145,869 matches
-
exemple adiacente din vasta diacronie culturală a omenirii, ceea ce, de altfel, se petrece de-a lungul întregii cărți de aproape 400 de pagini în care se perindă zeci de povești, se descriu numeroase locuri, clădiri, copaci, ziduri, biserici, fiecare cu istoria sa intarsiată în straturile vechimii lor și pe care oricine altcineva nu le-ar vedea și nu le-ar aduce în raza privirii. O privire caldă, luminoasă, grea de dulcea povară a unei informații culturale copleșitoare care sare mereu în
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
dintre Eminescu și Aurel Vlaicu din București. Nu este o băcănie tradițională românească, cu toate că am descoperit murăturile atât în tradiția culinară națională, cât și în cea japoneză. Fantastic este că în această băcănie găsești sfaturi culinare, sfaturi de nutriție, cultură, istorie, ești întâmpinat cu o căldură și cu un respect tipic japoneze, ești încurajat să experimentezi, să guști, găsești produse minunate, condimente, varietăți extrem de rare de sake, dar și dulciuri japoneze ce trebuie gustate, pentru că nu pot fi descrise. Pentru povestea
Am fost în băcănia cu bunătăți a doamnei Hiroko Yoshida. „Cred că sunt singura expertă în sake din România” by https://republica.ro/am-fost-in-bacania-cu-bunatati-a-doamnei-hiroko-yoshida-zcred-ca-sunt-singura-experta-in-sake-din-romania [Corola-blog/BlogPost/338744_a_340073]
-
Germane (1994-1996). Debutează în anul 1992 în Contrapunct. Publică articole și eseuri în LA&l, România Literară, Dilema, Orizont, Secolul 20, Vatra. Din anul 1993 colaborează regulat cu revista 22. De asemenea, a fost deseori invitat să susțină cursuri de istoria fizicii și de istoria ideilor științifice. Cele mai importante scrieri ale sale sunt: Cerul văzut prin lentilă (Premiul pentru eseu al editurii Nemira, 1993; Premiul Uniunii Scriitorilor, 1995), Nemira, 1995, 1996, 1998; Polirom, 2002; Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
anul 1992 în Contrapunct. Publică articole și eseuri în LA&l, România Literară, Dilema, Orizont, Secolul 20, Vatra. Din anul 1993 colaborează regulat cu revista 22. De asemenea, a fost deseori invitat să susțină cursuri de istoria fizicii și de istoria ideilor științifice. Cele mai importante scrieri ale sale sunt: Cerul văzut prin lentilă (Premiul pentru eseu al editurii Nemira, 1993; Premiul Uniunii Scriitorilor, 1995), Nemira, 1995, 1996, 1998; Polirom, 2002; Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării, Humanitas, 1995, 1996
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
societăților est-europene, astăzi în căutare de repere, după fericita lor ieșire din obscuritatea ideologiilor totalitare. Unele voci i-au reproșat lui Horia Roman Patapievici excesul de aprofundare analitică în disecarea cauzelor îndepărtate ale sciziunii ce explică simptomatica ivire pe scena istoriei a omului recent. Dar admițând premisa că ivirea și afirmarea lui pe scena istoriei sunt efectul unei îndepărtări treptate, pornind de la rădăcini, de la un set de valori consfințite, puține lucruri sunt probabil mai importante pe planul unei cuprinderi cognitive lucide
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
totalitare. Unele voci i-au reproșat lui Horia Roman Patapievici excesul de aprofundare analitică în disecarea cauzelor îndepărtate ale sciziunii ce explică simptomatica ivire pe scena istoriei a omului recent. Dar admițând premisa că ivirea și afirmarea lui pe scena istoriei sunt efectul unei îndepărtări treptate, pornind de la rădăcini, de la un set de valori consfințite, puține lucruri sunt probabil mai importante pe planul unei cuprinderi cognitive lucide decât tocmai revenirea obiectivă spre izvoare, retrasarea în spirit imparțial a drumului parcurs de
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
tocmai revenirea obiectivă spre izvoare, retrasarea în spirit imparțial a drumului parcurs de gândirea și practica familiei umane de-a lungul ultimelor sute de ani, și îndeosebi revizitarea în plină lumină a ideilor puse în circulație, la anumite bifurcații ale istoriei, de către mentori îndepărtați precum Bacon, Luther, Descartes ori Rousseau; sau de către teoreticieni mai apropiați - de la Nietzche la Marx și Marcuse, dacă e vorba de a dobândi o înțelegere a ecartamentelor relevante produse în decursul noilor accelerări și derapaje ale istoriei
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
istoriei, de către mentori îndepărtați precum Bacon, Luther, Descartes ori Rousseau; sau de către teoreticieni mai apropiați - de la Nietzche la Marx și Marcuse, dacă e vorba de a dobândi o înțelegere a ecartamentelor relevante produse în decursul noilor accelerări și derapaje ale istoriei. Aproape de încheierea excursului său filosofic în condiția omului recent, Horia Roman Patapievici își mărturisea certitudinea că “resortul ultim al poziției relativiste este de fapt horror Dei - groaza și oroarea de Dumnezeu. În fond, relativiștii se opun celor care susțin că
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
Oxford, Oriel College: septembrie 1999; London School of Economics, iulie 2000. 6) Mellon fellowship la Wissenscaftskolleg la Berlin: 2006. ABILITĂȚI • CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: Optică (lasere), Fizica stării solide (creșterea cristalelor, semiconductori, defecte, impurități) • PREDARE: Fizică generală, Fizica stării solide, Filozofia și istoria fizicii, Istoria ideilor • SCRIERI LITERARE LIMBI STRĂINE • Franceza, Engleza (vorbit, scris) • Germana, Italiana (citit) EXPERIENȚĂ 1. Președinte al Institutului Cultural Român (ICR) - martie 2005 - prezent. 2. Director al revistei ID (Idei în Dialog) - octombrie 2004 - prezent. 3. Publicist la cotidianul
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
College: septembrie 1999; London School of Economics, iulie 2000. 6) Mellon fellowship la Wissenscaftskolleg la Berlin: 2006. ABILITĂȚI • CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: Optică (lasere), Fizica stării solide (creșterea cristalelor, semiconductori, defecte, impurități) • PREDARE: Fizică generală, Fizica stării solide, Filozofia și istoria fizicii, Istoria ideilor • SCRIERI LITERARE LIMBI STRĂINE • Franceza, Engleza (vorbit, scris) • Germana, Italiana (citit) EXPERIENȚĂ 1. Președinte al Institutului Cultural Român (ICR) - martie 2005 - prezent. 2. Director al revistei ID (Idei în Dialog) - octombrie 2004 - prezent. 3. Publicist la cotidianul “Evenimetul Zilei
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
Fizică a Universității Politehnice București, 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994. 10. Cercetător științific (din 1986) și Șef de Laborator (septembrie 1985 - decembrie 1989) la INSTITUTUL PENTRU MATERIALE SEMICONDUCTOARE (I.C.P.M.S. - București). 11. Susținerea cursurilor în calitate de invitat: • Nașterea modernității • Revoluția Științifică • Istoria Fizicii • Introducere în istoria ideilor stiințifice 12. Cercetător independent în domeniul istoriei ideilor. MEMBRU AL URMĂTOARELOR ORGANIZAȚII • FUNDAMENTELE MODERNITĂȚII EUROPENE, membru fondator (Universitatea București și Colegiul Noua Europă) • INSTITUTUL LUDWIG VON MISES - România • GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL (GDS) • COLEGIUL NOUA
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
București, 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994. 10. Cercetător științific (din 1986) și Șef de Laborator (septembrie 1985 - decembrie 1989) la INSTITUTUL PENTRU MATERIALE SEMICONDUCTOARE (I.C.P.M.S. - București). 11. Susținerea cursurilor în calitate de invitat: • Nașterea modernității • Revoluția Științifică • Istoria Fizicii • Introducere în istoria ideilor stiințifice 12. Cercetător independent în domeniul istoriei ideilor. MEMBRU AL URMĂTOARELOR ORGANIZAȚII • FUNDAMENTELE MODERNITĂȚII EUROPENE, membru fondator (Universitatea București și Colegiul Noua Europă) • INSTITUTUL LUDWIG VON MISES - România • GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL (GDS) • COLEGIUL NOUA EUROPĂ (NEC) • SOCIETATEA ACADEMICĂ
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
Cercetător științific (din 1986) și Șef de Laborator (septembrie 1985 - decembrie 1989) la INSTITUTUL PENTRU MATERIALE SEMICONDUCTOARE (I.C.P.M.S. - București). 11. Susținerea cursurilor în calitate de invitat: • Nașterea modernității • Revoluția Științifică • Istoria Fizicii • Introducere în istoria ideilor stiințifice 12. Cercetător independent în domeniul istoriei ideilor. MEMBRU AL URMĂTOARELOR ORGANIZAȚII • FUNDAMENTELE MODERNITĂȚII EUROPENE, membru fondator (Universitatea București și Colegiul Noua Europă) • INSTITUTUL LUDWIG VON MISES - România • GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL (GDS) • COLEGIUL NOUA EUROPĂ (NEC) • SOCIETATEA ACADEMICĂ ROMÂNĂ (SAR) • UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA (US) • PEN
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
titlul original: The Wholeness and the Implicate Order, 1980) - în colaborare cu Gheorghe-Sorin Părăoanu. ARTICOLE ȘI ACTIVITATE MEDIA • O duzină de lucrări științifice și comunicări în domeniul fizicii stării solide: 1984-1989. • Peste 500 de articole despre cultură, politică, epistemologie și istoria ideilor publicate după 1992 în reviste culturale românești precum: 22, Dilema, România Literară, Litere, Arte, Idei, Secolul 20, Cuvîntul, Orizont, Euphorion, Vatra, și în Neue Literatur, Halbjahresschrift fur sudosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, Korunk, Liget, and Frankfurter Allgemeine Zeitung. • 1996-2005
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
să atragă atenția prin stil, fie că e elegant sau agresiv, clasic sau retro. Ce înseamna tuning? Înseamnă performanță, pornind de la mașinile de curse, adaptată pe mașinile de stradă, inseamna un aspect deosebit, pornind tot de la mașinile de curse. O istorie scurtă a tuning-ului îi aduce în discuție pe germani, americani, japonezi și coreeni. AMG, Brabus, Alpina, Hamann, Carlsson, Rieger, AC Schnitzer, , JEDesign, Carzone Specials, Simoni Racing, Elia etc. sunt în stare să transforme o mașină într-un obiect deosebit, oferind
Irmscher by http://www.iasi4u.ro/stire/irmscher/ [Corola-blog/BlogPost/95546_a_96838]
-
este imposibil pentru că 9 din 10 americani nu știu aproape nimic despre Cecenia, inclusiv cele mai simple detalii cu privire la ceea ce este sau unde este Cecenia”, a declarat Dr. Tim Kinane, adăugând că majoritatea cetățenilor americani sunt în totalitate inconștienți privind istoria și cultură cecena, nu stiu daca Cecenia este o țară, un oraș sau o regiune, sau daca o persoană din Cecenia este numită cecen său ceh. Cecenia nu este în Europa Centrală Ulterior, CNN a revenit cu precizări privind Cecenia
BOMBELE DE LA BOSTON, VIZELE ROMÂNILOR ŞI DISCREDITAREA EUROPEI DE EST de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Bombele_de_la_boston_vizele_r_simona_botezan_1366977665.html [Corola-blog/BlogPost/349094_a_350423]
-
reprezentant al Școlii formale ruse alături de Roman Jakobson și alții, pe nume Viktor Sklovski. Zvonul cultural e că Sklovski s-ar fi inspirat în scrierea poveștii publicată în „Komsomolskaia pravda”, de la care va porni scenariul pentru filmul lui Room, din istoria reală creată între Maiakovski, Osip Și Lilea Brik, cu care acesta colaborase cu câteva luni mai devreme, tot pentru un film de Abram Room, la documentarul „Evrei na zemlea” [Evreul pe pământ] (1927). Documentarul se voia a fi parte activa
EDIŢIA A II-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Igor_mocanu_avangarda_revizi_igor_mocanu_1371520886.html [Corola-blog/BlogPost/363709_a_365038]
-
mereu furtună pe mare. Văzând că nu se mai poate ieși cu barca, m-am gândit să revizitez Iașul, fiind invitat de către prietenii făcuți cu ocazia lansării pe 8 martie a romanului PARFUM DE ORHIDEE în acest oraș plin de istorie și cultură, să particip la vernisajul unei expoziții fotografice a cunoscutei artiste Susanna Patras, o ieșeancă ce locuiește în America, fiica renumitului profesor universitar doctor, Mihai Păstrăguș, profesor de estetică și critic de artă. Eram informat și că se va
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
șaptezeciși șapte. Condițiile existente atunci m-au făcut să nu văd mare lucru din frumusețile acestui oraș moldav, care pur și simplu m-a cucerit prin frumusețea lui și mai ales că fiecare metru pătrat din el este plin de istorie și de cultură. Între Vaslui și Iași timp de aproape o oră nu puteai vedea decât sărăcia pământului sărăturos, plin de ciulini printre tulpinile firave de porumb sau floarea soarelui, nerecoltate încă. De-a lungul terasamentului de cale ferată, pe
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Curente literare pure nu există. Ultimii critici literari actuali, inclusiv Adrian Marino, Nicolae Manolescu, Mihai Cimpoi, Ana Bantoș etc., își propuneau și au realizat o istorie a operelor literare propriu -zise, dar nu a curentelor literare. Astăzi, la Biblioteca Transilvania, am fost alături de poeta, care scrie o metaforă a focului, dar și în preajma focului metaforic al poetei Renata Verejanu. Vorbind despre importanța omului de literatură, universal
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept by http://confluente.ro/lilia_manole_1443036732.html [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
jumătatea de răsărit a continentului asiatic. În acest palat, chiar și slujbașii cei mai de seamă ai împărăției purtau anevoie capetele pe umeri. Dar și azi, numai după doua ore de umblat prin Palat, vizitatorul iese cu capul greu, adânca istorie încă apasă greu asupra conștiinței oricărui om, amintirile încă sunt vii, la tot pasul. Faima, aureola împărătească, minciuna bogățiilor și a funcțiilor însemnate, dar primejdioase, au dispărut. Dar, odată cu acestea, a dispărut și farmecul palatului împărătesc. Vizitând de câteva ori
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1415604349.html [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
obțină autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri de fapt că ... deci nu ... nu atât de mândri ... cum să zic, dar ... nu ne e jenă de lucrurile pe care le-am împrumutat noi, ungurii, de la români
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri de fapt că ... deci nu ... nu atât de mândri ... cum să zic, dar ... nu ne e jenă de lucrurile pe care le-am împrumutat noi, ungurii, de la români. Nu
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
liniștea unor altor timpuri. Oamenii aceștia doi au murit de mult, dar taina lor trăiește și azi. O știu numai cei care toamna, la fel ca și mine, răsfoiesc amintiri și cunosc drumuri de mult uitate, astăzi acoperite de o istorie ce nu mai înseamnă nimic. Dacă ar fi să pornesc în căutarea timpului pierdut, aș începe de la Gradina Icoanei și aș trece prin Cișmigiu, pentru a mă opri apoi, pe Calea Plevnei. În aceste trei locuri, timpul curge netulburat, iar cerul
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Lumea_de_atunci_.html [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
temi, nu e nimic obscur sau malefic în toate acestea. E doar viață trăită intens, cu gust de toamnă târzie, cu atingeri moi de blănuri, de stofe calde și irizări de bijuterii minuțios lucrate, ce închid în strălucirea lor atrăgătoare, istorii ce nu s-au spus niciodată. Pentru mine, aceste vremuri apuse au gust de pișcoturi, șampanie franțuzească și aromă de cafea la nisip. Mă văd în apele unor oglinzi de acum două secole și ascult cum toarce leneșă, o pisică
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Lumea_de_atunci_.html [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]