800 matches
-
spunem că Poulson nu mai putea fi privit ca aflându-se în interstițiul, în zona gri, dintre distracție și mită, într-un mod similar, să zicem, unei mici legături chineze de guanxi. El a devenit mai degrabă un așa-zis ispititor în serie al funcționarilor publici a căror manifestare sub forma unei combinații de vanitate, cinism, naivitate și avariție i-a făcut, indiferent care ar fi trebuit să fie reacțiile lor, să fie jucați pe degete de acesta. Tocmai această zonă
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
cu multă muncă și cu puține bucurii, am schimbat multe locuri de muncă în multe orașe, am luptat din greu ca să obțin o locuință pentru familia mea proaspăt întemeiată, dar eram mereu crunt folosit și mereu mințit, amânat cu promisiuni ispititoare. Vorba aia: „deșteptul promite și prostul trage nădejde”. Trăiam mai mult decât modest, dar nu știam că poate fi altfel, nu aveam nici un fel de informații despre lumea din afara sistemului comunist. Rareori puteam răsfoi câte o revistă de modă, cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
iubire. În pictura lui Tițian, apar două femei tinere și frumoase. În stânga una decent îmbrăcată, cu o figură care exprimă puritate, echilibru și trăire interioară, în dreapta, cea de a doua, foarte sumar îmbrăcată arătându-și parcă tendențios corpul superb și ispititor, pe fața căreia se vede că o detestă, o privește de sus pe cea din stânga. Imaginea include intrinsec o întrebare adresată privitorului: pe care dintre cele două o preferă? În care dintre ele am avea încredere? Care dintre ele s-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și i-am văzut pe perete chipul aprig, haiducesc, zugrăvit de Sava Henția. În satul ăsta, atât de cuminte așezat pe culmi de dealuri, la poalele munților, deasupra apelor strânse Între cheile Doftanei, mă Întâmpina la tot pasul cea mai ispititoare dintre ispite și cel mai puțin vinovat dintre cele șapte păcate capitale: prea curvia. I-am rezistat totuși, de parcă n-aș fi descălecat aici din acea mahala a Gorganului și a Brezoianului plină de preotesele păcatului și [de] parcă n-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că popa, pre zent, dar fără veșmintele cultului, Îi da zor cu miluitul fără să mai slujească Sfânta Liturghie. Mi s-a explicat În cele din urmă, cu clipiri numai de un ochi, că popa se greșise peste noapte cu ispititoarea lui de preoteasă și că sfintele canoane interzic oficierea după asemenea isprăvi prealumești. Nici chiar cei mai bătrâni ai satului nu fuseseră cruțați de Diavolul care presărase pe aici, În zborul lui de noapte, neghina concupiscențelor, tulburând astfel liniștea, până
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
jucată și gustată (pe românește) la teatrul L’Oeuvre din Paris sub direcția lui Lugné Poe, cu Puiu Iancovescu și cu Elvira Popescu, care a rămas de atunci să joace și să cucerească Pari sul cu rolurile ei de cochetă ispititoare până la ai săi, de astăzi, 57 de ani. Iar tot ce a dat Mihail Sorbul după această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din Aurel Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
glume prea crude pe care elevul de la Sf. Sava, Emanoil Popescu, și-ar fi permis-o față de un coleg al său care nu pusese până atunci băutură În gura lui, silindu-l să bea, făcându-i-se de aceea rău, ispititorul având după ispravă remușcări și, ca pedeapsă, osândindu-se la o absti nență totală pe tot restul vieții lui, cum și la o acțiune de misio nar pe acest tărâm pustiu al abstinenței. Temperament chiar de abstinent Într-ale vieții
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Lucreția ne răsfăța, drăguța de ea, cu pui de porumbei la tavă pe orez și roșii, În odăița din fund, cu tavanul jos, În care ne Înghesuiam În compania neuitată a câtorva prieteni și a metreselor noastre tinere, frumoase și ispititoare, venite aci cu sânii și spatele lor mândru despuiat până la noadă, ca pregătite pentru balul, din aceeași seară, al țiganilor, al lăutarilor sau al măcelarilor, de la Liedertafel, de la Oppler, de la Roxy, unde eram nelipsiți În fiecare an; eu simțindu-mă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fără bilet. Sunt oameni care nu știu nici cum și nici când trebuie să moară. (Aș fi totuși Îndemnat să-i plâng pe toți pederaștii din lume ca pe niște victime nefe ricite ale femeilor, ba Încă ale celor mai ispititoare dintre ele, dar de o natură inumană - cum am cunoscut atâtea și cum Îi spu neam uneia: „Acum Înțeleg de ce ajung bărbații pederaști“ -, femei În stare să ne amărască sufletul și carnea de pe noi, să ne dezguste de tot neamul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stradă, să-mi câștig singură existența, cu prețul chiar, oricât de infam, al trupului meu, decât să sufăr umilințele rude lor mele care au plecat astă-seară la teatru, lăsându-mă În tovărășia slugilor.“ Departe de a fi fost frumoasă sau ispititoare, o bănuială de enigmă mă Îndemnase s-o chem afară din grupul gălăgios de fete, În care ea mi apăruse oarecum străină și Îndepărtată de grup și de Îndeletnicirile lui, dovadă că nu apucase să cunoască nici hotelul unde trebuia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fată bună, nepoata cunoscutului de pe vremuri farmacist Bruss, țapul cel bătrân, libidinos și cu barba albită, la care se adunau ca la ele acasă, intrând prin ușa din dos a farmaciei lui de peste drum de Capșa, țigăncile florărese fru moase, ispititoare și curvance cu boierii, celebrate de Luchian În tabloul său faimos „Safta florăreasa“. Rozina fusese depravată de acest unchi al ei și, fiind alungată de familie, și-a luat lumea În cap ajungând șanteză la „Tana sachi“ din Iașii de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-ar Îndoi de puritatea ei totală!“ Tot la o asemenea instituție din Sibiu - cu porți mari ca de cetate, cu portari gravi și cu „directori“ plini de impor tanța lor, dar, mai ales, cu un șir rotund de odăi ispititoare, ocolind, cu cer dacul lor dantelat, un „patio“ de stil spaniolesc, pavat cu dale colorate și cu flori multe, multe și un avuz vesel și răcoros - am găsit, spre norocul meu, o țărăncuță din Vinț, proaspătă la trup și care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu atît de interesant Încît să uităm de foame, mîncarea de la spital fiind puțină. Zăcînd pe o pajiște de lîngă un rîu, priveam cum cerul se schimba odată cu lăsarea nopții, visînd la iubirile trecute sau descoperind În fiecare nor imaginile ispititoare ale mîncării obișnuite. Făcînd drum Întors spre secția de poliție pentru a dormi cîteva ore, am luat-o pe o scurtătură și ne-am rătăcit. Am tăiat-o peste cîmpii și peste garduri, ajungînd În cele din urmă să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
totodată, Alice, până la care răzbăteau revăr sările de hohote din casă, îl întreba: — Dar ce se întâmplă acolo, Buțule? Nu știu, zău, ce i-a apucat! îi răspundea radios Mihai. Parcă au înnebunit cu toții! Se servi bufetul, mai bogat, mai ispititor și mai gustos decât am fi putut bănui, se băură vinațuri de la mama lor, se cântă „Mulți ani trăiască“ și se râse și se petrecu întruna, până târziu în noapte... — Nu știu, nu știu ce au! râdea fericit Mihai. Parcă nu-i
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a venit și toamna, ducându-ne într-un cortegiu de frunze moarte spre aceleași fundamentale întrebări, cărora nu le-a găsit răspuns nici înfocatul pictor, subjugat de farmecele trupeșelor tahitiene atât de filotime, privind oferta atractivă și irezistibilă a nurilor ispititori și provocatori: "Qui sommes-nous? D-où venons-nous? Qù allons-nous?" ("Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem?") (Paul Gauguin) "Deci a venit și toamna cu palele-i tristeți Și curg încete frunze și-s pașii mai înceți Pe-arginturile minții tresaltă întrebări, Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
le găseam din abundență în lecturile mele („Taina exis tenței umane nu constă în a trăi, ci în a ști pentru ce să trăiești“ - Frații Karamazov ; „Adam și Eva : El creat pentru contemplare și curaj - ea pentru huzur și grație ispititoare“ sau „Să renunț la servitutea pe care o constituie atracția feminină“ - Camus, Caiete ; „Ori cîte definiții se pot da artei, ea e totuși, în ultimă analiză, expresia unei reacții specifice la problemele existenței, mărturie semnificativă a participării la ea“ - George
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să se Întoarcă În Ithaca; a lui Icar, să zboare cu riscul de a muri. În schimb, dezordinea ruinează orice templu și nu cultivă decît florile care cresc Între ruine și care, oricît ar spune Vergiliu că sînt cele mai ispititoare, nu ne vor dărui nimic În afară de parfumul lor melancolic. Însă, Înainte de orice, labirintul ne vorbește, Într-un fel nou, tot despre dragoste și despre memorie. Pentru a ieși din coridoarele Întortocheate, infidelul Tezeu Își va aminti drumul parcurs, pentru că aceasta
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
socoteam totul ca fiind încheiat, fără a mai căuta nici liturghii nici vreo altă vizită, ci de a pune capăt în această zi. SFÂRȘIT 1. După ora a nouăsprezecea 2, așezându-mă să mănânc, șdarț și ceva știmpț mai încolo, ispititorul nu mă făcea să mă îndoiesc, ci voia să mi se pară că mă îndoiesc; i-am răspuns pe loc, netulburat câtuși de puțin, ca și cum aș fi fost înaintea unui lucru deja învins: „Treci la loc!”; o confirmare prin lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fi fost înaintea unui lucru deja învins: „Treci la loc!”; o confirmare prin lacrimi și o încredințare desăvârșită despre tot ce am hotărât. Un sfert de oră mai târziu, șa urmatț o trezire a conștiinței și am văzut limpede cum ispititorul, pe când îmi aducea gândurile împotriva Persoanelor dumnezeiești și a mijlocitorilor, mă punea sau voia să mă pună în îndoială în lucrul cu pricina; dimpotrivă, atunci când simțeam vizite și viziuni ale Persoanelor dumnezeiești și ale mijlocitorilor, nu era decât tărie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1-13 ȘI MATEI ÎN 4,1-11. 1. Primul. După ce a fost botezat, S-a aflat în pustiu, unde a postit timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți. 2. A fost ispitit de dușman de trei ori (Apropiindu-se, ispititorul I-a spus: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să se facă pâini ș...ț. Aruncă-Te jos ș...ț. Acestea toate ți le voi da ție, dacă vei cădea la pământ înaintea mea și Te vei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vedeți mai întâi frumusețile țării noastre. Chiar se merită, căci aveți ce vedea! DE LA MITURI ȘI LEGENDE, LA ZBORUL OMULUI PE UN ALT CORP CERESC Prof. Dumitru BAHNARIU Zborul a fost, este și va fi întotdeauna pentru om, cea mai ispititoare și mai vulcanică chemare a înaltului nemărginit și etern. Omul a visat întotdeauna să ajungă în „regatul vulturilor” și mai sus de el. Leonardo da Vinci spunea: [6] . Dorința omului de a zbura s-a nascut odată cu el, dar de la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lor, care la ei nu e retragere, ci expansiune, Început de ofensivă. Căci ei, spre deosebire de lași și umili, au convertit această frică În virtute, În principiu de mândrie și de cuceriri. Nu este moleșită ca a noastră, ci vânjoasă și ispititoare, făcută din mii de spaime transfigurate În fapte” <endnote id="(310, pp. 73- 75)"/>. Probabil că, În acest caz, Cioran a fost influențat de Nietzsche, mai ales cel din eseul Vom Volke Israel (Despre poporul Israel). Filozoful german vorbea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1989 continuă să fie - vorba poetului - lung prilej de vorbe și de ipoteze. În Occident, ca și în restul statelor Europei de Est, evenimentele din 1989 sunt de mult clarificate. Faptul că mulțimile au fost atrase în stradă de perspectivă ispititoare de a scăpa de comunism a fost înfățișat de Iliescu & Co drept o explozie populară, spontană. Trecandu-se, ca de obicei, sub tăcere evenimentele care au făcut posibilă eliminarea, printr-o lovitură de stat, a clanului Ceaușescu. Alții însă, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cu cel grecesc (mă refer la cel amenajat la poalele Acropolelui pe locul numit „Placa” și renumit în întreaga lume). Acesta din urmă este o poezie, el, în întregime, cu micile Taberne spre care ești invitat de greci vorbăreți și ispititori, cu studenții care cântă pe străzi, pentru câteva drahme pe care, cu drag, turiștii le pun în pălăriile așezate lângă ei, este elegant, curat și așezat, având, de fapt, aceeași destinație. Aici ți-e teamă cu fiecare pas pe care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
speranț). Israelul, centrul unei noi civilizații? Îmi dau seama ce vrea s) spun) Agurski când ne sf)tuiește s) nu fim prea realiști. El susține... Dar nu, nu vreau s)-i opun lui Agurski argumente serioase, c)ci este prea ispititor. Ceea ce Îmi place la acesti disidenți ruși - cei de genul lui Soljenițîn și Siniavski, ca și de tipul lui Agurski - este vigilenta lor. În comparație cu ei, noi p)rem foarte adormiți. La noi, În Occident, din motive misterioase, vigilenta apare și
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]