făcut să crească numărul dezbaterilor intelectuale și ascuțirea criticii sociale. În 1790, Alexandr Nicolaevici Radișcev a
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
au început să se asemene tot mai mult cu elitele culturale vest-europene. Organizarea societății și a sistemului de guvernare, de la instituțiile centralizate ale lui Petru cel Mare la administrația provincială a Ecaterinmei cea Mare, a rămas practic neschimbată până la emanciparea iobagilor din 1861 și, în anumite privințe, până la căderea monarhiei din 1917. Avansarea imperiului către sud în timpul domniei Ecaterinei, inclusiv fondarea orașului Odessa, port la Marea Neagră, a asigurat bazele comerțului rusesc cu cereale din secolul al XIX-lea. În ciuda acestor realizări
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
a rușilor de rând, a ridicat probleme importante despre chiar esența istoriei, culturii și identității rusești. Rusia a reușit să ajungă o putere militară de primă mărime sprijinindu-se pe constrângere și pe conomia de comandă primitivă bazată pe exploatarea iobagilor. Deși dezvoltarea economiei Rusiei asigura autosuficiența țării în secolul al XVIII-lea, ea a rămas nepregătită pentru schimbările Revoluției Industriale care avea să aibă loc în Europa Occidentală. Încercarea Ecaterinei de a organiza societatea în stări corporative a trebuit să
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
armenești. Cum influența occidentală și opoziția la autocrație a continuat să crească neîncetat, regimul a răspuns prin crearea poliției secrete și înăsprirea cenzurii pentru controlul tuturor persoanelor care militau pentru schimbare. Regimul a rămas dependent de economia bazată pe exploatarea iobagilor care trebuiau să suporte exploatarea claselor privilegiate și să asigure suportul economic și uman pentru guvern și forțele armate. Rămanerea în urmă a Rusiei și slăbiciunile moștenite au devenit evidente la începutul secolului al XIX-lea, când Imperiul a fost
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]