1,883 matches
-
regim femeiesc se lăți atât de tare în Țara Ungurească principală cât și în țările laterale, încît neascultarea din început a celor nemulțumiți degeneră în lepădare în toată forma, așa că anume Bosnia, Croația și Dalmația scuturară cu armele în mână jugul maghiar. La urma urmelor însăși regina Maria și muma ei, regina văduvă Elisabeta, căzură în puterea și închisoarea sumețului vasal Horvat, ban al Croației, încît tronul rămase în faptă orfan. Cumcă o asemenea pildă trebuia să aibă un efect contagios
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
provin, se pare (52), prin metateză, din denumirea sa în limba latină : Acer platanoides. De asemenea, denumirea jugastru (Acer campestre, arțar de câmp) provine din lat. pop. jugum, jugastru, pentru că din lemnul său ușor, tare și neted se confecționau mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile carpato-dunărene stă mulțimea de antro- ponime (Arțăreanu, Paltân, Păltânea, Păltineanu, Păltinescu etc.) și de topo nime (Arțar, Arțaru, Arțari, Arțăreni, Paltin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Recitative magico-meteorologice de alungare a ploii (tip „Treci, ploaie călătoare...”), care ar putea fi considerate ca amintind de sacrificii de animale, nu sunt foarte des atestate : „Cu toporul Dom- nului,/ Cioc în capul boului” (11, p. 146), sau „Cu resteiul jugului,/ Poc în capul porcului” (42), sau „Cu sabia lui Mihai,/ Cu toporul Dom nului,/ Cioc în capul boului/ Și fă zeamă omului” (42). Omul sacri ficat este înlocuit cu animalul, dar practica decapitării se perpetuează. Ultimul recitativ sugerează o altă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o coaliție europeană spre a răpi României independența și a-i impune vechea dependență de Poartă. Când patria se află într-o poziție desperată, când poporului nu-i mai rămâne altceva de făcut decât sau să se supuie cu rușine jugului străin sau să moară cu arma în mână, atunci o foaie poate vorbi astfel cum o face "Romînul". Când însă nu e vorba de altceva decât de instituirea unei comisiuni mixte pentru elaborarea și supravegherea regulamentului pe Dunărea inferioară, atunci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în drept, nici în bine, a nu mai aștepta nimic de la muncă, totul de la tertip și de la apucături. Ce să muncești când e destul să aperi afacerea Cernavoda chiustenge ca să faci parale? Ce să-ți pui osul ori creierul la jug când cu negustorie de vorbe capeți pensie reversibilă? Ce să te ocupi de meserii când poți, actor caraghioz, scuipând pe un senator în față, să aibi mii de franci pe an din Casa Pensiilor? Când dar toate acestea se 'ntîmplă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
seamă ca țara să fie pătrunsă de un mare principiu pe cari foarte puțini îl înțeleg; acela că o națiune salvată de un singur om se deprinde a nu mai cugeta, a nu mai lucra ea însăși. Ea cade sub jugul despotismului. În fine d. C. A. Rosetti își încheie scrisoarea zicând că, până ce nu ne vom face singuri afacerile, până ce n-om sili pe deputați să-și dea seama de actele lor, până nu vom preface legea electorală etc., nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
activitatea proprie a națiunii române și de atitudinea bărbătească, eroică chiar, a armatei ei; au trebuit să-i lase acesteia deplina neatârnare și prin aceasta Rusia a pierdut roadele victoriilor sale. Scopul războiului întreprins nu era desigur eliberarea bulgarilor de sub jugul turcesc, ei crearea unui stat sau a unei confederațiuni de state care să atârne cu totul de Rusia și să se prefacă cu timpul într-o secundogenitură rusească. Acest stat sau această confederațiune de state avea să cuprinză Bulgaria, Muntenegrul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s-a-nmulțit și s-a îmbogățit. 197 {EminescuOpXIII 198} S-a îmbogățit într-un mod curios. Ne aducem aminte de "expunerea situațiunii" pe 1879 publicată de prefectul de Bacău, d. A. Vidrașcu. La 1864 locuitorii din acel județ posedau numai boi de jug 22 428. Acest număr de vite a scăzut foarte, locuitorii nu mai au nici pe jumătate din vitele câte au avut înainte. Fizicește vorbind, populațiunile au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
precum se afirmă din nou, coborâtori din vechii țari bulgari, ridicarea lor ar fi avut o formă foarte simplă. Ar fi trebuit numai ca în Tîrnovo să se refere la descendența lor și bulgarii, cari făcuseră încercarea de-a scutura jugul romaeic ori de câte ori un descendent veritabil sau mincinos al vechilor țari împlîntase flamura independenței, s-ar fi adunat cu entuziasm împrejurul lor. Dar nu se-ntîmplă nimic din toate acestea. Cei doi vlahi avură mai întîi nevoie de-un soi de profetese
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e pururea deplină. Cu cât vrei să-i impui ceva mai mult cu atât natura omenească se revoltă în el. Dragostea * de legea Sfântului George și legea * de bravură și temeritate ne-au înnobilat pe toți. Nu suntem vite de jug, nu suntem sclavi abjecți a nici unui papă, a nici unui cezar. E un raport între noi și-ntre cei ce din mila lui Dumnezeu poartă comanda lumei - un raport de proporționalitate de putere, de echitate, de dreptate. Nu fantazia bolnavă a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Benjamin, Traducătorul, omul Tranzițiilor și al Fotografiei, sinucigașul din Port-Bou în 1940, ar fi putut să-și împrumute numele sălii noastre de conferințe. Nimic nu convine mai mult mediologiei, care se vrea memoria memoriilor, decît să se plece sub "nobilul jug al trecutului". Cum să explicăm destinul dacă nu blestemat, cel puțin ghinionist al înaintașilor noștri și al totemurilor lor? Predecesorii noștri și-au lăsat foarte rar numele înscris cu litere de aur pe frontispiciile Academiilor. Și cred că știu de ce
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
am lucrat de 30 de ani" (Heliade Rădulescu, 1891, pp.78-79., apud. Popovici, 1935: 99). Dar Heliade accepta ș( ideea că pe l(ngă această revoluție pașnică, este uneori necesară ș( revoluția violentă, revoluția națională ce are drept scop scuturarea jugului străin. "Leg ca un testament discepolilor mei, de nu voi putea eu (ntreprinde ș( termina această mare ș( alegorică epopee, să o (ntreprinză ei; vor avea a pune pe scenă toate duhorile infernalii, răscul(ndu-se asupra geniurilor ș( virtuților cerești
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a vorbit în 1924 de faptul că China "a trăit câteva decenii de opresiune economică din partea puterilor străine", iar în lucrarea lui Cian-Kai-Și din 1947, Destinul Chinei, se spune deschis: "În ultimii 100 de ani, cetățenii întregii țări, suferind sub jugul nedrept al diferitelor tratate care dădeau străinilor "concesii" speciale în China, au cerut, în unanimitate, ca umilirea națională să fie răzbunată." Pentru ca Mao, în 1949, să declare: "Niciodată națiunea noastră nu va mai fi supusă insultei și umilirii."180 Grăitor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lucrul acesta pe față”. Între politic și demagogic, există o graniță atât de fragilă încât Platon însuși are anumite rezerve, în ceea ce privește fixarea ei. Și poate că ușurința cu care oamenii politici de aici ori de aiurea sunt dispuși să „vândă jugul onoarei pentru foloasele nemărginite ale rușinii” nu va mai fi atât de greu de înțeles . Platon vorbește despre filosof ca omul care posedă în cel mai înalt grad cu putință, știința dreptății și a binelui. Pe temeiul acestei competențe, filozoful-rege
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trupului, suferințe și celebrarea pulsiunii morții? Proximitatea cotidiană a cadavrelor zăcând în Soare ori expuse ferocității fiarelor hămesite, duhoarea lor de hoituri fără morminte, numărul incredibil, interminabil, de înmormântări grăbite în gropi comune, frica de brutalitățile și de violența soldățimii, jugul feudal, teama zilei de mâine, incertitudinea supraviețuirii lipsei de hrană, epidemiilor, bolii, justifică o compensație dinspre pulsiunea vieții și a dezmățului. în mod reactiv, atâtea parfumuri ale morții trezesc dorința de a epuiza viața, atâta vreme cât te mai poți bucura de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu plânge nu capătă țâță. (Fără cerință nu este făgăduință: „Cere și ți se va da”; „Bate și ți se va deschide”.) Cine are fată Îmbătrânește repede. Nu poți lăsa zestrea fetei pe mâna norocului.) Omului sărac nici boii la jug nu-i trag, nici lemnele În foc nu-i ard. (În schimb, „La omul bogat și cocoșul ouă”; „La cel bogat merge și dracul cu colaci”. Săracului i se potrivește proverbul: „Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singură
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
stăpânii slugă Îmbătrânește”.) Orice defect care place sultanului devine calitate. (Nu este de mirare, de vreme ce În jurul său tronează frica și slugărnicia.) „Poți să te Închini, fără să te pleci.” (T. Mușatescu) Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi. („Jugul când ți l-ai prins de gât - spune un alt proverb -, trebuie să suferi.” „Dumnezeu să te ferească de român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate, destui oameni care cred că este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
zile de lucru decât aceeași suprafață de pământ fertil și drept. Numărul de morgen diferea de asemenea de la un loc la altul, În funcție de capacitatea mâinii de lucru locale și de plantele cultivate, și de la o epocă la alta, tehnologia (pluguri, juguri, hamuri) influențând volumul de muncă pe care o putea depune un om Într-o zi. Pământul putea fi evaluat și În funcție de cantitatea de sămânță necesară cultivării lui. Dacă solul era foarte bogat, se punea multă sămânță, În timp ce pe terenurile sărace
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
București, 1946; A.S. Pușkin, Dubrovski, București, 1949 (în colaborare cu Violeta Jianu); Din Lin, Răsare soarele deasupra râului Sangan, București, 1950 (în colaborare cu Violeta Jianu); G.M. Markov, Familia Strogov, București, 1950 (în colaborare cu N. Issersohn); Ivan Vazov, Sub jug, București, 1951 (în colaborare cu Vanghele Hrisicu); Jorge Amado, Secerișul roșu, București, 1952 (în colaborare cu Vera Ilchievici); Antonina Kopteaeva, Ivan Ivanovici, București, 1953 (în colaborare cu Vera Ilchievici); F. Kandâba, Pământ fierbinte, București, 1954 (în colaborare cu Izabela Dumbrava
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
au adus întotdeauna cu ei ierni geroase, inundații, invazii de lăcuste, epidemii de ciumă și nesfârșit rău“17. Împărtășindu-le credința, el exemplifica prin abuzurile și silniciile autorităților de ocupație în anii campaniei din 1828-1829, când oamenii fuseseră puși la jug în locul animalelor rechiziționate pentru necesitățile frontului. Alături de cauzele externe, cele interne deja amintite (ilustrate prin despotismul unor domni de tipul lui Alexandru Lăpușneanu, calificat drept „Nero al Moldovei“) au contribuit la degradarea constantă a condițiilor de viață a moldo-valahilor, determinându
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Arhivele Naționale Iași, fond Camera agricolă a județului Iași, dosar 541/1945, f. 76; „Libertatea“, 9.III.1945. • Vezi Joseph S. Roucek, Balkan Politics. International Relations in No Man’s Land, Westport, 1971, p. 246; Reuben H. Markham, România sub jugul sovietic, Fundația Academia Civică, 1996, p. 129-131. • Vezi Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. impuneau adoptarea unei asemenea poziții 107. „Conducătorii acestui partid - scria oficiosul comunist la câteva zile după lansarea Manifestului-Program al național-țărăniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fac să fie bruftuite pentru că, dacă ar înceta să mai slujească, ar fi chit; poporul este cel care se înrobește, care se ucide, care, putând să aleagă între a fi liber și a fi rob, abandonează libertatea și își ia jugul, care își acceptă răul sau, mai degrabă, îl urmărește“23. Au deprins elitele intelectuale românești, în anii regimului comunist, să suporte măcar cu înțelepciune ceea ce nu puteau schimba? Violenței regimului, intelectualii i-au răspuns diferențiat: unii cu lașitate, alții cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sub care evoluează poezia celui ce a scris Noi este al jalei și al nădejdii, ipostaze fundamentale ce reflectă, pe de o parte, o calitate obiectivă a satului, a „plugarilor” și „clăcașilor” aflați în robie străină și visând la scuturarea jugului milenar și, pe de alta, una subiectivă, a poetului, care a vorbit cel mai adesea în numele alor săi, la persoana întâi plural. Tribun al unei comunități etno-sociale, s-a confundat cu ea, a devenit exponentul ei. Jalea lui e a
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
refuză totuși bucolicul sau spiritualizarea în manieră gândiristă. Natura, satul, oamenii, cu ritualurile, dar mai ales cu suferințele lor de chinuiți ai pământului - toate au o frumusețe frustă și aspră, colțuroasă: brazdele „fierb în gura sapei”, boii au „sângerat în jug”, solul e „mușcat” de unelte, pastelistul are „aripile înecate-n sânge”, lumina lunii cade-n „țăndări”, satul doarme „somn de metal”, în noaptea cu „păr de smoală” tăcerea dă un „chiot de spaimă”, spărgând „luna ca un ou”, iar „din
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
că natura e demnă de respect și de considerație. Visul european preia inițiativa acolo unde postmodernismul Încetinește ritmul. În esență visul european este efortul de a creea un nou sistem de referință, care poate atât să elibereze individul de vechiul jug al ideologiei occidentale și, În același timp, să conecteze rasa umană la o nouă istorie comună, Îmbrăcată În țesătura drepturilor omului universale și a drepturilor intrinseci ale naturii - ceea ce consideră conștiința planetară. Este un vis care ne duce dincolo de modernitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]