3,057 matches
-
câteva dintre epitetele atribuite de către cercetătorii ce s-au preocupat de viața și opera istorică a lui • Liprandi: „reacționar“, „trădător“, „spion“ etc. Mai rar întâlnim aprecieri moderate: „agent militar al guvernului țarist“, „memorialist“, „istoric militar“, „prieten al lui A. Pușkin“. Istoriografia sovietică moldovenească nu a reținut interesul lui I. Liprandi pentru istoria Basarabiei, cu toate că după volumul scrierilor - atât publicate, cât și nepublicate - acesta domină clar spațiul istoriografic basarabean, cel puțin • A se vedea, de pildă: P. Sadikov, I. P. Liprandi v Bessarabii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istoria Basarabiei. Explicațiile sunt de ordin ideologic. Decembriștii, ca „forță revoluționară“, nu puteau fi excluși din cercul celor interesați de istoria și cotidianul Basarabiei, în timp ce I. Liprandi, ca „trădător al organizației secrete a petrașeviștilor“, dimpotrivă, nu merita amintit printre reprezentanții istoriografiei ruse a Basarabiei. În spațiul istoriografic românesc, I. Liprandi este cunoscut nu atât grație lucrărilor consacrate Principatelor Române și Basarabiei, cât, mai ales, datorită activității sale în anii 20 ai secolului XIX în Muntenia și Moldova și, nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Liprandi era nu numai posesorul celei mai mari biblioteci despre istoria Imperiului otoman și a Principatelor Române, dar și a unui imens număr de manuscrise cu caracter istorico-economic și militar 25. I. Liprandi este unul dintre primii autori în istoriografia rusă, care a studiat istoria veche a Basarabiei. Studiul său, scris în 1823, a însemnat începutul unui șir întreg de lucrări referitoare la acest subiect. Astfel, în perioada 1823-1828 au apărut numeroase studii consacrate istoriei vechi a Principatelor Române și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui I. Liprandi în domeniul istoriei își păstrează importanța, chiar dacă istoricul de astăzi nu se întoarce întotdeauna la ele. Ele îi evidențiază personalitatea și, în același timp, îi afirmă poziția pe care a ocupat-o în procesul de formare a istoriografiei ruse despre Basarabia. • Numele său este implicat în numeroase falsuri istorice rămase celebre, la care ne-am referit în rândurile de mai sus și tot lui i-au aparținut unele aserțiuni neîntemeiate pe izvoare. Chiar și dintr-o simplă enumerare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mulțimile debusolate se aruncă vrăjite în brațele lor. Libertatea este aruncată peste bord, spre a construi o solidaritate „înălțătoare“, chiar dacă profund îndoielnică. De aici și până la slăvirea biciului e numai un pas. Această dimensiune terifiantă a • Vezi Mihai Dorin, Dilemele istoriografiei, în vol. Știință și umanism, Iași, 1985. • Idem, Civilizația românilor în viziunea lui Eminescu, București, Ed. Fundației Culturale Române, 1998, p. 7-22. Vezi excelentele eseuri ale lui Martinez Estrada din vol. Radiografia pampei, București, Ed. Minerva, 1976, passim. mentalității mulțimilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
opera poetului grec Herondas, reluată și publicată în 1901, L. se dedică studiilor de elină și bizantinologie, contribuțiile sale având un caracter documentar. Vreme îndelungată lucrează la clasarea manuscriselor grecești aflate în Biblioteca Academiei Române. Astfel, realizează o bibliografie fundamentală pentru istoriografia și istoria literară românească, Catalogul manuscriptelor grecești (1909), în care înregistrează manuscrisele și tipăriturile grecești din secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XIX-lea. Lucrarea va fi continuată de Nestor Camariano, care în 1940 publică al doilea volum
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
CL, 1921, 6-7; Marin Popescu-Spineni, Contribuțiuni la istoria învățământului superior, București, 1928, 44-45, 122; [C. Litzica], „Almanahul literar”, 1971, 204; Traian Nicola, Liceul „Gh. Roșca Codreanu”, Bârlad, 1971, 214-216; Maria Marinescu-Himu, Adelina Piatkovski, Istoria literaturii eline, București, 1972, 488; Bucur, Istoriografia, 242-243; Titu Maiorescu și prima generație de maiorescieni, îngr. și pref. Z. Ornea, București, 1978, 115; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 162-163.
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
un rol esențial în atingerea obiectivelor naționale și politice, de aceea el a avut mereu în vedere și consolidarea unei culturi autohtone. Histoire de la Valachie..., cuvântul de deschidere a cursului de istorie națională, colecția de cronici au contribuit la întemeierea istoriografiei românești moderne. Pentru că a crezut în forța reformatoare a ideilor, K. a ales presa și tiparul ca principal mijloc de formare a opiniei publice și de manifestare a activității sale politice și culturale. În concepția sa, literatura a reprezentat una
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Schiță, I, 79-80; Ideologia 1848, 121-127; Carol Göllner, Alexandru Gavras Versuch im Jahr 1833 eine „Rumänische Bibliothek” zu gründen, „Revue roumaine d’histoire”, 1971, 1; Pervain, Studii, 86-108, 237-272; Mircea Borcilă, Virgil Bulat, Al. Gavra lexicograf, LR, 1971, 5; Bucur, Istoriografia, 13-14; Gh. Șora, Patriotismul lui Alexandru Gavra, „Lucrări științifice” (Oradea), literatură, 1963, 51-55; Mircea Popa, Două istorii ale literaturii române în manuscris, RITL, 1975, 3; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 126-127; Dicț. lit. 1900, 381; Mircea Popa, Pagini bihorene, Oradea, 2003, 66-105. S.C.
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 201-213; Bucur, Istoriografia, 104-113; Ist. lit., III, 862-874; Bârlea, Ist. folc., 260-264; Venetia Newall, The English Foklore Society under the Presidency of Haham Dr. Moses Gaster, „Studies in the Cultural Life of the Jews in England”, 1975, 197-225; Trude Levi, The Gaster Papers
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
că voi renunța la termenii propuși inițial, optând, În schimb, pentru termenul de-programare a creierelor sugerat de Doru Pop. Locurile memorieitc "Locurile memoriei" Ovidiu Pecicantc "Ovidiu Pecican" Ideea de „loc al memoriei” - lansată cu câtva timp În urmă de istoriografia franceză (prin intermediul lui Pierre Nora), dar preluată cu promptitudine și de alte istoriografii (cum ar fi cea americană, reprezentată, În acest context, de Robert Gildea) - Îmbină, cum se poate observa de la prima vedere, ideea de spațiu cu cea de timp
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
programare a creierelor sugerat de Doru Pop. Locurile memorieitc "Locurile memoriei" Ovidiu Pecicantc "Ovidiu Pecican" Ideea de „loc al memoriei” - lansată cu câtva timp În urmă de istoriografia franceză (prin intermediul lui Pierre Nora), dar preluată cu promptitudine și de alte istoriografii (cum ar fi cea americană, reprezentată, În acest context, de Robert Gildea) - Îmbină, cum se poate observa de la prima vedere, ideea de spațiu cu cea de timp. Prin această caracteristică, ea Întâlnește - Într-un soi de echivalare emisă dinspre câmpul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum ar fi cea americană, reprezentată, În acest context, de Robert Gildea) - Îmbină, cum se poate observa de la prima vedere, ideea de spațiu cu cea de timp. Prin această caracteristică, ea Întâlnește - Într-un soi de echivalare emisă dinspre câmpul istoriografiei - o altă idee devenită celebră, și anume cea de cronotop. Concept datorat lui Albert Einstein, cronotopul vine așadar din fizica relativistă, de unde l-a transplantat M. Bahtin În teoria literară. Deși mult mai puțin prestigioasă este ipostaza aceluiași gând În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
comparație cu cele două modele, cel arhetipal și cel anarhetipal, cred că demersul tău este, În sensul În care am definit până acum arhetipul, un demers arhetipal, fiindcă el caută punctele de coagulare care iau naștere În istorie sau În istoriografie, niște puncte de coagulare care se decantează pe baza unui proces de selecție, de depuneri succesive În timp, de Înlăturare a lucrurilor nesemnificative și de conglomerare, de suprapunere a celor reiterative. În sensul acesta, ceea ce faci tu este să decantezi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
selecție sunt, În definitiv, la fel de importante ca și ceea ce rămâne după ce aceste criterii au efectuat selecția. În sfârșit, o a treia temă la care am meditat pe marginea textului tău este una mai veche În istorie sau, mai exact, În istoriografie, și anume dacă există o realitate obiectivă exterioară care poate fi reflectată sau este vorba doar de o iluzie, deci dacă e posibil un demers care să reflecte o așa-zisă realitate obiectivă sau trebuie să ne adaptăm din start
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fac acum, foarte aproximativ și reductiv - despre faptele instituționale, cum sunt banii și atâtea alte lucruri. Ei bine, nu știu, o asemenea reflecție e Încă foarte departe - deși este esențială -, pentru un demers cum este cel pe care Îl Încearcă istoriografia care se ocupă de locurile memoriei. Dar istoricii nu cred că-și propun să fie În primul rând filosofi ai istoriei. Aici Împărtășesc viziunea lui Iorga și a altor profesioniști ai narațiunii despre trecut, anume că, În măsura În care m-aș Înălța
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintre noi sau poate Istoriei. Aceste exemplificări au rostul de a anecdotiza puțin discuția noastră și de a o scoate dintr-o morgă prea sobră și rigidă, dar sunt primul care să constate că, făcând ceea ce făcea Pierre Nora În istoriografia franceză, fac mult mai puțin. Neavând o tradiție În acest domeniu, nu am avut neapărat o serie de dosare pe fiecare problemă sau poate nu le-am știut eu stârni sau aduna. Acestea fiind spuse, cred că nici măcar un asemenea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
narațiune un instrument necesar și adecvat În ceea ce privește versiunile trecutului și variantele de memorie? Ovidiu Pecican: Nu știu exact dacă Înțeleg ce vrei să spui prin instrument, dar cred - ca și Paul Veyne și alți teoreticieni ai istoriei - că discursul istoriografic, istoriografia este, prin excelență, narațiune. Una care conține un conflict, care este redată Într-o formă sau alta În funcție de sensibilitatea, de formarea fiecărui autor. Așadar, aș sublinia În acest context - v-am mai spus-o și cu alt prilej - că nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Curtius vorbea de loci, acei invarianți ai culturii medievale latine care concretizează niște teme și motive care s-au perpetuat secole bune. Și atunci mă Întreb dacă locurile memoriei pe care le definești nu sunt niște arhetipuri, niște loci ai istoriografiei sau ai reprezentării despre trecut pe care istoriografia o sistematizează Într-o narațiune, o hartă, o taxonomie, un panopticum. Ovidiu Pecican: Nu mă deranjează deloc această viziune mai degrabă à la Curtius decât à la... eu plus ceilalți. Mă deranjează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
medievale latine care concretizează niște teme și motive care s-au perpetuat secole bune. Și atunci mă Întreb dacă locurile memoriei pe care le definești nu sunt niște arhetipuri, niște loci ai istoriografiei sau ai reprezentării despre trecut pe care istoriografia o sistematizează Într-o narațiune, o hartă, o taxonomie, un panopticum. Ovidiu Pecican: Nu mă deranjează deloc această viziune mai degrabă à la Curtius decât à la... eu plus ceilalți. Mă deranjează În schimb cuvântul „invariant”. Împotriva lui am protestat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt reprezentabile ca un lanț muntos care alcătuiește un singur masiv, sau sunt asemenea unui arhipelag, ca o multitudine de insulițe? Asta ar fi foarte important de definit, fiindcă În funcție de răspuns avem un indiciu asupra tipului de istorie sau de istoriografie pe care tu sau istoricul respectiv o practicați. Cel care vede că la suprafață iese un fel de lanț muntos este, după mine, istoricul care practică ideea de Mare Istorie, de istorie a principalului, cu o șiră a spinării foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În sensul unei istorii centrate, care construiește un sens unic, hegelian. Pe când dacă avem de-a face cu o istorie a unor insule de Întâmplări, a unor fragmente de imaginar colectiv... Ovidiu Pecican: O istorie de istorii... Corin Braga: ...atunci istoriografia pe care o practici nu mai este una de tip modern, ci inovează practica istorică românească, introducând un demers postmodern. E adevărat, poate că acești termeni sunt și ei niște stereotipuri, ceea ce Îmi dă prilejul să-ți dau și eu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că și În România s-au scris romane de colaborare, deci de colaborare cu cenzura. Rezistența presupune la un moment dat o anumită structurare, În România existând cazul lui Paul Goma, deși nu doresc să discut rezistența din perspectiva unei istoriografii literare. Mă interesează altceva, și anume dacă există o rezistență În literatură diferită de cea prin literatură. Dacă există rezistența prin literatură, atunci Înseamnă că a existat o societate civilă românească, ceea ce Îmi ridică alte mari semne de Întrebare, dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1968), în fapt, o antologie de texte reprezentative, însoțite de vaste studii analitico-explicative, ce dovedesc continuitatea preocupărilor de la umaniști la iluminiști, și de la aceștia la romantici. La îngemănarea secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, literatura se desprinde de istoriografie, apetența pentru raționalismul ortodox sporind curiozitatea de tip erudit. Model al culturii orale, cartea capătă treptat o autonomie ce va consolida literatura modernă. Separate și între ele, genurile își conturează treptat sferele proprii, iar cuvântul scris se detașează de elocința
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
de multe ori, învestite cu semnificații noi în istoria civilizației, căci devenirea modelelor umane este doar o parte a istoriei culturii, cu acuzate finalități educaționale. După acest itinerar instructiv în spațiul culturii universale, D. revine la aria românească, evidențiind direcțiile istoriografiei de la noi - istorică, filologică, estetică, de idei ș.a. Schițând jocul permanențelor și al modelelor, autorul conchide că înclinația spiritului românesc spre sinteza umanistă, potențată de ideologia luminilor, a subsumat influențe orientale și occidentale, hotărând o particularitate a culturii noastre. Tehnica
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]