1,396 matches
-
Valerian Sava Era de ordinul evidenței celei mai accesibile că, din activitatea istoriografică "de resort" dinainte de 1990, neîndoielnic validă rămînea o filmografie, dar una care-și depășea spectaculos specia: Filmografie adnotată - subtitlu la formularea în termenii epocii: Producția cinematografică din România. 1897-1970, cu semnăturile scurtate ale autorilor așezate modest după: "de I. Cantacuzino
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
pentru Cultură și Artă. Vocația criticii literare și calificarea filmologică occidentală din interbelic ale lui Ion I. Cantacuzino, prodigios adaptate noului palier, erau însă adevăratul vector al primelor două volume (din cele șase preconizate) - "cea mai închegată dintre lucrările noastre istoriografice" (cum am numit-o în Istoria critică a filmului românesc contemporan), în care "scientismul branșei atinge maximum de amplitudine și luxurianță, cu un aparat auxiliar exhaustiv", "fără a uita să vizeze, cu aceeași instrumentație detaliată, "raporturile dintre creația autohtonă și
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
recuză de la continuitate. Acum, în 2002, la reluarea redimensionată a antreprizei, adusă la zi după 13 ani - sub un titlu nou, Cinema... un secol și ceva, cu un subtitlu care ar schimba și specia, apăsînd pe borne temporale fără relevanță istoriografică: O istorie cronologică (sic!) a cinematografului mondial. 3 martie 1895-31 decembrie 2000 - din cele cinci nume rămîn două și masiva tipăritură e semnată alfabetic Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu. Cel mai ingrat afront cu care am întîmpina o asemenea incontestabil
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
crede a recunoaște pe "unul din acei oameni cărora le este deferită autoritatea și al cărui fiecare cuvînt nimerește". De altfel, precizează Șerban Cioculescu, nouă zecimi din exegezele sale cuprind studii de istorie literară, defel uscate însă, deoarece "siguranța metodei istoriografice, ascuțimea intuiției psihologice și valoarea scrisului duc la rezultate admirabile". Atrăgînd atenția asupra excesivei erudiții, a primejdiei textului stufos de prea multe date, cu subaprecierea "talentului, meditației, judecății, rațiunii, gustului" (sînt cuvintele autorului francez), Sainte- Beuve ilustra o altă înclinație
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
împreună, desigur, cu O samă de cuvinte, Gabriel Ștrempel reia propria ediție din 1982. Este deci o reautentificare a textelor, după cele mai bune ediții - gest de care clasicii noștri au periodic nevoie într-o gestionare responsabilă a patrimoniului nostru istoriografic și literar. Nu este o ediție critică propriu-zisă, pentru că lipsesc comentariile textologice, paleografice, sursologice, dar girul științific al lui Gabriel Ștrempel este suficient. Este interesantă valorizarea lui Nicolae Costin, pus în mod firesc în rând cu cei trei mari cronicari
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
ales Miron Costin și Ion Neculce, astfel încât ne-ar îndreptăți parafrazarea unei glume legate inițial de cei patru apostoli: cei patru mari cronicari ai noștri sunt trei - Costin și Neculce. Regret pierderea poetului Miron Costin din Viiața lumii, datorită formulei istoriografice adoptate. Modelul declarat al lui Gabriel Ștrempel este ediția din 1852-1854 a lui Mihail Kogălniceanu, care reunește în trei volume Letopisețele }ării Moldovei, fiind "cea dintâi imprimare la noi a literaturii istorice, cea dintâi sistematizare a textelor, cea dintâi încercare
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
a textelor, cea dintâi încercare de privire critică asupra izvoarelor noastre narative". Pentru prima dată de la Kogălniceanu, ediția lui Gabriel Ștrempel (primind astfel și un discret atribut omagial față de inițiatorul cercetărilor) adună, printr-un efort sintetic, cele mai reprezentative scrieri istoriografice de la începuturile literaturii noastre într-un singur volum - printr-un gest editorial singular, integrat în tradiția academică, atribute ce sporesc interesul științific (și, poate, chiar bibliofil) pentru această ediție. Precum ediția cronicarilor moldoveni, și primul volum de Opere Dimitrie Cantemir
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
integrat în tradiția academică, atribute ce sporesc interesul științific (și, poate, chiar bibliofil) pentru această ediție. Precum ediția cronicarilor moldoveni, și primul volum de Opere Dimitrie Cantemir (la fel de masiv, 1650 de pagini) este o ediție recapitulativă, de bilanț filologic și istoriografic. Coordonatorul volumului și al întregii ediții, Virgil Cândea, grupează aici scrierile cantemiriene în limba română, explicând în prefață planul general și dificultățile ce sunt pe cale a fi învinse. Pentru realizarea unei cât mai exacte și mai bine documentate cronologii a
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
60 de ani de la moartea istoricului francez Marc Bloch. A fost conferențiar la Strasbourg și profesor la Sorbona. În 1929, împreună cu Lucien Febvre, a pus bazele revistei „Anales d’histoire economique et sociale“, în jurul căreia s-a născut un curent istoriografic care a dominat secolul al XX-lea. Lucrarea sa de căpătâi este „Societatea feudală“ (1939-1940), care îmbină armonios erudiția, viziunea de ansamblu și ingeniozitatea demonstrațiilor. Intrat în Rezistență în 1943, a fost torturat și ucis de trupele naziste. Joi, 17
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]
-
Biserica Ortodoxă Română pe tot parcursul secolului al XIX-lea, până la Biblia sinodală de la București din 1914 inclusiv. Cel de-al doilea capitol al acestei ediții de studii și texte este dedicat aspectelor laice ale activității Școlii Ardelene, de la cea istoriografică și până la dimensiunea ocultă aflată, uneori, în spatele inițiativelor politice și culturale ale iluminismului ardelean. Dacă unele dintre textele comentate aici sunt cunoscute publicului larg - mă refer la Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, de Samuil Micu, și la Temeiurile gramaticii
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru capacitatea de vibrație în fața naturii virgine a unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic, turistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute mult mai corect, mai
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
pe cale de dispariție. Există în principiu cel puțin două cauze principale: una ține de programele universitare, alta, de piața forței de muncă. De ani buni în facultățile de Litere nu mai există nici o pregătire specifică pentru editarea de carte, cercetare istoriografică (și bibliografică) ori studiu de text. Facultatea pe care am absolvit-o eu însumi acum patru decenii se numea Filologie. Nici generația mea n-a făcut filologie cum s-ar cuveni, deși unele discipline o prevedeau, dar, de bine, de
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
ar putea duce societatea românească spre o criză a democrației, similară celei din prima jumătate a secolului XX. „Nu cred că peste 20 de ani și mai ales peste 50 de ani epoca Băsescu va ocupa mult loc în discursurile istoriografice. Cred că va fi mai degrabă interpretată într-o perspectivă anecdotică. Dacă nu sfâșește foarte prost, într-o catastrofă politico-socială, nu cred că epoca Băsescu va ocupa un spațiu important în istorie și în conștiința oamenilor", a spus la dezbaterea
Dezbatere DeCe News: Epoca lui Băsescu va fi doar un paragraf mititel în cărţile de istorie - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/47653_a_48978]
-
intelectual public de a reface pe cont propriu, în interiorul unui sistem de gândire perfect articulat, câteva din evenimentele care au dat identitate și culoare istoriei în secolul al douăzecilea. Tony Judt hașurează cu un creion bine ascuțit fragmente din discursul istoriografic contemporan, propunându-ne să-l însoțim într-o aventură a cunoașterii subtilă și îndrăzneață, cu nimic mai puțin solicitantă decât o călătorie exploratorie în cea mai întunecată parte a junglei amazoniene.
Brave old world (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5555_a_6880]
-
Nu pot face dragoste cu cuvinte în românește, fiindcă nu știu exact cum și ce-ar trebui spus și care-i ritmul. Să ne întoarcem la romanul pe care l-ați lansat aici în traducere, Casanova în Boemia, o "metaficțiune istoriografică", în termenii Lindei Hutcheon. De unde atracția pentru ficționalizarea trecutului? Pentru mine, această atracție a venit din întrebări intelectuale la care nu puteam să-mi răspund în eseistică sau în filosofie. Ce s-a întâmplat în secolele al XVI-lea și
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
de răscruce, ar fi trebuit să apeleze la unele documente revelatoare (din unele, totuși, citează), și, apoi, cu mijloace analitice, putea să construiască o carte solidă despre o perioadă de cumpănă din istoria României contemporane. Ar fi fost o contribuție istoriografică consistentă. Dar să nu cer autorului mai mult decît și-a propus să înfăptuiască. Excerptele selectate și adunate lună de lună sînt, negreșit, interesante și revelatoare. Dar nu prea izbutesc, întotdeauna, să-i transmită avizatului esențialul dintr-un palpit care
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
teze de doctorat, ale unor cărturari debutanți. E un bilanț remarcabil care a fost și, din păcate, nu mai poate fi. Se poate spune că niciodată, în istoriografia literară românească, nu a fost o perioadă atît de stimulativă a exegezelor istoriografice, ca și a instrumentelor de lucru de care ducem, cronic, atîta lipsă. Dar acestea, are dreptate confratele Iordan Datcu, nu sînt decît un compartiment al activității de anvergură al Editurii Minerva. Temelia o crea redacția de clasici români, publicați în
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
la activitatea interpretativă și creatoare, dar și la cea educațională, între acestea găsind legături apte să contribuie la dezvoltarea personalității școlarilor de cele mai diferite vârste. - A conturat datele esențiale ale vieții muzicale din Basarabia și din Bucovina în contextul istoriografic românesc, prin studii speciale consacrate acestora. Interesul lui Breazul pentru folclorul din Basarabia era mai vechi. În 1929 propunea Ministerului Cultelor și Artelor cercetarea trecutului vieții muzicale basarabene, poetul Ion Minulescu mulțumindu-i la 26 februarie 1929 și cerându-i
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la urmăririle, interogatoriile și persecuțiile Securității, a dat amănunte (șterse anterior de către cenzură) despre moartea lui Iuliu Maniu și Gheorghe Brătianu în închisoarea de la Sighet (explicații în postfața la ediția a treia). Din acest punct de vedere, prin "asumarea funcției istoriografice", Eugen Negrici așază Dimineață pierdută alături de Delirul (1975) lui Marin Preda, Iepurele șchiop (1980) al lui Dumitru Radu Popescu și Sala de așteptare (1987), romanul lui Bedros Horasangian. Nicolae Manolescu (Monica Lovinescu a preluat ideea) a pus accentul pe perspectiva
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
Situația minorităților din România l Promovarea dialogului și a politicilor multiculturale Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală derulează un program al cărui obiectiv principal îl constituie elaborarea unor rapoarte exhaustive despre situația minorităților naționale din România, care să conțină informații istoriografice, lingvistice și sociologice, o bibliografie extinsă și o listă cu adrese ale instituțiilor minoritare existente. Proiectul se desfășoară cu participarea mai multor organizații din Europa Centrală și de Sud-Est active în domeniul minorităților naționale și urmărește promovarea dialogului și încurajarea
Agenda2005-35-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284128_a_285457]
-
de norma extranee călinesciană decât de empatia nemijlocită pe care Cernătescu promitea să i-o opună. Spuneam că unele dintre interpretările de aici sunt, fără discuție, strălucite. Am în vedere trei dintre ele, a căror miză depășește nivelul simplei curiozități istoriografice. E vorba despre capitolele dedicate lui Mateiu I. Caragiale (Misterele din subteranele Curții-Vechi), Mihail Sadoveanu (părți din cele patru eseuri referitoare la el, Trei întâlniri secrete cu Il*** Fr*** M. Sadoveanu, Sadoveanu și Francmasoneria, Pe când lumina venea de la Răsărit și
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
pune în valoare atașamentul său ideologic, Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând-o pe cea spațială
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
care a condus la faimosul import de bolșevism leninist, gestionat 133 de zile de Kun Béla în Ungaria. Din acest punct de vedere autorul ne asigura că "lucrarea de față este prima la noi", scopul ei fiind "completarea unui gol istoriografic". Lăsând în sarcina specialiștilor să aprecieze chestiunea priorității ne vom rezumă la a spune că o bună parte a cititorilor români nu cunosc acest episod și conflict româno-maghiar, recuperarea lui fiind nu numai necesară, ci și o probă de atașament
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Armatei Franceze din Ungaria, ocuparea militară a zonei. Ofensiva începea pe 16 aprilie 1919. Apelând la detalii inedite, din presa vremii și chiar din Buletinele Marelui Cartier General român, Ioan Tepelea se simte obligat să ia "atitudine față de orice demers istoriografic căruia-i lipsește suportul științific și care alunecă la modul infatigabil în perimetrul propagandei istorice". Zis și făcut. Proba de foc o dă Oradea, unde ungurii aveau un important centru de recrutare și mobilizare în jurul Școlii militare de cădeți; terorizat
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
dar de a mima originalitatea, trăgînd bine cu ochiul în jur, ne putem legitima cu mai multă (sau mai puțină) demnitate în corul european. Rămîne, de fiecare dată, iar și iar, să aflăm cine-i dirijorul. De unde și vocația noastră istoriografică. Să fim serioși: românul s-a născut poet.
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]