918 matches
-
sim- plu. E un spectacol unic din toate punctele de vedere, în care rolul prin-cipal este jucat de vrednicia și talentul tuaregilor, oamenii nisi- purilor... Pe lângă... obiectele la purtător, multe lucrări de decorațiuni interioare... mobilier mai ales, lucrat cu mare iscusință artistică în esențe exotice. De la obiecte practice, la tronuri împărătești, de la chipuri miniaturale de om la statui ce depășesc înălțimea unui om. Țesături de tot felul, pentru interioare și pentru îmbrăcăminte, de o armonie coloristică pe căt de surprinzătoare pe
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
complici, trec în dreptul vizetei, s-o astupe. S-ar putea în orice clipă să vină gardianul, să se uite, dar acum când celulele, pe rând, sunt scoase la plimbare, ori aduse înapoi, e puțin probabil. La repezeală dar cu acea iscusință preoțească unde iuțeala nu stânjenește dicția deslușită părintele Mina rostește cuvintele trebuincioase, mă înseamnă cu semnul crucii, îmi toarnă pe cap și pe umeri tot conținutul ibricului (cănița e un fel de ibric bont) și mă botează în numele Tatălui, al
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
domnitorului Mihail Sturza, deprinsă înaintea căsătoriei cu traiul sedentar al femeilor din Constantinopol, și-a întârziat câtva timp apariția la seratele curții ieșene pentru a lua în taină lecții de dans. Mai apoi, a început să dea primele probe ale iscusinței dobândite astfel, mulțumindu-se însă cu contradansul și necutezând să abordeze mazurca, despre care medicul îi spusese că ar fi vătămătoare sănătății. Lucrurile acestea se petreceau la 1834. În 1840, Dacia literară va publica, în chip de Supplément musical, un
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și confirmă raporturile sale foarte strânse cu Zeus. "înclin cu totul înspre Tată", mărturisește ea în Eumenidele (736). În Odiseea (XIII, 297) zeița îi spune lui Ulise: "Eu între zei pe lume sunt vestită prin agerimea minții (metis'} și prin iscusința mea", într-adevăr, metis, inteligența practică, este atributul ei cel mai caracteristic. Atena nu e numai patroana meșteșugurilor feminine prin excelență, cum ar fi torsul și țesutul. Ea este mai ales "politehniciană", inspiratoare și învățătoare a tuturor meșteșugarilor specializați. Fierarul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
multiple elemente artistice. Densitatea semnelor fiind prea mare, decodarea este încetinita și oprește atenția cititorului. Originalitatea ei este în contrast, în ruptură cu banalitatea, cu cotidianul. Pariziana este femeia modernă care transcende în toate aceste scene, regizate de ea cu iscusința, stereotipul femeii tradiționale. 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării Pariziana realizează un cod de comunicare specific, creează o imagine destinată în mare parte celuilalt, exteriorului. Imaginile sunt o cale mai directă de transmitere a mesajului decât
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un birou elegant. Această vorbește despre preocupările sale intelectuale 381. Apogeul situației atinse de Nana este reprezentat prin salonul sau în stil regal și sufrageria luxoasa 382. Iluminarea, punând în valoare atmosferă morală și stările sufletești deosebite, este folosită cu iscusința de Pariziana, ținându-se cont de mai mulți parametri ai spectacolului improvizat, cum ar fi timpul: noapte/zi, închis/deschis, public/privat etc. Noul sistem de iluminare a Parisului permite punerea în valoare a femeii 383. Iluminarea folosește intensitatea luminii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu vizează răsturnarea ordinii instituite (politice, sociale, economice), ci participarea la actul puterii printr-o guvernare indirectă, din culise. Pariziana este și prototipul Femeii Noi, în sensul că posedă calități noi, concomitent cu cele vechi, pur feminine, manevrând cu mare iscusința între aspirațiile feminine și cele masculine. Femeia pariziana a reușit să "amestece cărțile" pe care i le-a oferit soarta. Ea este un personaj care se individualizează progresiv pe parcursul secolului al XIX-lea. Pe fundalul unei "rebeliuni feminine" a secolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
destrămarea statului dac, care se mai păstrează, mult diminuat, în zona munților Orăștiei, urmează la tron Deceneu, „iar după de Deceneu a murit, l-au avut în aproape aceeași venerație pe Comosicus, deoarece acesta nu-i era mai prejos în iscusință. El era socotit, datorită priceperii sale, și rege pentru dânșii, și preot, și judeca poporul ca judecător supremă” . Datorăm aceste informații lui Dio Crisostomul, recenzat târziu de Iordanes, despre care va mai fi vorba, informații cu atât mai prețioase cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dar puterea stă nu numai în număr, ci și în calitățile fizice și morale ale combatanților, în valoarea comandanților și a comandantului suprem. În valoare și motivație trebuie să căutăm superioritatea armatei comandate de Ștefan cel Mare, de a cărui iscusință nu se îndoiau nici cronicarii turci „deoarece era meșter în lupte, avusese multe războaie și era vestit printre regii ghiauri prin șiretenia sa”, după cum se exprimă cronicarul Kadja Hussein . Structura oastei românești victorioasă la Vaslui trebuie să fi respectat structura
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care Își păstrează individualitatea. Noua sa condiție socială o conduce pe Ela la surprizele oferite de o mondenitate lipsită de norme morale. Cochetăria ei erotică o duce la anularea demnității. Dragostea pentru soțul ei cade În conformism conjugal, folosit cu iscusința, ca să se apere. In psihologia lui Ștefan Gheorghidiu gelozia devine sentimentul dominant care Îl torturează. De la nevoia de dragoste absolută, la gelozia chinuitoare, iată procesul sufletesc suferit de erou. Analiza psihologică atinge În unele pagini profunzimi neexplorate, sub amprenta autenticității
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirei împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moșia lui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c) "Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară pragul casei pe piciorușele lui. De atunci se întâlneau la portiță în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
eticul transgresează condiția comună a opțiunii către o versiune încărcată de misterul unei aparent incontrolabile alterități interiorizate, vizând mai curând excepționalul naturii gânditoare și angajate atitudinal, chiar în elementul obișnuit al răscrucii conjuncturale. Firea morală este constant mărturisitoare a unei iscusințe a cântăririi alternativelor aflate la granița lipsită de control absolut a științei de sine, în regiunea plurideterminată și difuză a simțirii, care, fără a fi lipsită de fermitate, orientează, în împrejurări încărcate de nedeslușită confluență de sensuri ascunse, conștiința individuală
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
agerime și ascuțime minții. Acest cuvânt al nostru scris, exprimă în limite de spațiu și timp ceea ce Biserica prețuiește la fiecare om, sufletul care se manifestă prin acțiunea trupului, fiecare om, făptură a lui Dumnezeu impunându-se prin inteligență, prin iscusință și percepție a lumii și lucrurilor din ea. Profesorul Dumitru Marin întruchipează imaginea intelectualului care creează, evidențiază și evocă frumusețea și binele culturii. Într-o perioadă de timp bulversată de non valori tot mai evidente, profesorul Dumitru Marin se străduiește
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni, ouă închistrite, prosoape de tort cu diferite modele, un bariz de in cu păr din lână de oaie și alte obiecte gospodărești ce dovedesc iscusința oamenilor și preocupările lor pentru a-și face viața mai frumoasă, mai bună și mai ușoară. Exista la acest muzeu și un colț de numismatică unde erau expuși bani din vremea lui Carol I (1866) până în 1952 și 1953. Aici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o adevărată obsesie pentru criticii regimului instaurat de Tito. Considerată a fi „una din cuceririle de preț ale popoarelor iugoslave în perioada de după război”, această transformare specifică economiei comuniste era pe punctul de a se pierde în totalitate. Folosind cu iscusința armele diplomației, conducătorii statului „se străduiesc să îmbrace orice trădare a lor în fraze pompoase despre dezvoltarea socialistă a țarii”. Atacurile se îndreaptă și împotriva descentralizării, promovată de autoritățile „titoiste”, recurgându-se la ample citate din opera lui Lenin, a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
un moment dat are impresia că el e singurul care întunecă lumea: „Și-i totul alb și parcă-s rușinat Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ca temelie a ei, cultura Întrucât tehnica asigură „mijloacele obiective ale culturii, adică acelea care ajută, sprijină, solicită producția culturală”82. Noțiunea de tehnică este originar din techne-le grecesc care se referea la activitatea umană specializată, fiind tradus prin „meșteșug, iscusință, artă, știință aplicată”83. „Cine spune techne spune cunoaștere specializată, ucenicie, procedee secrete de reușită”84. „Techne era folosit de contemporanii lui Platon pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență profesională
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
grecesc care se referea la activitatea umană specializată, fiind tradus prin „meșteșug, iscusință, artă, știință aplicată”83. „Cine spune techne spune cunoaștere specializată, ucenicie, procedee secrete de reușită”84. „Techne era folosit de contemporanii lui Platon pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență profesională În opoziție cu abilitatea instinctivă (phisys) sau cu simplu noroc (tyche)”85. Techne-le grecesc a fost tradus În limba latină prin noțiunea de ars - artă. În Înțelesul nostru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ca temelie a ei, cultura Întrucât tehnica asigură „mijloacele obiective ale culturii, adică acelea care ajută, sprijină, solicită producția culturală”82. Noțiunea de tehnică este originar din techne-le grecesc care se referea la activitatea umană specializată, fiind tradus prin „meșteșug, iscusință, artă, știință aplicată”83. „Cine spune techne spune cunoaștere specializată, ucenicie, procedee secrete de reușită”84. „Techne era folosit de contemporanii lui Platon pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență profesională
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
grecesc care se referea la activitatea umană specializată, fiind tradus prin „meșteșug, iscusință, artă, știință aplicată”83. „Cine spune techne spune cunoaștere specializată, ucenicie, procedee secrete de reușită”84. „Techne era folosit de contemporanii lui Platon pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență profesională În opoziție cu abilitatea instinctivă (phisys) sau cu simplu noroc (tyche)”85. Techne-le grecesc a fost tradus În limba latină prin noțiunea de ars - artă. În Înțelesul nostru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
din punct de vedere estetic, indiferent de valoarea lui morală. În acest sens, Jacques Maritain numește pe artist, „ceva pe de-a-ntregul amoral”. Cuvântul e rostit de un teolog și nu trebuie să ne sperie. Arta ca tehnică sau ca iscusință a creației este și rămâne moralmente indiferentă, fie că e practicată de un sfanț, fie de un criminal. Valoarea morală nu-l privește pe artist, ci pe omul din el. Artistul ca artist poate să reprezinte frumos orice obiect, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Odiseu în fața forței și fermității lui Ahile. Unul dintre argumentele folosite de acesta este următorul: cel ce deține adevărul poate să și mintă, iar înțelepciunea poate fi întâlnită și minciună. De aici ideea susținută că înșelăciunea poate fi dovadă de iscusință sau putere. 167 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 274. 168 Ibidem, p.275. 169René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 276. 170 Ibidem, pp. 261-262. 171 Ibidem, p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
constituie o tehnică atractivă de explorare a realității, de explicare a unor noțiuni abstracte, dificil de predat pe alte căi;constituie o admirabilă modalitate de a-i determina pe copiii surzi să participe activ la activitate;determină la copiii surzi iscusința, spiritul de observație; - angajează în activitate atât copiii surzi mai timizi cât și pe cei slabi și dezvoltă spiritul de cooperare, ceea ce conduce la creșterea gradului de coeziune a grupei. În grădiniță, jocurile de recunoaștere a culorilor, formelor, mărimilor, figurilor
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
anul 1654 din părinți de bun neam. Rămas orfan de tată Încă din pruncie, Constantin a fost crescut de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai Învățat boier al vremii sale. A primit astfel o educație aleasă, dând dovadă de iscusință și Înțelepciune, pentru care a primit Înalte dregătorii și s-a bucurat de multă cinstire Încă din tinerețe. După moartea unchiului său, Constantin Brâncoveanu a fost uns domn al Țării Românești, la 29 octombrie 1688. În cârmuirea țării el a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]