749 matches
-
factorilor genetici, dacă există, nu transformă totuși agresivitatea masculină într-o fatalitate. Doar că în organizarea programelor de intervenție și de prevenire eficientă diferențele individuale de manifestare a agresivității trebuie luate în calcul. Anumite trăsături de personalitate precum anxietatea sau iritabilitatea par să determine probabilitatea angajării unei persoane într-un act de agresiune în cazul în care nici o explicație în termeni de factori sociali nu poate fi avansată. Este adevărat că personalitatea influențează comportamentul, iar preferințele determină alegerea situațiilor în care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cereau subiecților să aprecieze o persoană absentă și necunoscută. Aceleași rezultate au fost obținute și de alți cercetători (Baron, 1972; Baron și Bell, 1975; Bell și Baron, 1976 citați de Baron et al., 1994): creșterea temperaturii provoacă o stare de iritabilitate la indivizi, favorizând apariția comportamentului agresiv. Analizând efectele temperaturii "ostile" într-un cadru interpersonal pentru a studia comportamentul agresiv față de alți indivizi, Baron (1972) constată o diminuare în intensitate a reacțiilor agresive (șocuri electrice administrate unor indivizi în timpul îndeplinirii unor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost precedate de un lung proces de reflecție și gândire (Weiger et al., 1988). Indivizii cu leziuni la nivelul neocortexului frontal își pierd capacitățile decizionale (în termeni de timp, spațiu și strategie), reacționând la provocări prin agresiuni impulsive și manifestând iritabilitate și brutalitate. În absența controlului cortical, indivizii cu leziuni prefrontale nu pot apela decât la soluții obișnuite și stereotipe. Aceste perturbări corticale pot sta, în cazul subiecților antisociali, la originea lipsei de sensibilitate la pedepse și precipitării acestora pentru obținerea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al., 1994). Scalele de personalitate reflectă tendința
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
caz, felul de a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de predispoziție personală la agresivitate. Tabelul 2 Câteva exemple de itemi folosiți de scala de manifestare a furiei (Spielberger, Johnson, Russell și Crane, 1983) și de scala iritabilității și susceptibilității emoționale (Caprara, renzi, Alcini, D'Imperio și Travaglia, 1983). Starea de furie Eu sunt furios(oasă). Eu sunt contrariat(ă). Resimt nevoia de a bate cu pumnul în masă. Trăsătura de furie Îmi fierbe sângele în vine. Nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Travaglia, 1983). Starea de furie Eu sunt furios(oasă). Eu sunt contrariat(ă). Resimt nevoia de a bate cu pumnul în masă. Trăsătura de furie Îmi fierbe sângele în vine. Nu suport să fiu dojenit. Mă înfurii foarte repede. Iritabilitatea Mi se întâmplă foarte des să am o dispoziție proastă. Atunci când sunt obosit(ă), îmi pierd foarte repede autocontrolul. Cred că sunt mai degrabă susceptibil(ă). Susceptibilitatea emoțională Un eșec îmi provoacă mai multe griji decât ar trebui. Mi se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al procedurii constă în faptul că comentariile negative permit doar evaluarea sentimentelor negative pe care subiecții le încearcă în urma unei provocări. Mai mult decât o simplă măsurare a comportamentului agresiv, aceste evaluări reflectă mai degrabă starea de ostilitate sau de iritabilitate a subiecților. Este greu de spus în ce măsură participanții cred că evaluările lor negative vor face rău unei alte persoane. Și numai dacă sunt pe deplin convinși de acest lucru, evaluarea lor poate fi considerată o agresiune verbală. Măsurarea agresivității fizice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în laborator 163 naturală 160-161 pe teren 160 P Paradigma agresivității 168 operării libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Cercetări în acest sens (26, 27) efectuate în anii 70 arătau că 2/3 din copiii cu T1DM erau supradozați. Dintre aceștia 1/3 prezentau trăsăturile sindromului Mauriac: câștig ponderal excesiv, obezitate tronculară, întârzierea creșterii, ficat gras, cetoacidoză recurentă, cefalee, iritabilitate. Toate aceste trăsături se accentuează după creșterea dozelor de insulină și se atenuează după scăderea lor. Cu toate acestea reducerea dozelor ar putea determina hiperglicemia și precipita cetoacidoza. Cauzele psihologice și psihiatrice. Deși cel mai puțin suspectate, par a fi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
după cum urmează: a. consecințe fiziologice: creșterea tensiunii musculare și a presiunii sangvine, accelerarea bătăilor inimii, superficializarea respirației, sporirea cantității de zahăr, colesterol și catecolamine în sânge, diminuarea numărului de leucocite și anticorpi (de unde vulnerabilitatea la diferite maladii); b. consecințe psihologice: iritabilitate, încordare, anxietate, alterarea încrederii în sine, exacerbarea spiritului critic și autocritic, toate acestea constituind frâne pentru creație. Pentru diminuarea sau eliminarea acestor consecințe se pot utiliza diferite metode: ¾ Metodele psihoterapiei: M. Stein (1975) arată că indiferent dacă funcționează la nivel
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
științifică avansată și confirmându-l ca mare fiziolog. înțelegând calitatea de laborator a ficatului, el înțelege, spre deosebire de Galen, că-n centrul vieții stă inima și circulația sângelui ce o prezentase, în 1628, William Harvey, magistrul său. Glisson studiază și fenomenul iritabilității mușchilor, iar în 1671, prezintă tabloul clinic al rahitismului. De studiul mușchilor și a funcționalității musculare se ocupă în acest secol și italianul Giovanni Alfonso Borreli (1608 - 1679), medic și fiziolog, reprezentant al curentului iatro-mecanc. Elev al lui Galilei și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de teoria generației spontanee, după care organismele vii pot apărea din materia nevie, anorganică sau organică în descompunere, a lui Hristot, Paracellsus, Van Helmont, de teoria epigenetică, evoluționistă, cu accent pe transformările embrionare ale oului fecundat, a lui Buffon, de „iritabilitatea fibrelor“ a lui Glisson, de doctrina hilozoistă (hilos = materie în limba greacă și zoist, prin extrapolare = viață) a sensibilității universale susținută de matematicianul naturalist și filosof, Pierre Louis Maupertuis (1698 - 1759). Acesta consideră că materia este vitalizată, activă și gânditoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și vitalismul lui Stahl. Ecoul avut la Montpellier desprinde „forța vitală“ de suflet și de legile fizico chimice și o distribuie, în concepția lui Theophile de Bordeau (1722 - 1776) pe toate organele, fiecare cu resursele sale vitale concretizate în sensibilitate, iritabilitate, excitabilitate, contactilitate și extinzându-se la traseele nervoase, ganglionii limfatici, țesutul conjunctiv asigurând echilibrul, sănătatea. Arta afirmă el, vindecă bolile pregătind și excitând crizele. Theophile de Bordeau este colaborator la Enciclopedie și unul dintre cei mai cunoscuți medici ai timpului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
această realizare uimitor de laborioasă, se adaugă activitatea sa experimentală, cea de chirurg, botanist, de istoric, de bibliograf al medicinei, precum și lucrările de patologie a malformațiilor congenitale. Haller a lărgit orizontul în fiziologia circulației sanguine, a respirației, digestiei etc. Completează iritabilitatea descrisă de Glisson (1654) ca fiind proprie tuturor fibrelor musculare în contact brutal cu un corp. De asemenea Haller distinge contractilitatea exclusivă mușchilor de sensibilitatea care trimite și recepționează impulsuri prin țesuturi nervoase, de la și spre centrala creierului. în concepția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lor formează organele“. Anatomia sa descriptivă este fiziologică- funcțională. în studiul țesuturilor, Bichat discerne între sistemele: celular, fibros, seros și sinovial. Lui Bichat îi aparține conceptul anatomo- funcțional de sistem tisular întemeind histologia și tot el explică fenomenele de contractilitate, iritabilitate, toxicitate folosite de Haller. Viața, pentru Bichat, „este suma totală a funcțiilor care se opun morții“. Savantul precizează importanța științelor de tangență în dezvoltarea medicinei și realizarea finalităților ei. Ingeniozitatea experimentelor sale se extinde asupra bolilor, terapeuticii, asupra vieții și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
domeniu de metode precise de investigație de rigoare științifică, deschizând calea medicinei moderne. Dintre adversarii de temut ai lui Laënnec cităm pe François Broussais (1772 - 1838) autor de cărți medicale cu o concepție simptomatologică centrată pe fenomenele inflamatorii și pe iritabilitate, tratamentele constând în dietă și sângerări. Bătăios și ateu, atacator și al lui Corvisart și Bichat, Broussais a fost urmărit de uitare ca și capodopera sa: Catehismul medicinei fiziologice (1824). Cauza principală constă în faptul că lumea a descoperit anacronismul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
7. gură uscată; 8. amețeală; 9. greață, diaree; 10. valuri de căldură; 11. micțiuni frecvente; 12. dificultăți de deglutiție, "nod în gât" 13. transpirații; 14. surescitări; 15. reacție de alarmă exagerată; 16. dificultate în concentrare; 17. dificultate în adormire; 18. iritabilitate. D. nu poate fi stabilit un factor organic. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinării psihologice (se va ține seama de alterarea funcției cognitive), paraclinice, somatic, neuroimagistice (CT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest; - incorectitudine indicată de mințitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profitul sau plăcerea personală; - impulsivitate, incapacitate de a plănui dinainte; - iritabilitate și agresivitate, indicate de luptele, atacurile corporale repetate; - neglijență nesăbuită pentru siguranța sa/a altora; - iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitate repetată de a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-și onora obligațiile; - lipsă de remușcare. B. Individul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
personalitate. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. SINDROMUL POSTCOMOȚIONAL Survine după un traumatism cranian suficient de grav pentru a provoca pierderea conștienței. Criterii de diagnostic clinic Simptomatologie variată: - cefalee; - vertij; - oboseală; - iritabilitate; - dificultate de concentrare; - alterarea memoriei; - diminuarea toleranței la stres, emoții sau alcool. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
7. gură uscată; 8. amețeală; 9. greață, diaree; 10. valuri de căldură; 11. micțiuni frecvente; 12. dificultăți de deglutiție, "nod în gât" 13. transpirații; 14. surescitări; 15. reacție de alarmă exagerată; 16. dificultate în concentrare; 17. dificultate în adormire; 18. iritabilitate. D. Nu poate fi stabilit un factor organic. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic, a examinării psihologice (se va ține seama de alterarea funcției cognitive), paraclinice, somatic, neuroimagistice (CT cerebral
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
1) dispoziție disforică recurentă sau persistentă care durează cel puțin 1 lună; 2) însoțită de simptome adiționale care trebuie să dureze cel puțin 1 lună și includ cel puțin 4 din: - dificultăți de concentrare/memorie - perturbarea somnului - fatigabilitate/energie scăzută - iritabilitate - aprehensiune - hipervigilitate - așteptarea la ce e mai rău - disperare/pesimism în legătură cu viitorul - stimă de sine scăzută - sentimente de inutilitate 3) Simptomele trebuie să cauzeze o detresă/deteriorare semnificativă (social, profesional, recurențial); 4) Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest; - incorectitudine indicată de mințitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profitul sau plăcerea personală; - impulsivitate, incapacitate de a plănui dinainte; - iritabilitate și agresivitate, indicate de luptele, atacurile corporale repetate; - neglijență nesăbuită pentru siguranța sa/a altora; - iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitate repetată de a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-și onora obligațiile; - lipsă de remușcare. B. Individul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secțiunea III. SINDROMUL POSTCOMOȚIONAL (ICD 10: F07.2) Survine după un traumatism cranian suficient de grav pentru a provoca pierderea conștienței. Criterii de diagnostic clinic Simptomatologie variată: - cefalee; - vertij; - oboseală; - iritabilitate; - dificultate de concentrare; - alterarea memoriei; - diminuarea toleranței la stres, emoții sau alcool. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]