750 matches
-
a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
și al XX-lea, tipărită în 1989. A realizat numeroase traduceri ale operelor literare române atât clasice, cât și contemporane. A tradus printre altele "Venea o moară pe Siret" (1954), "Nicoară Potcoavă" (1955), "Viața lui Ștefan cel Mare" (1957), "Frații Jderi" (1971), "Neamul Șoimăreștilor" (1977), "Aventurile șahului" (1983) și "Baltagul" (1983). Astfel Friedman a tradus și publicat în limba rusă cele mai importante scrieri ale lui Sadoveanu. A scris și revizuit capitolul „Istoria literaturii române moderne” din volumul "Istoria literaturii din
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
surori ale tatălui său, întrezărite în copilărie de viitorul scriitor; apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din firea ei dădacei Anghelina, precum o făcuse și mai demult dădacei din "Zodia Cancerului" sau jupânesei Ilisafta din "Frații Jderi". Nici textul comun al celor două scrieri nu rămâne identic. Sunt operate schimbări ale numelor (băiatul Dumitrașcu devine Iliuță Dumitraș; moș Hau capătă prenumele Dumitrache; înecatul mâncat de raci Gheorghiță Pricop devine Gheorghiță Țațomir) sau ale ocupațiilor unor personaje (cuconu
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Florilor" și din alte povestiri sadoveniene. Scenariul a fost scris de Constantin Mitru, cel care mai colaborase la scrierea scenariilor a trei filme inspirate din prozele lui Sadoveanu și regizate de Mircea Drăgan: "Neamul Șoimăreștilor" (1965, împreună cu Alexandru Struțeanu), "Frații Jderi" (1974, împreună cu Profira Sadoveanu și Mircea Drăgan) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975, împreună cu Valeria Sadoveanu și Mircea Drăgan). Acțiunea filmului se petrece într-un ostrov din apropierea orașului Fălticeni pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și prezintă un conflict
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: jder de copac ("Martes martes"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), vipră ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni") sau broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"). Vegetația lemnoasă este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Moldovei" că „află-se scris la un létopiseț sârbescu de Azarie călugărul precum în zilele acestui domnu, Alixandru Vodă, s-au hirotonit preaosfințitul [sic] mitropolitul chir Theoctist de Nicodim din Țara Sîrbască”. Mitropolitul Teoctist este unul din personajele romanului " Frații Jderi" de Mihail Sadoveanu, roman care tematizează epoca lui Ștefan cel Mare.
Teoctist I, mitropolit al Moldovei () [Corola-website/Science/335555_a_336884]
-
François-Xavier. Avea un cult deoasebit pentru Sfântul Benedict, fondatorul Ordinului, și pentru Sfânta Scolastica, patroana sa, pe care o venera într-un mod deosebit. În cor, lambrisat cu lemn, la 9 picioare înălțime [circa 3 metri] și vopsit în culoarea jderului, împodobită cu tablouri, cu câteva poleiri cu aur și închis cu o balustradă de fier, se află altarul principal, o masă în formă de scrin. Se află acolo, alături, două mici scaune de rugăciune, 6 bănci, două banchete, două scaune
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
7 specii reptile și 10 specii de amfibii) și 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul comun, cerbul lopătar, cerbul roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, acvila de munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc. Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie, livezi de măr sau câmpuri de floarea soarelui. Cu
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
6-7 pui la o naștere. Perioada până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele în
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), pârșul comun ("Myoxus glis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), cosaș ("Isophya stysi"), melcul de livadă ("Helix pomatia"); precum și
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), cerb lopătar ("Dama dama"), căprior ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidră de râu ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), jderul de copac ("Martes martes"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
un „Cuvînt înainte” scris în 7 noiembrie 1972 la București pentru o ediție a romanului "Nada Florilor" că apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din firea ei dădacei din "Zodia Cancerului" și jupânesei Ilisafta din "Frații Jderi". Unul din elementele caracteristice ale operei literare a lui Sadoveanu îl reprezintă evocarea poetică a trecutului, într-o aură de basm și de legendă. Pasionat de trecutul Moldovei, Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din istoria națională
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
din elementele caracteristice ale operei literare a lui Sadoveanu îl reprezintă evocarea poetică a trecutului, într-o aură de basm și de legendă. Pasionat de trecutul Moldovei, Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din istoria națională: "Frații Jderi" descrie epoca glorioasă a domniei lui Ștefan cel Mare; "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" urmăresc continuarea luptei pentru independență după ce Ion Vodă cel Viteaz fusese vândut turcilor; "Neamul Șoimăreștilor" înfățișează începuturile decăderii Moldovei după ce boierii confiscă pământurile răzeșilor și îi transformă
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
două zile am stat acasă la nevastă și pe urmă mi-am luat pușca cea cu țava crăpată și, coborând în târg la Folticeni, am dus-o la un neamț armurier, cunoscut al meu, i-am dat două pielcele de jder și el mi-o îndreptat--o; mi-o arămit-o și mi-o întărit-o, de vânez cu ea și-n ziua de azi ș-am s-o lăs și la nepoți. Am cercat-o să văd cum merge: mi-o
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbusti, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelină (Mustelea erminea), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), pârșul de alun ("Muscardinus
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbusti, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelină (Mustelea erminea), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul mare ("Glis glis
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), veveriță ('Sciurus carolinensis") sau pârșul de alun (Muscardinus avellanarius). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), tritonul cu
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
reptile și amfibieni) protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx")căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), vulpe roșcată (" Vulpes vulpes"), iepure de câmp (" Lepus europaeus"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") sau șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"). În vecinătatea sitului se află
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
sau după ce a apucat prada cu gura, o sugrumă prin încolăcire în curbura treimii anterioare a corpului, apoi își desprinde inelele corpului și o înghite Printre dușmanii naturali care se hrănesc cu acest șarpe se numără păsările răpitoare mari, vulpile, jderii. Paraziții acestui șarpe sunt: În perioada nupțială șerpii se întâlnesc în perechi. Împerecherea are loc în România la sfârșitul lui mai, iar în Crimeea de la mijlocul lunii aprilie până la mijlocul lunii mai. Masculul imobilizează femela apucând-o cu gura de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de copac ("Martes martes"), popândău european (Spermophilus citellus), orbete ("Nannospalax leucodon"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
alții. Actrița în 1964 Carmen Stănescu s-a lansat în film, în 1958, cu rolul din "Doi vecini" după Tudor Arghezi, în regia lui Geo Saizescu. A mai jucat în filmele: ''Telegrame'' (1959), ''Bădăranii'' (1960), ''Tinerețe fără bătrânețe'' (1970), ''Frații Jderi'' (1974), ''Mușchetarul român'' (1975), dar și în serialul TV ''Războiul de independență'' (1977). A făcut carieră și în televiziune alături de Mișu Fotino care i-a fost partener în multe emisiuni de divertisment. În 2003 a publicat volumul intitulat ''Destăinuiri'' (Ed.
Actrița Carmen Stănescu a împlinit 90 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104855_a_106147]
-
despre regretatul Valentin Nicolau. Jurnalistul Horia Tabacu, consultant editorial al cotidianului Evenimentul zilei, a decedat, în februarie, la vârsta de 60 de ani, din cauza unor probleme cardiace. Actorul George Motoi, cunoscut pentru rolurile interpretate în filme precum "Trecătoarele iubiri", "Frații Jderi și "Întoarcerea lui Vodă-Lăpușneanu", a murit la vârsta de 79 de ani. S-a întâmplat pe data de 4 martie. Jurnalistul Ferenc Vasas, unul dintre cei mai iubiți profesori de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității București
Pierderi pentru politică și mass-media. Veștile proaste ale anului 2015 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101533_a_102825]