807 matches
-
televiziuni dovedește că nu e un caz izolat și că mulți alți jurnaliști îi sunt cumetri. Că sunt conștienți că joacă în aceeași ligă și căi unesc aceleași interese. Că de fapt așa e o mare parte din presa românească - ipocrită, șantajistă și coruptă. Bogdan Chirieac e doar partea vizibilă a aisbergului. Un om care a avut neșansa să fie dat de gol și pe care acum colegii de breaslă se grăbesc să l reabiliteze, gândinduse că sar fi putut să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Și-o făceam dacă n-aș fi știut că acolo, la București, niște invalizi intră în gol de producție. De tine nici nu mi-ar fi păsat. Tu, de fapt, ai venit aici să-ți vezi prietena, pe Brîndușa această ipocrită, ajunsă în postul de inginer-șef al combinatului! Să-ți fie rușine, Mihai! îmi strigă Cristina. Nu-ți permit să-mi insulți prietena! Am să-i dau telefon și-am să-i spun tot ce-ai zis despre ea. Dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prim-secretarul, să nu uităm pentru ce sîntem aici! Tovarășe prim-secretar, îi răspund eu, n-ar fi rău să se clarifice de ce sîntem aici. Explozia de astăzi este un accident, ori este urmarea nefastă a unei atitudini superficiale și ipocrite, deghizată în atitudine comunistă față de muncă?! Au amuțit cu toții, cu răsuflarea tăiată, încremeniți la jumătatea vreunui gest; privesc aiurea, spre agendele din fața lor, ori spre agendele celor de dincolo de masă. Doar prim-secretarul se uită lung la mine. Se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Îmi pare rău pentru omenire, pentru suferințele viitoare. Eu, dacă te-aș avea lângă mine, cred că aș suporta și mai greu situația, fiindcă mi-ar fi frică de orice pentru tine. Așa, singură, am învățat arta de a fi ipocrită, mincinoasă, lașă, slabă; mă prostesc. Dar tu, floarea mea de deșteptăciune, de zâmbet și de frumusețe, să crești liberă și bravă pe pământul francez cel atât de iubit. Să-l ferească Dumnezeu de a cunoaște ceea ce cunoaștem noi așa de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ținută la Iași În 1910 -, dați-mi voie să fixez figura acestui Șloim cu aere de Cezar [= Take Ionescu]. Priviți-l : o Încovoiere semitică a nasului, o clipeală de ochi de pehlivan, o voce de Ițic, o familiaritate afectată și ipocrită, o paliditate măslinie a omului care nu roșește decât de frică, o lașitate uleioasă răspândită peste Întreaga lui făptură. În figura ca și În viața lui nu afli o singură linie dreaptă ; numai linii curbe, trăsături sinuoase, apucături insinuante - care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
judecați, f)când cele mai neverosimile m)rturisiri. Și toate pentru consumul lumii Întregi. Este adev)rât c) mințim foarte mult - Vidal are dreptate -, mințim În draci. În literatura noastr) nu exist) personaje de genul lui Tartuffe, nu exist) monștri ipocriți sau cinici Înverșunați. În locul acestora avem nenum)rate mituri nobile, pe care le aplic)m vieților noastre cu o conștiinciozitate imbecil). Tot ce facem r)u se bazeaz) pe cele mai Înalte rațiuni. Cum poate un om că Richard Nixon
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
stânga marocan)? Ce Înseamn) barajul de la Assuan? Nasser face cu adev)rât, În mod obiectiv, pași spre socialism În Egipt?»... De fapt, este rușinos s) nu invit)m reprezentanții stângii din Israel, Ins), dac) Îi invit)m - s) nu fim ipocriți -, ăsta Înseamn) s) nu-i invit)m pe arabi”. Cu alte cuvinte, sunt milioane de arabi - care, din punct de vedere politic, sunt puternici. Nici Departamentul de Stat, nici Biroul Politic, nici Jean-Paul Sartre nu-și pot permite s)-i
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dreptatea. Felahii, dup) ce Își vor rec)p)ta omenia, vor Înv)ta s) citeasc), s) fie cet)țeni adev)rați etc. „Este rușinos s) nu invit)m reprezentanții stângii din Israel, Ins) dac) Îi invit)m - s) nu fim ipocriți -, ăsta Înseamn) s) nu-i invit)m pe arabi”, spunea Sartre. Ultimele plimb)ri prin Ierusalim. Mai mult ocazii de a-mi lua r)mas-bun decât de a vizita noi locuri. Ploile reci care cad În avers) sunt uneori atât
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
găsi reflecții aparent profunde sau fericit formulate). A venit apoi vremea ca Sartre să nu mai fie înjurat în Uniunea Sovietică și deci nici la noi. Devenise tovarăș de drum, luptător pentru pace, angajat, dragă Doamne, angajat în toate acțiunile ipocrite, mincinoase, ignobile și ferite de risc ale comuniștilor. Mai breaz decât Steinbeck, Seferis, Hemingway, Camus, Mauriac, decât atâția predecesori iluștri, a făcut gestul publicitar (în fond o mojicie) de a refuza premiul Nobel pe motiv că nu fusese încă acordat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai bine plec din învățământ decât sămi calc demnitatea de om. Sub nici o formă nu voi fi de acord să fac pe placul răutății unui coleg de la care aș66 tept, fiind tânără și fără experiență, un ajutor și nicidecum lovituri ipocrite. - Felicitări, domnișoară. Ar fi trebuit să te naști în Ardeal așa cum eu m-am născut în Dej! În primăvara lui 31, în aprilie, brațul Chilia, pe al cărui mal era așezat Vâlcovul, la vărsarea Dunării în Mare a fost blocat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
s-a întors acasă ud și fără salam, " Catastrofa", mi-am spus eu. Profesorul s-a interesat dacă autorul este debil mintal și i-a pus, totuși, cinci. Când a ajuns la teza mea, m-a chemat, cu un aer ipocrit, mieros, la catedră, m-a întrebat de ce îmi bat joc de el, de ce îmi permit să scriu tâmpenii la teză la dânsul, toate spuse crescendo, de parcă era Hitler în discursul de la Munchen, pe care tocmai îl ascultasem la radio. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fie amnezici. În consecință voi resuscita propriile mele amintiri despre acea perioadă despre care este acuzată Mona Muscă de către noii inchizitori. Aceștia sunt, de regulă, fie tineri și nerăbdători să dărâme mituri politice ca să instaureze altele, fie maturi și tare ipocriți sau interesați, unii nu tocmai de „adevăr”, cuvânt atât de frecvent în limbajul marilor demagogi ai neamului. Mona Muscă era asistentă universitară în Timișoara la programele pentru anul pregătitor pentru studenții străini în 1977-1978. Din acea poziție nu putea să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
manuale, s-a mutat la Liceul Național. Anii de pensie l-au găsit demoralizat, expediat de comuniști într-o școală periferică, pare-se profesională. Ca să-și câștige pâinea, predase și în mediul rural. Vioiciunea sa nu era compatibilă cu rigiditatea ipocrită a celor ce se aflau în fruntea învățământului ieșean. Mic, negricios, cu părul creț, profesorul avea o față atât de mobilă încât școlarii mai impertinenți se simțeau îndemnați să se strâmbe la dânsa. Domnul Papastopol îi trata cu o ironie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-te și reflectează“. Spera ca viața disciplinată a seminarului să-l fi corectat din vivacitatea sa nedomesticită. Luat așa pe nepregătite, fără a reflecta prea mult, Diodato a răspuns: „Da, mă voi face preot“. Și nu a fost o decizie ipocrită sau ușuratică, ci o adevărată vocație, chiar dacă modul ar putea părea ciudat. A ales să frecventeze seminarul ca extern neputând suporta regulile rigide pentru cei interni. De atunci a început să frecventeze asiduu și parohia și s-a înscris în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
VICTOR PAPILIAN Dintre toate scrierile freudistului și dostoievskianului Victor Papilian, În credința celor șapte sfeșnice e cea mai interesantă. Eroul este Maxim, servitor și șef al sectei mileniștilor, mistic sincer și haotic, actor excelent pentru mulțime, ființă devotată și totdeodată ipocrită, neprihănită și criminală. Unele scene sunt de neuitat, ca de pildă aceea în care Maxim servește în smoching pe stăpânii săi, luând parte cu deferență la convorbirile lor, sau întrunirea în bucătărie a noii eclezii. ALȚI PROZATORI Sabin Velican (Pămînt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dezvolta spiritul de observație și de analiză -, o societate care că solicite observatorului acest spirit și să i-l ascută. (S-a zis că la Rochefoucauld nu a putut deveni autorul Maximelor decât într-o societate complicată, rafinată, egoistă, vanitoasă, ipocrită din cauza vieții de curte etc. Transplantat la Iași atunci, ori acum, de unde ar fi putut scoate Maximele?) France și Proust, în deosebire de Hugo etc., presupun, în primul rând, toată cultura modernă în supremul ei grad de dezvoltare. Acum, firește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai malițios, cu judecăți de valoare tranșante, grav când e vorba de lucruri grave, bun psiholog și portretist - în latura morală - foarte dibaci. Are o morală, dar nu se grăbește să construiască un sistem. Este morala „creștin-existențială”, nu „bucherească și ipocrită”, zice el într-un loc. „Creștin existențial” este o definiție care i se potrivește. Când răspunde corespondentului său de la Iași, se simte „bătrân și resemnat”, dar scrie „detașat și voios”, nu are teorii, nu crede în estetică și nu crede
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
este scriitorul în publicistica din Tămâie și otravă (I-II, 1934-1935), culegere de „impresii despre oameni și locuri” reale. T., al cărui umor e o expresie a toleranței joviale, devine neconcesiv în confruntarea cu grobianismul, pedanteria scientistă și erudită, smerenia ipocrită, pocirea limbii, indecența „polemicilor” autohtone. Paleta ironistului se dovedește însă foarte largă, mergând de la înfierarea fără drept de apel (cazul Giorge Pascu) până la bătaia amabilă pe umăr (Șerban Cioculescu, a cărui erudiție, ajunsă în domeniul vinicol, e surprinsă derapând). Aceste
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
La sfârșitul anului 1925, din cauza unor neînțelegeri de principiu cu noua conducere a Adevărului (Constantin Mille cedase, în 1920, proprietatea cotidianului democrat la impunerea căruia contribuise esențial, încetând să mai fie și director politic), Bacalbașa, atras de cântecul de sirenă ipocrită a lui Stelian Popescu, trece în redacția Universului, în cadrul căreia își păstrează o relativă independență de gândire, deci fără a-l seconda pe patronul ziarului, în toate campaniile naționalist șovine și dema gogice pe care acesta le promova („Nu pot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
diversă, surprinzătoare, cu contraste ce mi s-au dezvăluit pe parcurs, uneori abia după ce m-am ciocnit de ele: oameni integri, cu calități remarcabile, și secături cu năravuri dezgustătoare; talentați și veleitari; consecvenți și marionete; moderați și abuzivi; loiali și ipocriți; zeloși și rezervați; sinceri și vicleni; îndrăzneți și fricoși; calmi și anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la „evenimente”, dar și la mulțime de incidente, la etalări de marote, la contraziceri pătimașe, la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scăpat pînă acum nici un episod din serialul Umbra Turnului, despre domnia lui Henric al VII-lea, întemeietorul dinastiei Tudorilor. Îl urmăresc îndeosebi pentru „tema puterii”. Henric nu se considera un rege mare și asta l-a făcut prudent, abil, diplomat, ipocrit, concesiv, ferm (dar nu inflexibil) etc., după împrejurări, pe care le-a înțeles - se deduce - totdeauna bine. Și-a consolidat domnia îndreptînd Anglia spre epoca monarhiei absolute, eliminînd sistematic pe oricine ar fi putut să împiedice planurile sale, nu în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
subestima?) am „darul observației” (calitate pe care o moștenesc de la mama) și niște exigențe de ins poziționat la margine, nu pot suferi complezența, servilismul, laudele nesincere („abile”, „strategice”, „diplomatice”), inspirate de calcul și nu de respect. Mi-s nesuferiți zelatorii, ipocriții, viclenii care împart în stînga și n dreapta „vorbe bune”. Ei sînt cei ce maschează adevărul, îl lustruiesc, îl livrează cu cîntarul, pun în circulație doar partea lui ușor digerabilă. Nesuferite îmi sînt frazele lor cosmetice (plasturi pentru afectările vanitoșilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că acela sau aceea traversează o perioadă nefastă. „Bietul Cutare”, „biata Cutare” au aproape întotdeauna rolul de a anunța ceva senzațional din perspectiva povestitorului. Că prin ele emană răutatea, o dovadă e faptul că le aud mai des din gura ipocriților decît din a oamenilor reputați ca sinceri. *Trecută din registrul sentimental în cel politic, mi se pare mereu actuală următoarea „poruncă verlainiana”, tradusă astfel de Macedonski: „Cine gîndul nu-și trădează / Nu oftează!”(Opere, II. Poezii, EPL, 1966, p. 51
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
activist. Stimulat de cele povestite de G., Sergiu a dat și el un exemplu care să întărească imaginea de petrecăreț a lui C.S., tip care, în perimetrul județenei de partid ori al instituției pe care o conduce, păstrează, la modul ipocrit, o figură convențională, preocupată, rigidă. Prin grotescul ei, întîmplarea e antologică, bună de știut de către un prozator ca Fănuș Neagu sau de către un regizor cu apetit pentru sarcasm. E copioasă, halucinantă! Cică, după o „activitate complexă” la Podu Turcului, eroul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și cînd îmi dau seama că nu puțini o duc și mai greu decît mine.” Această „filosofie” îl ajută, îmi dau seama, să se comporte normal, prin comparație cu cei care numai ce deschid gura se și vaită la modul ipocrit, de-ți vine să crezi că le merge numai de-a-ndoaselea. *Lîngă magazinul „Orizont” (alimentar și industrial) au instalat ieri sau azi-noapte o cutie albastră, de mărimea celor poștale, pentru „Sesizări către Miliție”. Desigur, același lucru va fi fost făcut și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]