26,665 matches
-
operă a lui Timotei Cipariu două sectoare bine delimitate, care solicită astăzi, pentru a fi evaluate cum se cuvine, competențe adecvate. De o parte se poate situa opera științifică a filologului și a lingvistului, construită pe o vastă erudiție de istoric al limbii, latinist, slavist, comparatist, dialectolog, polihistor bazat pe izvoare mai vechi sau mai noi. Acest sector al activității cipariene și-a propus să-l restituie o serie de trei volume de Opere, din care au apărut până acum numai
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Coquinaria. Scrisă "în chip de madam Vatel ori Savarin, de Babette Hersant, de mare maestră a ceremoniilor din cratițe, plite, borcane, tigăi. Ceea ce, trebuie să recunosc, nu mi se întîmplase niciodată." O moarte cumplită Tulburător articolul intitulat " Ceea ce știu" al istoricului Ion Papuc din revista Convorbiri literare (numărul din ianuarie 2006). Ion Papuc descrie moartea cumplită de care a avut parte în anii '50 profesorul Dragoș Protopopescu, doctor în anglistică la Universitatea din Paris și șeful catedrei de engleză de la Universitatea
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
strict istorice pe care le înregistrează orice manual. Ele revin adesea și sub condeiul scriitorilor și s-ar putea zice că sunt lucruri banale, de domeniul evidenței. Or, este și nu este așa. Memorialistul receptează evenimentele în alt fel decât istoricul. Rațiunea se dublează acum cu sensibilitatea, ba chiar o domină, reacția lui fiind preponderent emoțională, de unde și stilul expresiv, străin de expunerea seacă. în text se simte un fior, o vibrație pe care n-o regăsim (cu excepția romanticilor, v. N.
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
cu sensibilitatea, ba chiar o domină, reacția lui fiind preponderent emoțională, de unde și stilul expresiv, străin de expunerea seacă. în text se simte un fior, o vibrație pe care n-o regăsim (cu excepția romanticilor, v. N. Bălcescu, N. Iorga), la istoricul obiectiv. Și nu i-o reproșăm, pentru că el urmărește stabilirea adevărului, cu detașarea, cu răceala omului de știință, cercetează, trage concluzii și nu se emoționează. Mă întorc acum la jurnalul lui Pericle Martinescu și anume, la volumul Uraganul istoriei. Anul
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
pentru a se afirma, pentru a dialoga sau pentru a se consulta pe subiecte de specialitate. I se adresează din Cluj sau din alte locuri atât tineri aflați la început de drum, cât și intelectuali consacrați. Îi scriu nu numai istoricii (N. Bănescu, Al. Lapedatu, C. Marinescu, I. Ursu, Ștefan Meteș, Silviu Dragomir, Victor Motogna, G. G. Mateescu, I. Lupaș) și filologii (Vasile Bogrea, Sextil Pușcariu, G. Bogdan-Duică, Th. Capidan, N. Drăganu, Ion Breazu), dar și filosofi (Marin Ștefănescu, Ștefan Bezdechi
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Victor Motogna, G. G. Mateescu, I. Lupaș) și filologii (Vasile Bogrea, Sextil Pușcariu, G. Bogdan-Duică, Th. Capidan, N. Drăganu, Ion Breazu), dar și filosofi (Marin Ștefănescu, Ștefan Bezdechi), medici (Gh. Popovici, Iuliu Orient, Iuliu Moldovan, Valeriu Bologa), pedagogi (Onisifor Ghibu), istorici de artă (Coriolan Petranu, G. Oprescu) și chiar matematicieni (Petre Sergescu), psihologi (Fl. Ștefănescu-Goangă), etnografi (Romulus Vuia), agronomi (Marin Chirițescu-Arva), economiști (George Leon), istorici ai dreptului (G. Giuglea) și sociologi (Virgil Bărbat). Avem aici un tablou orientativ al expeditorilor de
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Marin Ștefănescu, Ștefan Bezdechi), medici (Gh. Popovici, Iuliu Orient, Iuliu Moldovan, Valeriu Bologa), pedagogi (Onisifor Ghibu), istorici de artă (Coriolan Petranu, G. Oprescu) și chiar matematicieni (Petre Sergescu), psihologi (Fl. Ștefănescu-Goangă), etnografi (Romulus Vuia), agronomi (Marin Chirițescu-Arva), economiști (George Leon), istorici ai dreptului (G. Giuglea) și sociologi (Virgil Bărbat). Avem aici un tablou orientativ al expeditorilor de scrisori. Corespondenții cei mai frecvenți rămân istoricii și filologii, dar aria problematică e mult mai extinsă. Enciclopedismul preocupărilor lui Nicolae Iorga e prea bine
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
și chiar matematicieni (Petre Sergescu), psihologi (Fl. Ștefănescu-Goangă), etnografi (Romulus Vuia), agronomi (Marin Chirițescu-Arva), economiști (George Leon), istorici ai dreptului (G. Giuglea) și sociologi (Virgil Bărbat). Avem aici un tablou orientativ al expeditorilor de scrisori. Corespondenții cei mai frecvenți rămân istoricii și filologii, dar aria problematică e mult mai extinsă. Enciclopedismul preocupărilor lui Nicolae Iorga e prea bine cunoscut. Așa se explică faptul că Valeriu Bologa îl consultă pe teme de istoria medicinei, iar Petre Sergescu îi relatează succesele sale în
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Ardealul eliberat în așa mare măsură prin silințele și prin iubirea dumneavoastră" (p. 307). Astfel de expresii ale admirației pentru Nicolae Iorga sunt foarte numeroase în corespondența trimisă de universitarii clujeni. Le consider dincolo de orice convenții și interese mărunte, pentru că istoricul și omul politic aveau mari merite în întemeierea Universității românești la Cluj. În prefața volumului de corespondență, Stelian Mândruț trece în revistă, sistematic, toate aceste contribuții. Nicolae Iorga a făcut parte din Comisia Universitară inițială care s-a ocupat de
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
-mi să aflu altceva. O bună bucată de vreme, în cultură, nu s-a ieșit în străinătate. Preferați, ca teoretician literar, să fi predat (și studiat) în altă parte? În profesia mea originară, cea practicată din anii '50 înainte, de istoric al literaturii române, focalizat pe secolele XVIII și XIX, nu aveam nevoie și de altfel nici nu era cu putință, atunci, să mă formez în străinătate. Am resimțit însă de la început și din ce în ce mai mult, pe măsura trecerii anilor, izolarea la
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
de autori care împingeau în față capacitatea catolicismului de a promova capitalismul. De asemenea, Max Weber este critic față de raționalitatea stearpă a capitalismului și față de etosul ascetic al calvinismului. Cum îi convingeți (aveți, recunoaștem, un invidiabil stil de eseistă) pe istoricii mentalităților că animalul ăsta, în antropologie, nu există? Sper că o analiză socială care face apel la factori sociali și istorici pentru a explica starea de lucruri arată că nimic nu este înscris în piatra sau în genele noastre. Dar
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
ani, o încercare de destabilizare a regimului, în România s-a strîns șurubul necruțător, în timpul lui Dej. Același Vladimir Tismăneanu a demontat, esențial, resorturile ceaușismului, identificînd în ele un stalinism rezidual, idee care a fost preluată din zbor de mulți istorici și politologi, fără citarea sursei. Atacurile împotriva lui Vladimir Tismăneanu au început de cînd el a acceptat să conducă comisia pentru evaluarea regimului comunist din România, comisie înființată la inițiativa președintelui Băsescu. Marea competiție aici e că, pînă la înființarea
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
fost o emisiune din care am înțeles ceva-ceva mai mult decât nimic, și în timpul căreia prietenul a oftat în câteva rânduri: - Doamne, unde-s "mariustucăshow"-rile de altădată? Aș vrea să-l contrazic, da' iar ne certăm... NOI TELEZICERI... l Istoricul Adrian Cioroianu, la emisiunea "Politica sub presiune" din 05.05, de pe Realitatea Tv a spus cu bucurie nostalgică: "Mi-aduc aminte cu plăcere de clipele frumoase petrecute cu Cristian Boureanu și sper că vom mai petrece..." Haralampy, vesel: - Vezi, pretenare
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
mari vedete de film, inegalabile nulități de prin SUA și de aiurea... - Și-atunci, zice Haralampy, n-are dreptate dom' Meleșcanu când întreabă: "Cine stabilește ce e normal?" l La emisiunea "Zigzag" de pe TVRM, invitați: poeta Nastasia Maniu, criticul și istoricul literar Valeriu Râpeanu și jurnaliștii Mihai Miron și Dumitru Pelican, într-o emisiuune interesantă, plăcută și relaxantă...
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
curabil al hipertensiunii sau posibilitatea evitării unei complicații importante este de mare importanță, dar trebuie pus în balanță cu costul crescut al screening-ului pentru găsirea unei cauze. Astfel, etiologia secundară a hipertensiunii poate fi sugerată de absența unor factori ca istoricul familial, debutul gradual, obezitatea, consumul crescut de sare, de simptome, precum caracterul paroxistic pentru feocromocitom, de examenul clinic ce poate determina un suflu la nivel abdominal ca în stenoza de arteră renală sau de determinări anormale de laborator, precum hipopotasemia
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
curabil al hipertensiunii sau posibilitatea evitării unei complicații importante este de mare importanță, dar trebuie pus în balanță cu costul crescut al screening-ului pentru găsirea unei cauze. Astfel, etiologia secundară a hipertensiunii poate fi sugerată de absența unor factori ca istoricul familial, debutul gradual, obezitatea, consumul crescut de sare, de simptome, precum caracterul paroxistic pentru feocromocitom, de examenul clinic ce poate determina un suflu la nivel abdominal ca în stenoza de arteră renală sau de determinări anormale de laborator, precum hipopotasemia
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
HTA secundară endocrină. Marea majoritate a tumorilor secretante de catecolamine sunt benigne unilaterale, dar un procent substanțial, de 10 până la 35%, pot fi bilaterale sau extra-adrenale - paraganglioame. Creșterea tensională poate fi episodică sau susținută. Pacienții au feocromocitom pot avea un istoric familial de tumori secretante de catecolamine sau pot face parte din categoria pacienților cunoscuți cu neoplazii endocrine multiple (MEN). Frecvent, suspiciunea este ridicată de episoade de paloare sau episoade de hipertensiune ortostatică, însoțite de palpitații, diaforeză sau cefalee. Diagnosticul se
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
dorința reprezintă parte a modului în care mintea se realizează pe ea însăși. Într-adevăr, se poate vorbi de mișcarea noetică-erotică spre Dumnezeu. Se naște astfel întrebarea: trebuie eradicată dorința sau trebuie educată, pentru ca sufletul să obțină uniunea cu Dumnezeu? Istoricul acestei întrebări este iritant și pestriț. S-ar părea că Sfântul Grigorie de Nyssa se înscrie în mod clar în tradiția pedagogiei. Ceea ce ridică dificultăți în calea uniunii sufletului cu Dumnezeu este și parte a ceea ce face posibil acest deziderat
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
prin stil și prin umor, volumul Mircea Eliade. Prizonierul istoriei se detașează net printr-o obiectivitate foarte greu de pus în scenă dacă ne gândim la prea acidele dispute privitoare la Eliade. Nu întâlnim nici mitizarea indigestă, de manual, a istoricului religiilor, nici viziunea unilaterală și malițioasă a "uitării fascismului" (după Alexandra Laignel-Lavastine). Am putea vorbi despre o anume "uitare a maniheismului" în cazul lui Florin }urcanu. Prezentarea Ioanei Pârvulescu nu lasă nici un dubiu. Ba, mai mult, e un discret semn
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
haos și anarhie. Pentru înfruntarea de oști care se anunța, trebuia să asigure liniștea și ordinea în spatele frontului și în acest scop Antonescu era, evident, omul potrivit". De unde rezultă că istoria s-a văzut rescrisă în comunism nu doar de către istorici, ci și de către scriitori, ultimii exploatînd fără mari scrupule vectorul emoțional al publicului, depunînd ofranda strădaniilor lor fie și indirect omagiale (prin idealizarea precursorilor ,independenței și demnității naționale") la picioarele cîrmaciului din actualitate, hipercelebrat. în paginile Podului de gheață întîlnim
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
dirijat de Haralampy: ,Și noi! Și noi!..." l Mona Muscă, la emisiunea lui Mihai Tatulici, ,Deschide România" (Realitatea Tv) din 16.04: ,Eu am intrat în toate birturile din Caraș-Severin"... Haralampy: Am bănuit și noi, telespectatorii, ceva-ceva... Felicitări pentru sinceritate! Istoricul Adrian Cioroianu, la emisiunea ,Politica sub presiune" din 05.05, de pe Realitatea Tv ( nostalgic): ,Mi-aduc aminte cu plăcere de clipele frumoase petrecute cu Cristian Boureanu și sper că vom mai petrece..." Haralampy, (vesel, mie): Vezi, pretenare ? Apăi, nu mureau
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
p. 241 - 249; o parțial a fost republicat în volumul Politica culturii..., p. 84 - 85, în studiul intitulat Educația muzicală; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 6 - 20; footnote> . De aceea i se pare necesar un istoric al cercetărilor de folclor muzical, ce prinde contur începând din acești ani și va fi finalizat în 1939, în Muzica românească de azi și apoi în1941, în Patrium Carmen, în consistentul capitol, de aproape 200 de pagini - Culegerea melodiilor populare
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
contur începând din acești ani și va fi finalizat în 1939, în Muzica românească de azi și apoi în1941, în Patrium Carmen, în consistentul capitol, de aproape 200 de pagini - Culegerea melodiilor populare - realizând o adevărată și primă incursiune în istoricul folcloristicii muzicale românești<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, Editura Scrisul Românesc, (1941), p. 10; footnote> . Se pare că în timpul studiilor din Germania, tânărul plănuiește detaliile viitoarei arhive de folclor, apelând la intelectualii și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
compozitorul rus M. I. Glinka. La 1 iunie 1954 va susține sub auspiciile Academiei Române, conferința M. I. Glinka - întemeietorul școlii muzicale naționale ruse 150 de ani de la naștere și printre fișele nefinalizate se găsește și cea intitulată Glinka și noi. Istoricul nu a neglijat muzicienii europeni ai timpului său. Figura lui Busoni interesa lumea muzicală pentru programul său de transformare a neoclasicismului într-o „limbă muzicală general vorbită și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]