1,594 matches
-
sau chiar urgentă, purgativele puternice rămân singura soluție. Cum acțiunea acestora este destul de violentă, utilizarea trebuie limitată doar la acele cazuri urgente, unde nefolosirea lor ar putea duce la o înrăutățire a situației, determinând distrugerea parțială a florei intestinale și iritarea mucoasei. Modificarea regimului alimentar În cazul în care situația nu este urgentă, înainte de a recurge la unul dintre aceste remedii trebuie să încercați să vă schimbați regimul alimentar. Consumați mai multe fructe și legume care vă vor aduce un aport
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
anumitor regiuni ale sistemului limbic declanșează la animal o stare de mânie de o violență intensă (numită „turbare”), ce culminează cu omorârea semenilor din jur, acesta fiind și cazul celebrilor șobolani „ucigași” (Karli, 1971). În condiții normale, incitatorii naturali sunt iritarea (răni, durere) și frustrarea. Reacțiile corespondente sunt atacul și lupta, care implică, mai ales în cazul animalelor, mușcături. Unele stimulări ale cortexului (olfactive la șobolan, cu siguranță vizuale la om) modulează și inhibă reacțiile paroxistice de turbare pentru a produce
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ce ignoră respectul cuvenit unor noțiuni generale de psihoigienă. Consecințele acestor atitudini se fac însă întotdeauna simțite, mai devreme sau mai târziu. Alături de aceste life events, cu toții suportăm acele daily hassles (stresuri minore - Darley, Glucksberg, Kincha, 1991, p. 500Ă, precum iritările și frustrările cotidiene (creșterea minoră a prețurilor, suportarea temporară a unui coleg fumător, o apariție nedorită într-o încăpere, aglomerația din trafic și întârzierea mijloacelor de transport în comun etc.Ă, adică acele trăiri care în mod normal nu pun
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
recurge la această metaforă șireată: mințile i s-au smintit, vorbește aiurea („tot ca un uimit”) și nu știe ce zice: „nu știu, nu pricep nimic”... Apare și ideea de inefabil erotic: „la un nu știu ce poftind”. Inefabilul e Însoțit de iritarea spiritului Îndrăgostit: „GÎndul, voia mi-am stricat Caut, privesc nempăcat.” Metafora comitului trece de la Conachi la Pann și, În genere, demonstrația de acolo o regăsim În poemul Un comit cînd să arată, ușor modificată. Pann pune o notă de libertate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mirosul său și forma sa împrăștie în jurul ei dorința de a fi posedată, tot așa cum te duce gândul la rai. Gândurile i se încurcaseră și-l zăpăciseră, să se vâre în raționamente atât de complicate îi dădea o stare de iritare care se risipea doar atunci când gonea cu sufletul la gură până la râu sau până la stejarul cel mare de pe prima colină. Lăsă deoparte bazaconiile șovăielilor și-i ceru preotului să-i citească încă o poezie. Se lăsă purtat de sunetul cuvintelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la îndoială relatările sale. Se mărgini doar să-l fulgere cu privirile. Se uită atent la el, după care izbucni într-un hohot zgomotos de râs ce-i trezi din mâhnire pe cei de față: toți simțiseră nerușinarea batjocurii și iritarea călugărului. Tommaso își continuă vorba ca și cum nu s-ar fi petrecut nimic, totuși își permise o mică aluzie precum că și domnii ar trebui când și când să-și lase fotoliile comode și iasă în lume: A călători e ca
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ții de urât fiului pe rug. De la Geronimo Inchizitorii n-au reușit să scoată nimic, chiar și capcanele anume întinse se sfărâmau în fața seninătății răspunsurilor cizmarului, în fața încrederii sale nezdruncinate în fiul său. Niciun cuvânt deplasat, niciun gest fals sau iritare, nimic. I-au spus lui Tommaso că tatăl său mărturisise totul și că e cazul ca și el să se decidă să-și recunoască șiretlicurile folosite pentru a fi crezut că e nebun și nelegiuirile pe care le săvârșise amestecând
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să nu supere pe cineva și/sau să intre în conflict. De regulă, se eschivează, amână orice hotărâre până când este prea târziu sau ia altcineva decizia în locul lor. În raport cu aceștia, nu sunt recomandabile: • tendința de a deveni nerăbdători; • starea de iritare, de enervare, de blamare; Se recomandă: • să urmărim să-i facem să capete încredere în sine; • să creăm o atmosferă relaxată, de deschidere; • să le arătăm/explicăm/demonstrăm că a greși este omenește, că fiecare decizie are părți bune și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celuilalt): îi arătăm celeilalte părți că îi recunoaștem și că îi înțelegem (sau că încercăm să-i înțelegem) problema. Aceasta implică: să avem răbdare, deschidere, să fim atenți, să empatizăm. • pentru a putea răspunde la atacul (verbal) al celuilalt, la iritarea lui: îi creăm agresorului percepția că am luat act de problema/nemulțumirea lui și că încercăm să-i diminuăm cât mai mult starea emoțională negativă. Ascultarea activă presupune, în anumite condiții, din partea vorbitorului, și procesul de autodezvăluire. Autodezvăluirea este actul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a rănilor suferite în amorul propriu prin uitare sau prin distanțare" (ibidem). În măsura în care trece timpul, ranchiunosul colecționează detaliile care confirmă latura sa întunecată. Pentru evitarea furiei/mâniei, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă (pp. 47-57): • să minimalizăm motivele de iritare: să avem grijă să prelungim pe cât posibil momentele plăcute, adevărate paratrăsnete ale unor stări de iritare; • să ne gândim la prioritățile noastre și să vorbim cu noi înșine: să ne pregătim câteva fraze moderatoare care ne vor calma când vom
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
colecționează detaliile care confirmă latura sa întunecată. Pentru evitarea furiei/mâniei, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă (pp. 47-57): • să minimalizăm motivele de iritare: să avem grijă să prelungim pe cât posibil momentele plăcute, adevărate paratrăsnete ale unor stări de iritare; • să ne gândim la prioritățile noastre și să vorbim cu noi înșine: să ne pregătim câteva fraze moderatoare care ne vor calma când vom simți că începe să ne sară muștarul; să folosim o schemă (mentală) mai flexibilă, ceea ce nu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să-i acordăm celuilalt răgazul de a se explica: aceasta ar suprima posibilitatea ca noi să începem un monolog, ignorând faptul că și celălalt poate avea motive să fie supărat pe noi; • să ne concentrăm pe comportamentul care a generat iritarea noastră, să nu folosim atacul la persoană; de exemplu, în loc de "Ești un cretin (și jumătate)!" se poate spune "Mă enervezi când spui asta!"; după cum, în loc de "M-ai lucrat pe la spate, nemernicule!" se poate spune "Ai acționat fără să mă consulți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stârnește mult mai puțină invidie decât inegalitatea minimă, care în mod inevitabil îl face pe invidios să se gândească: Aș fi putut și eu în locul lui"" (apud Epstein, 2008, p. 70). Invidia, spun psihologii vieții afective, este un amalgam de iritare și de ură față de cel/cea care a fost (sau care este) mai favorizat/mai favorizată de soartă decât noi; este o acreală îndeobște ascunsă, însă întotdeauna activă, care se insinuează pe ascuns în judecățile și simțămintele noastre (Braud, 2008
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne aparține" (Holmes, Holmes, 2001, p. 135)66. Pretinzând exclusivitatea, persoana geloasă se concentrează mental și volițional atât asupra obiectului infidel (sau perceput ca infiel), cât și asupra terțului rival (sau perceput ca rival). Ea are un sentiment de penibilă iritare, de furie și de revoltă asociat cu impulsul de a-l alunga pe concurent. Văzută ca expresie a tulburării unei relații (Baumgart, 2008), gelozia este una dintre cele mai chinuitoare stări sufletești. Aflată într-o perioadă de gelozie, dispoziția persoanei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
învinovățind, se rezolvă problemele; • ceilalți se înșală, eu am dreptate; • ei sunt proști, eu sunt deștept; • oamenii amabili sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • aer superior, pretențios, agresiv, scandalagiu, coleric, arogant; • impulsiv, umor răutăcios, persiflant, malițios, disprețuitor, umor caustic, batjocoritor, revoltă neadaptată (venită din vanitate). Pe scurt, atacul. Mesajele tipice
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să vezi partea bună a lucrurilor; • nu se poate face nimic; • eu nu valorez mare lucru, dar nici ceilalți; • valorez mai mult decât celălalt; • dacă aș vrea, aș putea, dar nu vreau. Ca emoții caracteristice resimțite, pot fi enumerate: • furie, iritare, decepție, gust amar, dezgust, greață, trădare, dezacord, neputință, respingere, neîncredere, frustrare, umilire, se simte ridicol. Ca tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
insomnia Studiu de caz Dl. A, un pensionar de 75 de ani, fost om de afaceri, prezintă probleme de lipsă de încredere și puternice sentimente de lipsă de valoare. Se descrie pe sine ca fiind incorfortabil când exprimă sentimente de iritare și furie, care erau des urmate de sentimente negative și depresie. În anii săi de pensionare el s-a retras mai mult sau mai puțin din viața socială cu excepția relațiilor de rudenie cu cei doi copii ai săi adulți și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
manie și de depresie este manifestarea clasică a tulburării bipolare. Am discutat deja simptomele depresiei în detaliu, așa că urmează să ne concentrăm pe simptomele maniei. Stările celor aflați în faza maniacală pot fi euforice dar exaltarea este adesea amestecată cu iritare și agitație. O persoană spunea: "În principal, intervine o stare generală și intensă de bine. Realizez că această stare este iluzorie și trecătoare. În ciuda faptului că restricțiile sunt susceptibile să producă din când în când iritare extremă și chiar o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este adesea amestecată cu iritare și agitație. O persoană spunea: "În principal, intervine o stare generală și intensă de bine. Realizez că această stare este iluzorie și trecătoare. În ciuda faptului că restricțiile sunt susceptibile să producă din când în când iritare extremă și chiar o furie paroxistică, starea de bine, sentimentul plăcut și uneori exaltat, rămâne ca un fel de fond permanent al tuturor trăirilor din timpul unui episod maniacal" (Googwin & Jamison, 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)145. Maniacul este pătruns
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vocea când se emoționa, a făcut-o câtă vreme nu s-a lovit de crisparea mea, manifestată destul de devreme, în fața oricărei efuziuni. Îmi displăcea mai cu seamă manifestarea unei emoții prin lacrimi; plânsul îmi provoca un amestec de spaimă și iritare, mă și stingherea nespus, pentru că nu știam ce trebuie să spun sau să fac pentru a-l opri și mă apăram de el prin ricanare sau prin bagatelizarea situației care îl provocase. Mai târziu, am ajuns să consider ușurința cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
doar de caracteristicile populației de elevi sau doar de cartierul din jur (gimnazii învecinate, de același tip social, nu au rezultate atât de negative), ci și de modul în care "echipa" din această unitate a "fabricat" clasele și a favorizat iritările printr-o politică represivă excesivă. În acest gimnaziu, tensiunile se cristalizează în jurul claselor care nu sunt numite "de nivel", ci "opționale". Pentru a-i păstra sau a-i atrage pe copiii din clasele mijlocii, tot mai rari în școală, strategia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mijlocii ale Franței. Este foarte posibil ca această dificultate legată de piața urbană să radicalizeze procesul de "prăbușire a claselor mijlocii" pe care-l anunța nu demult Christian Bachman (Bachman și Leguennec, 1996), ceea ce ar putea avea ca rezultat o iritare defensivă a acestor clase sociale și, în același timp, o pauperizare și o marginalizare accentuate ale populațiilor în dificultate. Creșterea excluziunii sociale explică această creștere a violenței, cum arată principalele cercetări la care ne-am referit (Farrington, 1997; Gottfredson, 2001
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
COMPOZITORUL: Toate frazele bune trebuie să înceapă cu un Da proaspăt ca moartea, desigur. PIANISTA: Da, psihanaliza cea cu sângele negru. Să câștigi încrederea, și apoi pe cel care a trezit încrederea să-l spânzurăm de un ac al ceasului. Iritarea completă salvează viața de pluș a slabului cordar atât de bine căptușit. IMPRESARUL: O nebunie, stați cu toții în nebunie ca într-un automobil frumos și mare. Sunteți... da, sunteți... nu mai știu nici eu ce sunteți... COMPOZITORUL: Durerea iernii pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
metionina, fenilalanina, treonina, triptofan, valina. De reținut: Soluțiile de aminoacizi și de glucide trebuie protejate în timpul depozitării și administrării de temperaturi ridicate și de lumină. Reacțiile de incompatibilitate ale soluțiilor perfuzabile cu unele medicamente pot provoca efecte toxice asupra organismului, iritarea țesuturilor, apariția de embolii prin amestecarea unor emulsii, modificări farmacodinamice. Exemple de medicamente care nu se amestecă între ele: 1. Furosemid 2. Nitroglicerina 3. Algocalmin 4. Metoclopramid 5. Eufilină 6. Insulină 7. Dopamină 8. Ambroxol 9. Cimetidină 10. Diazepam Medicamentele
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
esențiale care joacă un rol determinant pentru sănătatea noastră. În cadrul unei prevenții anticancer zilnice, fibrele conținute În cerealele pentru micul dejun joacă un rol asemănător celui al grâului sau al orezului. Ele favorizează un tranzit intestinal mai rapid, ceea ce Împiedică iritarea peretelui colonului. Dar dacă multe cereale destinate micului dejun conțin o proporție ridicată de fibre, există și altele la care această proporție este scăzută, unele dintre ele oferind o slabă calitate nutrițională. Fiți atenți! Cerealele ascund uneori prea multe zaharuri
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]