1,240 matches
-
un capitol din Spiritul critic în cultura românească și cronica Autori și curente), A. Philippide (Istoria și critica literară), lui C. Botez (Poezii inedite de Conachi) și I. Botez (Studiul limbilor), de menționat fiind, de asemenea, numeroasele recenzii și note, iscălite în genere de aceiași, din „Miscellanea” și „Revista revistelor”. Până la intrarea țării în războiul mondial, aflată într-un progres continuu, V.r. a stimulat la maxim capacitățile de manifestare în literatură, știință și critică la membrii săi inițiali ori la
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
reprimanda aplicată lui Duiliu Zamfirescu pentru opiniile din discursul de recepție la Academia Română. Contribuțiile lui G. Ibrăileanu, foarte substanțiale, în sine o operă critică, s-au integrat totuși unei campanii colective. La dispută participă și Izabela Sadoveanu, care, până la război, iscălește studii pe teme generale (Arta națională, Nicolae Grigorescu, Simbolismul, Arta și critica feminină), o galerie de „profiluri” consacrate scriitoarelor și scriitorilor străini, precum și numeroase recenzii, Ion Botez (cu studii de pedagogie și anglistică), Constantin Botez (Faust în românește), Octav Botez
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
împroprietărirea țăranilor. Militantismul nu se limitează însă la politica strict internă. De la început V.r. își îndreaptă atenția asupra „chestiunii naționale”. Găzduiește număr de număr „scrisori de la frați”, din Ardeal (expeditori fiind Septimiu Sever Secula, I. Russu-Șirianu, Onisifor Ghibu, care iscălește și O. Sima, ș.a.), din Bucovina (foarte harnic e G. Tofan) și din Basarabia (corespondenții fiind C. Stere, sub pseudonimul M. Costea, apoi Alexis Nour și P. Cubolteanu, alias Pan Halippa), „scrisori” ce oglindesc viața românească din aceste zone în
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
I. A. Goncearov, Fără grai de Vladimir Korolenko), Dragoș Protopopescu (Iarmarocul metehnelor, „Maid of Ceylon”). Cu versuri continuă să fie prezenți extrem de frecvent Mihai Codreanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, cărora li se alătură Al. A. Philippide, G. Bărgăuanu, Dragoș Protopopescu (iscălind și Dinu Lance) și George Lesnea (cu numeroase tălmăciri din Serghei Esenin). Împreună cu scriitorii „viețiști”, un rol chiar mai important în conturarea identității revistei îl au, ca și în faza precedentă, criticii, istoricii literari, esteticienii. În fruntea lor se află
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
în primii ani), Demostene Botez, Ion Petrovici, Charles Drouhet, Aureliu Weiss, dar și D.I. Suchianu, Al. A. Philippide (recenzii, cronici, „considerații confortabile”), Paul Zarifopol (studii despre I. L. Caragiale sau despre clasici francezi, cât și eseuri, Din registrul ideilor gingașe fiind iscălit, ca și o seamă de traduceri, Anton Gherman), Dragoș Protopopescu (cu articole consacrate spațiului cultural englez), Ioan D. Gherea. Scurt timp Liviu Rebreanu asigură cronica teatrală bucureșteană, iar F. Aderca pe cea craioveană. Sporadic sunt prezenți în sumar academicienii C.
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Buzău. Acțiunea a fost încredințată și desfășurată de doi agenți acoperiți a căror identitate a rămas, până astăzi, necunoscută. Agentul nr. 5 a primit misiunea să observe „cum privesc țăranii votul universal, mișcările politice și faptul că liberalii nu au iscălit pacea în condițiile puse”, având ca zonă de acțiune localitățile Ciocănești, Buftea, Ghergani, Săcuieni, Lăculețe și Pucioasa. Conform constatărilor de la fața locului, majoritatea țăranilor s-au exprimat în favoarea votului universal, cu excepția acelora care votau direct la Colegiile I și II
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin Legea nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea și legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu data certă și legalizarea copiilor de pe înscrisuri). Articolul 864 Când testatorul vă voi să facă un testament mistic sau secret, trebuie neapărat să-l iscălească, sau că l-a scris el însuși, sau că a pus pe altul a-l scrie. Hârtia ��n care s-au scris dispozițiile testatorului sau hârtia care servește de plic, de va fi, se va strânge și se va sigila
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
și se va sigila. Testatorul va prezenta judecătoriei competențe testamentul strâns și pecetluit, precum s-a zis, sau îl va strânge și-l va pecetlui înaintea judecătoriei. Testatorul va declara că dispozițiile din acea hârtie este testamentul sau, scris și iscălit de el însuși, sau scris de altul și iscălit de testator. Cand testatorul, din cauza de boală, va fi în neposibilitate fizică de a se prezenta înaintea judecătoriei, atunci prezentarea testamentului, pecetluirea lui și declarația sus-menționata, se vor face înaintea judecătorului
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
testamentul strâns și pecetluit, precum s-a zis, sau îl va strânge și-l va pecetlui înaintea judecătoriei. Testatorul va declara că dispozițiile din acea hârtie este testamentul sau, scris și iscălit de el însuși, sau scris de altul și iscălit de testator. Cand testatorul, din cauza de boală, va fi în neposibilitate fizică de a se prezenta înaintea judecătoriei, atunci prezentarea testamentului, pecetluirea lui și declarația sus-menționata, se vor face înaintea judecătorului, numit de judecătorie pentru acest sfârșit. Judecătoria, sau judecătorul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
considerate înscrisuri autentice unele acte întocmite potrivit dispozițiilor din texte speciale. Articolul 1172 Actul care nu poate fi autentic din cauza necompetentei sau a necapacității funcționarului, sau din lipsă de forme, este valabil că scriptură sub semnătură privată, dacă s-a iscălit de părțile contractante. Articolul 1173 Actul autentic are deplină credință în privirea oricărei persoane despre dispozițiile și convențiile ce constată. Executarea actului autentic, care este investit cu formulă executorie, va fi suspendată prin punerea în acuzație, când se intentează o
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
trebuie să fie scris, în întregul lui de acela care l-a subscris, sau cel puțin acesta, înainte de a subsemna, să adauge la finele actului cuvintele bun și aprobat, arătând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor și apoi să iscălească. Nu sunt supuși la această regulă comercianții, industrialii*), plugarii, vierii, slugile și oamenii care muncesc cu ziua. (Cod civil 944, 1181). ----------- *) Meseriașii. ---------- Dispozițiile alin. 2 din art. 1180 constituie excepții de la regulă primului alineat, fiind întemeiate pe experiență profesională în
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
spune: „Am aflat cu adevărat că n-au fost dreaptă acea carte ce-au avut-o călugării de la Nicoriță danie de la Barnovschie voievod, pe acel iaz, ci au fost făcută acea carete cu vicleșug de călugări, pentru că n-au fost iscălită cu mâna lui Barnovschi vodă.” - Este pentru a doua oară, mărite Spirit, când aud despre lucruri „făcute cu vicleșug” de cinstitele fețe bisericești. Mi se pare că „rugătorii noștri” - cum îi numesc voievozii pe călugări - erau înclinați mai mult spre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tradiție: Ziuori, ziuori, dragi surori, Nu grăbiți cu revărsatu’ Că ne-apucă ziua-n satu’, Cu doi, trei cai de furatu’. Da’ nu-s caii de furatu’ Că-s din târg de cumpăratu’ Și mulți bani am număratu’. Pe pociumpu’ iscălii, La razele lunii. La trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
au îmbrăcat cojoacele specifice sătenilor din Viștea de Jos și s-au prezentat la localul unde oamenii erau chemați și presați să semneze documentele de înscriere în colectivă. Intrând, și-au exprimat dorința de a se înscrie :-«Da-ți să iscălim !» Bucuroși, tovarășii trepăduși le-au întins registrele. -«Mâinile sus !» Le-au ordonat cei doi, scoțând pistoalele la vedere . -«Și fața la perete, nici-o mișcare !». Cei de față s-au executat fără vreo reținere. Băieții au ridicat registrele, le au luat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
frumoasă de vară [...] pe drumul cel mare-mpărătesc80, după ce a trecut pe la mormântul celor dragi. La Blaj, când l-a găsit pe Grigoriu Dragoș singur și trist, părea că tânjește deja după locurile de unde plecase, întrucât pe cartea oferită acestuia se iscălește: M.G. Eminescu din Ipotești 81. Despărțindu-l de casă, drumul către Blaj i-a creat în schimb o punte spre altă lume. De-acum înainte va mai veni la Ipotești sporadic. O dată, în iulie 1869, când s-a împăcat, probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în putrefacție. Proprietarul moșiei Ipotești, uzând de dreptul pe care legea trecătoare îl conferă, distruge până la pământ casa copilăriei lui M. Eminescu. Mai citim în afiș că societatea [...] își vinde sufletul și că Cercul studențesc M. Eminescu din Botoșani, care iscălește protestul, vrea prin aceasta să prezinte opiniei publice spre judecare gestul proprietarului moșiei Ipotești. Afișul se încheie cu: O tempora! O mores!35. Tipărit negru pe alb, documentul a convins și chiar a născut legende; numai că în realitate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și au hotărât a se trimite o delegație care să propuie d-nei și d-lui Papadopol [...] de a dona casa, așa cum se găsește, pentru un muzeu al marelui poet40. La prefectul județului, Demostene Vizanty, proprietara dă următoarea declarație, scrisă și iscălită la 3 august 1924: subsemnata Marie D. Papadopol, proprietara moșiei Ipotești, declar prin aceasta să consimt de bună voie a dona (s.n.) casa mea din Ipotești, sau mai bine zis locul unde s-a aflat această casă cu condițiunea expresă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din lemn, ce se află pe acest teren. În schimb D-sa să renunțe la prețul exproprierei, în sumă de lei 148000, mulțumindu-se cu suma de 30000 lei, drept preț, pentru restul ce rămâne în posesiunea Ministerului 68. Adresa iscălită de ministrul subsecretar de stat, V. Andrei, și indescifrabil, de consilierul juridic, va fi înregistrată la Prefectură, cu nr. 134, în data de 16 ianuarie 1933. Pe 26 mai, Prefectura Botoșani înaintează alăturat copie certificată depe actul de transacție intervenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu preuți parohiei [...] iar după timp s-a contopit și de 18 și 20 ani se ține acest pământ, care după legea actuală [...] se cuvine Casei bisericii 44. Tot în acest an, pe 24 iulie, președintele epitropiei, primarul și învățătorul iscălesc un inventar amănunțit al bisericii, din care amintim: una catapeteasmă mică [...] veche dar în bună stare; cinci bucăți câte cu 2 strane pentru public; trei bucăți câte cu o strană 45. Aici aflăm și că biserica a avut cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
înlocui pe cea actuală. Construcția bisericii este terminată, rămânând a i se așeza catapeteasma și pardoseala. Se cuvin mulțumiri și laude D-lui Prefect al Județului P. Irimescu care a stăruit și a acordat fondul necesar din bugetul Județului 83. Iscălesc aceiași Simionescu și Scobai, după ce menționează că vechea biserică e închisă 84. Numai că destinul n-a vrut s-o lase așa. La rândul său, problema proprietății terenului pe care se edifica biserica se dovedește destul de complexă. Sunt câteva dovezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Capeteasma [sic], 2) Două iconostase, 3) Două anologhii, 4) Una strană arhierească, 5) Patrusprezece strane obișnuite, 6) O balustradă la loja corului. Pentru aceste lucrări s-a plătit domnului Peer Merloe suma de 80.000 lei (opt zeci mii)94. Iscălesc președintele, membrii și secretarul-casier. Mai jos se află și chitanța de primire a banilor, cu iscălitura sculptorului 95. Sigur, mai erau de plătit niște taxe așa cum se vede pe verso , dar de la 60 la 80 de mii lei era, totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
24 mai 1935 spune clar: Cucernice părinte, Vi se face cunoscut că I.P.S. Mitropolitul Moldovei prin ordinul No. 4286 din a.c. a aprobat dărâmarea vechei biserici din satul Ipotești; Obiectele sacre din acea biserică vor fi așezate în biserica nouă. Iscălește: Icon. Al. Simionescu 115. Nici măcar frica de Dumnezeu nu-i oprește pe infatuații noii ctitorii de la săvârșirea unui asemenea act. După mărturia orală a învățătorului Petre Silveanu, sătenii s-au împotrivit însă dărâmării, nu atât pentru conștiința că bisericuța aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lucrau pentru noul regim. Ziarul „Opinia”, joi 2 ianuarie.. relua o declarație a Guvernului: „...Nu vom face socializări și nu vom înființa colhozuri!”, a declarat cu viclenie domnul P. Groza primul ministru al țării. Totuși, țăranii forțați au început să iscălească pentru intrarea în „Colectivă”. Odată ce problema moșierimii a fost „rezolvată”, prin expropriere; pasul următor era lichidarea gospodăriilor de frunte ale satelor, a așazișilor „chiaburi”. Au început să fie „ridicați”, gospodarii de frunte, care refuzau să intre în colectivă. Și astfel
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
băteau urșii-n coade, iar lupii și mieii se luau în brațe și se sărutau ca frații, când puricele se potcovea cu nouăzeci și nouă de livre de fier și sărea-n înaltul cerului de ne-aducea povești, când se iscălea musca pe perete: mai mincinos e cine nu crede.” Ar trebui să istorisesc și eu miturile mediteraneene în acest fel. Să le umanizez. Mormântul lui Dionysos La Delphi mi-au arătat mormântul lui Dionysos. Mitul povestește că acesta, fiu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cetățean și ca tată de familie. Același Nae Cațavencu, sensibil la «onoarea de familist» al venerabilului, dar Înzestrat și cu ambiții, o convoacă și pe Zoe la o Întâlnire de afaceri: „«Stimabilă doamnă, la redacția noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect și adresat d-voastră. Acest document vi s-ar putea ceda În schimbul unui sprijin pe lângă amabilul În cestiune. Binevoiți dar a trece pe la biuroul nostru, spre a regula această afacere Într-un chip mulțumitor pentru amândouă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]