1,000 matches
-
sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194)"/> ; sau superstiția, aparent paradoxală, care spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194)"/> ; sau superstiția, aparent paradoxală, care spune că un evreu Întâlnit În cale de un creștin Îi aduce acestuia din urmă noroc <endnote id="(3, p. 13
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
provocator de psihoze și fobii colective de-a lungul Întregului Ev Mediu european <endnote id="(41, II, pp. 136-192)"/>. Într-o oarecare măsură, iudeofobia a fost o ipostază a demonofobiei. „După Diavol, creștinul nu are dușman mai crud decât pe jidan”, se scria În 1941 În ziarul antisemit românesc Porunca Vremii <endnote id=" (693, II, p. 20)"/>. Antisemitismul politic - În special cel dintre războaiele mondiale - nu a Încetat să proclame asocierea constitu tivă dintre evreu și Diavol. În această privință, discursul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemitism, atunci și Martin Luther ar trebui să stea alături de ei În boxa acuzaților. La jumătatea anilor ’20, profesorul A.C. Cuza de la Universitatea din Iași clama repudierea de către Biserica Ortodoxă a Vechiului Testament, care ar permite atotputernicia Satanei „Întrupată În jidani” <endnote id="(67, p. 46)"/>. În 1928, tot el Își definea propria dogmă antisemită : „Doctrina naționalistă creștină” sau „Cuzismul”. În acest cadru, A.C. Cuza Îl celebra pe Isus Cristos, „galileanul de rasă arică” (sic ! ), cel care a luptat și i-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cadru, A.C. Cuza Îl celebra pe Isus Cristos, „galileanul de rasă arică” (sic ! ), cel care a luptat și i-a Învățat pe toți să lupte Împotriva evreilor, „popor al Diavolului”. Isus a Înlocuit cu Învățătura sa divină „dogma diabolică” a „jidanilor”, bazată pe „minciună și crimă” și, „evident, inspirată de Diavolul Însuși”. Acest tip de discurs nu putea să ducă decât la „soluția finală” : „singura soluție posibilă a problemei jidănești - conchidea A.C. Cuza - este eliminarea jidanilor” <endnote id="(188, pp. 190-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sa divină „dogma diabolică” a „jidanilor”, bazată pe „minciună și crimă” și, „evident, inspirată de Diavolul Însuși”. Acest tip de discurs nu putea să ducă decât la „soluția finală” : „singura soluție posibilă a problemei jidănești - conchidea A.C. Cuza - este eliminarea jidanilor” <endnote id="(188, pp. 190- 195)"/>. Așa cum a observat și Leon Volovici, doctorul și savantul Nicolae C. Paulescu - „un caz interesant de antisemitism visceral obsesiv” - l-a secondat pe A.C. Cuza În Întemeierea unor mișcări politice ultranaționaliste (precum Liga Apărării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era sfâșiată de un uriaș conflict de tip maniheist : „creștinismul dumnezeiesc” versus „jidănismul diavolesc”. Pentru rezolvarea „chestiunii evreiești”, N.C. Paulescu propunea Încă din 1913 o soluție „radicală”, „simplă și comodă”, fără să se sfiască să vorbească chiar de „exterminare”. Dacă „jidanii” sunt „hoți și asasini”, precum și „paraziți rău- făcători”, nu există decât soluția finală a „deparazitării” : „Putem oare să-i exterminăm - cum bunăoară se ucid ploșnițele ? Acesta ar fi mijlocul cel mai simplu și cel mai comod de a ne scăpa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel toată Încărcătura diabolică pe care o conține numele de Iuda Iskariotski, care - cum spuneam - a generat două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi. „Din neamul lui Iuda - spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii, că lor În cărțile adevărate le zic numai iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. De aceea, În legende populare românești se vorbește despre „jidanii lui Iuda” și despre draci care „iudesc pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii, că lor În cărțile adevărate le zic numai iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. De aceea, În legende populare românești se vorbește despre „jidanii lui Iuda” și despre draci care „iudesc pe oameni la rău” <endnote id="(259, pp. 51, 407 și 421)"/>. Abilitatea destul de ieftină de care a dat dovadă Nae Ionescu a fost sesizată de chiar Mircea Eliade : „Păcatul lui Iuda este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această dispută teologică suferă de o profundă inadecvare, Într-o epocă În care studenții evrei erau bătuți crunt de studenții legionari și cuziști, se cerea ultimativ impunerea regulii numerus clausus, publicațiile antisemite Înfloreau, iar În centrul Bucureștiului se scanda „Moarte jidanilor !”, În timp ce oamenii treceau indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Bineînțeles, toate aceste elemente apar În „romanul evreiesc” al lui Mihail Sebastian, roman care a generat polemica pur teologică rezumată mai sus. În fine, trecând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei. De plouă, de bate vântul, de grindină. Evreul e pricina” <endnote id="(164, p. 152)"/>. Acest tip de receptare a evreului/străinului a supraviețuit până În zilele noastre : „Ca de obicei, În România, chiar și de secetă erau de vină jidanii” - scria prin 1963 A. Schwefelberg În memoriile sale <endnote id="(537, p. 84)"/> - și „De se Întâmplă ceva rău, oamenii cată tot la el [= la străin] ; o molimă, o secetă sau mai știu eu ce” - declara În 1965 o țărancă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare”. Ca atare, „solomonarii Îs jidovi” și „din altă lege nu pot ieși solomonari, decât din jidovi” <endnote id="(35, pp. 143-146)"/>. Și tot În zona Bucovinei se credea că solomonarii - ca și „jidanii” - „se solomonesc, bând sânge de copil mic” <endnote id="(162, II, p. 172)"/>, o credință care ne aduce aminte că și evreii erau acuzați de practici similare (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au făcut ca și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi angajează pe solomonari sau pe alți vrăjitori pentru ca - În funcție de interesele lor În afaceri - să oprească sau să declanșeze ploaia, să trimită furtuna sau grindina pe ogoarele țăranilor, cu scopul de a-i obliga pe aceștia „să cumpere [cereale] de la jidani” <endnote id="(36, pp. 125 și 144)"/>. Evreul care aduce ploaia Conform multor credințe populare atestate la români, dar și la slavii nordici <endnote id="(70, pp. 136 și 180- 181)"/>, evreii au puteri asupra stihiilor naturii anume toamna, „la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plămădită cu sânge de creștin [...] Jidovii atunci se roagă pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul jidanilor, că plouă !”. Prin unele părți se zice că jidovii se roagă la aceste sărbători ale lor să nu ploaie, și, dacă plouă, din fiecare școală [= sinagogă] 383Portretul mitic și magic de-a lor trebuie să moară unul. Despre aceste ploi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dracul ia pe unul, rămănându-i numai papucii ca semn. Apoi aprinzându-se lumânările din nou, cel mai mare al lor citește numele tuturora și află cine e acela care lipsește. O bătrână spunea că a văzut cum ducea dracul un jidan În spate la o baltă, ca să-l Înece. Ei [evreii] atunci, fiecare au În mâni câte un cucoș, pentru suflet, apărându-se În jurul capului (credință probabil din Moldova ; <endnote id="cf. 162, pp. 172-173"/>). Vârticușul e Dracul. Vârticușul [se] zice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
baltă, ca să-l Înece. Ei [evreii] atunci, fiecare au În mâni câte un cucoș, pentru suflet, apărându-se În jurul capului (credință probabil din Moldova ; <endnote id="cf. 162, pp. 172-173"/>). Vârticușul e Dracul. Vârticușul [se] zice că ia toamna un jidan, În ziua lor cea lungă. Ei atunci iau toți o găină albă și ceară de lumâ nări, de la creștini, de se apără ; și numai găina ce rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se] zice că ia toamna un jidan, În ziua lor cea lungă. Ei atunci iau toți o găină albă și ceară de lumâ nări, de la creștini, de se apără ; și numai găina ce rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile de toamnă, dijmă Dracului un jidan (credințe din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, pp. 34 și 419"/>). Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ei atunci iau toți o găină albă și ceară de lumâ nări, de la creștini, de se apără ; și numai găina ce rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile de toamnă, dijmă Dracului un jidan (credințe din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, pp. 34 și 419"/>). Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l prindă pe Isus și să li-l dea lor, să-l omoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile de toamnă, dijmă Dracului un jidan (credințe din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, pp. 34 și 419"/>). Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l prindă pe Isus și să li-l dea lor, să-l omoare (legendă din Bucovina ; cf. 149, p. 23). Omor ritual ce-l făptuiesc, după cum pretinde poporul [din Moldova], Înșiși evreii asupra unui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credință din Bucovina). Ovreii când intră la cușcă se roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul dintr-o stâncă P-un jidan ducând În cârcă. - Spune-mi drace ce-ai furat, Că te-oi bate spânzurat. - Un târtan Împelițat. - Spune-mi drace unde-l duci Unde-l duci făr’ de papuci Unde-l duci și unde-l muți ? - În iadu unde-s
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]