992 matches
-
conferințe, atât în țară, cât și în străinătate. Președinte al Uniunii Scriitorilor Francofoni din Toulouse, el animează Salonul Literaturilor Francofone și promovează în mod dinamic și inspirat valorile Francofoniei, dar și ale umanității primordiale, în numele căreia lansează următoarea provocare : "Doamne Dumnezeule, izbăvește-ne de inteligență, măcar din când în când !". Brîndușa Grigoriu " Vedem minunății pretutindeni în natură; se povestește că însuși Heraclit le-a spus unor vizitatori de pe meleaguri străine, care l-au găsit încălzindu-se la focul din propria bucătărie și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
spus: cuvântul "dobitoc" este ori un substantiv sinonim cu "animal", ori un adjectiv sinonim cu lipsa de inteligență. Om "dobitoc": om care nu își amintește sau nu vrea să își amintească de unde provine, ființă care își reneagă originile. * * * Doamne Dumnezeule, izbăvește-ne de inteligență, măcar din când în când! De ce trebuie să fim inteligenți înainte de toate, de ce atâtea onoruri aduse inteligenței? Nu vor fi fiind și alte calități care să le permită animalelor să intre în grațiile noastre și ale familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o implică pe femeie într-un șir de încurcături. Îi scoate coasta de drac cu cleștele și drept răsplată cere sacul în care se afla o babă codoșcă, care o învățase la rele. Și iaca așa, oameni buni, s-a izbăvit Ipate și de dracul și de babă, trăind în pace cu nevasta și cu copiii săi. Și după aceea, când îi spunea cumva cineva câte ceva de pe undeva, care era cam așa și nu așa, Ipate flutura din cap și zicea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cunoscută sub denumirea de gnosis, haosul se dovedește a fi o realitate implicită, care are propria sa or-dine" (în Gnosticismul, Editura Saeculum I. O., București, 2003). Se spune că pentru a înțelege un text gnostic trebuie să fii gnostic, adică izbăvit de lume. Și totuși, sunt texte accesibile și foarte frumoase. Iată, spre pildă, un fragment din Învățăturile lui Silvanus, făcînd parte din colecția Nag Hammadi: "Luminează-ți mintea... Aprinde lumina din tine. Bate cu degetul asupră-ți, așa cum ai bate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Indra sau Prajapati, seamănă foarte bine cu Demiurgul gnostic. În concluzie, putem reține, pe scurt, principalele teze ale doctrinei gnostice, formulate astfel: mîntuirea se realizează prin gnosis. În acest sens, introspecția în originea dependentă a existenței manifeste este cea care izbăvește; ignoranța (agnosis) este adevărata sursă a răului; cunoașterea gnostică poate fi dobîn-dită numai ca rezultat al revelației interioare personale; împlinirea spirituală presupune o evoluție în trepte, de la condiția unui profan (hyletic) pînă la cea a unui sfînt iluminat; principiul feminin
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Reims, spre a fi încoronat. La rândul lui, Gilles crede în îngeri și sfinți, dar, spre deosebire de Ioana, și în diavoli, iele, pitici, lemuri care îl ating și-i șoptesc ceva nedeslușit. Înveterat în ale răului, Gilles o imploră să-l izbăvească și să-l accepte ca însoțitor și discipol. După victoria de la Orléans, cei doi pierd bătălia de la porțile Parisului, suveranul Carol, prin ordinul de retragere, arătându-se nedemn de înflăcărarea combativă a Fecioarei. Drama de la Compiègne nu întârzie să se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
jardin") care, ce-i drept, îl scutise de nebunie (vezi cazul lui Georg Cantor) sau de tentative de sinucidere (Tuning, Godel ș.a.). Naratorul ajunge la concluzia că păcatul mortal al lui Petros fusese trufia. Păcat de care vrea să-l izbăvească, cu condiția ca păcătosul să mărturisească. Singura problemă era îndărătnicia unchiului de a mai vorbi despre matematică. Ocazia nesperată se ivește totuși în 1971, în vremea dictaturii militare care își propusese, spre folosul propriei imagini, să decoreze o seamă de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
copilăriei, abandonul și pericolul reprezentat de urmăritori”. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Cătălin, pajul-infans are toate aceste calități. El este “un simbol unificator pentru că tuturor acestor simboluri le revine o semnificație izbăvitoare”. Si ne amintim chinul pajului de a o izbăvi, de a o salva pe fata de Împărat. In cadrul analizei psihologiei arhetipului infans Jung găsește și o componentă paideică: “ ... nu puține figuri ale copilului sunt aducătoare de cultură și deci identificate cu factori culturali ajutători, cu focul, metalul,etc.
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
aici (din motive ce se vor vedea imediat). El a fost deja "contaminat" vampiric, astfel încît cuplului nu-i mai rămîne decît să-l elimine (cu metode "tradiționale", adică prin intermediul unui stilet de argint înfipt în inimă), pentru a-l izbăvi de o nemurire malefică. Providențial, înainte de "vampirizarea" sa, Rossi a apucat să redacteze noi scrisori ce vor dezlega definitiv misterul lui Dracula. Totuși, deși veniseră pregătiți pentru a-l ucide, Paul și Helen sînt nevoiți să constate dispariția marelui vampir
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cristalizat adesea în persoana unui ultim vlăstar al aristocrației muribunde trăiește într-un regim estetizant, izolaționist, de catastrofă delectabilă. Melancolia, în contextul sensibilității decadente, devine paradoxal un sindrom carceral, un complex estetizant ca în poemul Christinei Rossetti, Cine mă va izbăvi? (1866), pe care Khnopff a ales să-l ilustreze selectând un vers edificator, I lock the door upon myself (1891). Cel care alege recluziunea adesea printr-un rapel la interioritate asimilat refugiului în arta care dobândește o funcție soteriologică curând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gîndirea noastră", "de a reuni riscul și șansa în spiritul nostru" (infra, p. 251): "Noua conștiință europeană este conștiința că totul este nesigur, că amenințările sînt ele însele amenințate și că, așa cum spunea Hölderlin, odată cu primejdia sporește deopotrivă și ceea ce izbăvește" (p. 190). În orice caz însă, în 1989-1990 am trecut în altă epocă. Europa de Vest este salvată de amenințarea sistemului care înrobise Europa de Est, lumea este izbăvită de Viitorul luminos. * Sosise în sfîrșit ceasul mesajului tulburător pe care mi-l vestise Sonata
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sînt ele însele amenințate și că, așa cum spunea Hölderlin, odată cu primejdia sporește deopotrivă și ceea ce izbăvește" (p. 190). În orice caz însă, în 1989-1990 am trecut în altă epocă. Europa de Vest este salvată de amenințarea sistemului care înrobise Europa de Est, lumea este izbăvită de Viitorul luminos. * Sosise în sfîrșit ceasul mesajului tulburător pe care mi-l vestise Sonata Primăverii în luna iunie sau iulie a anului 1945, la ruinele Unter den Linden, lîngă Poarta Brandenburg. Era reluat în mod straniu de violoncelul lui
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
săi, fiind camuflată în "știință", și care va fi, după modelul Creștinismului, o adevărată Religie a Mîntuirii, însă, spre deosebire de Creștinism, a unei Mîntuiri terestre, care dispune de un Mesia (Proletariatul) și care anunță cu convingere venirea apropiată a unei Lumi izbăvite de Rău, a unei Omeniri împăcate, a fericirii pe pămînt. Contradicții și discreditare Umanismul reprezintă o creație originală și tipică a culturii europene, reflectînd ambiguitățile și complexitățile acesteia. Fundamentul său, care este omul, este în totalitate laic, însă omul i-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în același timp, conștiința unei necesare sinergii a tuturor acestor forțe. În sfîrșit, noua conștiință europeană este conștiința că totul este nesigur, că amenințările sînt ele însele amenințate și că, așa cum spunea Hölderlin 30, odată cu primejdia sporește deopotrivă și ceea ce izbăvește. Astfel, toate problemele, incertitudinile, riscurile, șansele prezentului și ale viitorului sînt astăzi comune pentru toate regiunile, provinciile, țările și națiunile Europei, ceea ce le face să împărtășească un destin comun. Noua conștiință europeană este conștiința unei comunități de destin. IV Comunitatea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îl apropie de greci (Pindar), dar și de Scriptură (Iov). Dolor se convertește oximoronic, în voluptas ("Est flere voluptas, expletur lacrimis dolor", Tristia IV, 3 v 37). Suferința nu ajunge însă la neant, întrucât e luminată de speranța grațierii și izbăvită de azurul mântuirii prin artă. Ovidiu descoperă, așadar, destinul tragic existențial. Exilul cu fețe multiple, exterior sau interior, devine simbol al condiției umane. Motivele alienării ruperea brutală din viața din Roma și conștiința de exilat într-un mediu străin au
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pe tine, Învinge-te mereu și bine... Și c-un avânt pururi fierbinte Aruncă-ți inima-nainte, Iar sigur vine după ea Tot ce-i mai viu din viața ta, Norocul astfel te va milui, Tot ce-ți propui vei izbăvi! Mitul voinței - poezie de Dr. Ioan Pîrvulescu.
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
ni l-au trimis otrăvit pe fratele meu Drăghici de la Istanbul, de i-am astrucat trupul la Comana, la mânăstire. — Doamne miluiește, și călugărul își făcu larg semnul crucii. Câtă nenorocire! Cu adevărat vale a plângerii este lumea aceasta. Doamne, izbăvește-ne de mânia păgânilor! — Care păgâni, preacucernice? Grecii, în spatele omorurilor stau grecii noștri, frații noștri dreptcredincioși. Fiecare grec mai avut din Istanbul îndoapă cu pungi de aur orice doritor de tron în țările române, că dacă ajunge acesta vodă își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să redea Cantacuzinilor Bizanțul, s-au irosit în van? Doar pentru că el, spătarul, legase acest țel de visul grecilor, căci asta visau cu ochii deschiși toți de la mic la mare: să vină ca un mesia țarul rușilor și să-i izbăvească de otomani... Ah, de câte ori nu i se păruse că aude aievea dangătul de tunet al clopotului Sfintei Sofia, văzând la fiecare bătaie cum se năruie ca de cutremur pe rând minaret după minaret, lăsând întreg cerul Bosforului să se sprijine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a doborât. De abia acum am înțeles...” Atunci am priceput și eu, iar durerile mele s-au preschimbat în bucurii și colind așa țara și mă rog lui Dumnezeu Sfântul să înalțe fruntea celor răpuși, iar pe noi să ne izbăvească și să ne dea fericirea de a trăi fiecare zi, pentru că soarele răsare și apune de la Dumnezeu și asta este o minune pe care o vedem, dar ochii închiși ai minții ne împiedică să ne dăm seama de ea și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ilinca Basarab. Vlădica nu slujise, sta în scaunul episcopal și asculta pomelnicele pe care le citeau pe nas doi ieromonahi binecuvântând la fiecare pomelnic prinoasele de pe care îl luaseră. Toate fără deosebire glăsuiau: „Pe robul lui Dumnezeu Io Constantin Voievod izbăvește-l, Doamne, de prigoana păgânilor, se roagă pentru aceasta Petru clucerul, Stamate căpitanul, Sevasta, Maria și...” Pomelnicul se înșira monoton, iar atunci când se termina, celălalt ieromonah relua cu glas mare aceeași formulă de început, pierzându-se treptat într-o șoaptă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui nu mai era atât de trist. Nu închise ușa de tot când auzi strigătul lui: — Doamne Iisuse Hristoase, și ce o să fie dacă o să izbândesc pe lângă turci cu aur? Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău! Facă-se voia Ta! Părintele Gherasim redeschise ușa, se strecură înapoi în odaie vinovat că trăsese cu urechea, se așeză jos pe dușumea la picioarele voievodului, îi luă mâna în ale sale. Așa i-a găsit doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
În cazul de față, însăși apariția problematicii dependenței de cale este reflexivă și trimite la problematizarea creată de modernitatea inițiatoare, prin tentativele desprinderii acesteia din urmă de epocile anterioare. 7.3. Redempțiunea modernității Modernitatea "se ispășește" în prezent. Totodată, se "izbăvește", prin recuperarea unor seturi axiologice specifice modernității inițiatoare și care transcend postmodernismul secolului al XX-lea, dar și prin întrebări reflexive asupra propriei existențe. "Redempțiune" nu înseamnă aici decât restructurarea, inclusiv spirituală, a unor niveluri de profunzime ale structurii modernității
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
arătând ca un adevărat paradis. Osiris-zeul fertilității era soțul surorii sale Isis-zeița naturii. Fratele lor Seth și sora lor Neftis erau soț și soție. Nemuritori cu toți-n paradis, trimiși au fost pe glie ca să trăiască efemer. Pe când Osiris își izbăvea egiptenii, și zeița mamă a naturii își vedea de opera ei, Sethfratele și cumnatul, conspira plin de invidie și răutate alături de curteni, urzind în ascuns moartea lui Osiris. Un curtean a lui Seth, fidel lui Osirisîi desvălui complotul. La auzul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
vadă și alții și am continuat să behăi. - Nu, că putem să întoarcem caii și să ne ducem acasă! a zis el atunci cu simplitate, vrând parcă, cu o ultimă sforțare, să rămână în mijlocul acestei simplități care ne-ar fi izbăvit de toate grijile și de toate temerile. Spunem că n-au mai fost locuri și gata. Altfel îți închipui ce rău o să fie. Ce-o să te faci tu, cum o să te arănești? Lăsând la o parte faptul că n-o să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
înțepându-se cu acul său înveninat ? În mijlocul unui cerc de cărbuni, la primele pișcături ale căldurii, animalul se învârtește de-a-ndăratelea prin cercul de foc. E înnebunit. Dacă înaintează, se frige, dacă dă înapoi, se frige. Ar fi timpul să se izbăvească de chinuri printr-o lovitură de stilet. Într-adevăr, cu un spasm brusc, chinuitul rămâne împietrit, întins pe burtă, cât e de lung. A murit Scorpionul ? Așa s-ar spune, s-a străpuns cu o lovitură de ac greu de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]