81,163 matches
-
sale coborâseră ceva mai jos și desfăceau nasturii care erau de desfăcut, iar pentru asta, directorul lanțului de parfumerii fusese nevoit să pună contractul pe birou. Citeam și reciteam contractul pe deasupra umărului său, o jumătate de normă plătită cu aproape jumătate din salariul minim legal, asta avea să-mi permită să cotizez și eu la chirie și să-mi cumpăr o rochie, două; totodată, în contract se preciza că, în momentul lichidării de stoc anuale, voi avea dreptul la anumite produse
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
am început să aștept. Văzând că nu sosesc banii, după câtva timp, am reluat corespondența (recomandate cu confirmare), am înroșit firul telefonului, dar nu mi s-a mai dat nici un răspuns până în ziua de azi (a trecut un an și jumătate de la apariție!) nici măcar să mi se spună: „Domnule, am dat faliment (ceea ce, cum se știe, nu e adevărat), suntem în incapacitate de plată și vă rugăm să ne scuzați că v-am indus în eroare.” Cum pot califica eu o
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
și de noi nu de mult cu un extraordinar poem de dragoste, după ce, în 1972, în paginile noastre a debutat sub pseudonimul George Dor, animator al revistei Hyperion și al Editurii Axa din Botoșani) a împlinit la 13. 10 o jumătate de secol. Multe alte jumătăți îi dorim și noi poetului cu acest prilej! l În publicația ieșeană, dl Victor Durnea examinează retipărirea operei lui C. Fîntîneru, scriitor interbelic interesant și aproape uitat, în pofida unei concise ediții din colecția „Restituiri”, coordonată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
mult cu un extraordinar poem de dragoste, după ce, în 1972, în paginile noastre a debutat sub pseudonimul George Dor, animator al revistei Hyperion și al Editurii Axa din Botoșani) a împlinit la 13. 10 o jumătate de secol. Multe alte jumătăți îi dorim și noi poetului cu acest prilej! l În publicația ieșeană, dl Victor Durnea examinează retipărirea operei lui C. Fîntîneru, scriitor interbelic interesant și aproape uitat, în pofida unei concise ediții din colecția „Restituiri”, coordonată de regretatul M. Zaciu la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
Maria Spiridon, Gellu Dorian, Liviu Antonesei, Nicolae Panaite, Adrian Alui Gheorghe), fapt ce ar putea sugera o abordare în spiritul a ceea ce Cornel Ungureanu numește o „geografie literară”. Dar alături de aceștia apar și cîteva glorii ale poeziei din a doua jumătate a secolului XX, poeți originari din alte zone decît Moldova (Ștefan Augustin Doinaș, Gellu Naum, Mircea Dinescu). În schimb lipsesc poeți cel puțin la fel de importanți, lăsați probabil pentru volumele viitoare, în virtutea unei logici care îmi scapă (Leonid Dimov, Virgil Mazilescu
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
de radio cu pricina cu altul, numit Radio Cluj. Cronicarul își cere iertare pentru confuzie, dar continuă să nu înțeleagă de ce sînt dnii Laszlo și Pecican atît de supărați pe România literară. Dl Grigurcu, colaboratorul nostru permanent, ne ia cu jumătate de gură apărarea. Din nefericire, nu le spune în replică prietenilor săi ce trebuie spus. Am obiectat la intervenția anterioară a colegilor noștri în care afirmau că RL e o revistă liberal-țărănistă. Am obiectat cu delicatețe. Acum ne vedem siliți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
Cu sau fără demnitate". Criticile sale la adresa regimului vizează "chestiuni de detaliu, chestiuni de metodă, deficiențe de punere în aplicare a doctrinei, deficiențe în alegerea oamenilor potriviți pentru funcțiile de comandă". Acești pași "curajoși" sunt făcuți, de regulă, numai pe jumătate, pentru că orice critică este fie dezavuată de vocea auctorială, fie edulcorată (personajul e nebun!). Și, oricum, "critica este, de multe ori, temporal defazată, vizează evenimente răcite și, de fapt, consumă noi comandamente ale activității politice". e și ia iluzorie, Marin
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
apăru și ea în prag în mână cu o tingire mare de alamă pe care o freca înverșunată. Se schimbară salutări. Când să deschidă ușa paralelă ce dădea direct la ei în odaie, Cărăuțeanu, înalt cum era, cu capul pe jumătate ascuns în tifonul alb de bumbac contra muștelor și țânțarilor, întrebă spre stăpânul Magdalenei și al lui Ghiță cum se numea domnul acela pe care îl așteptase la gară și care se ducea la Techirghiol, având aerul că bănuia cam
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
din coliziunea unei retine simțitoare cu majestatea eterică a zăpezii. Dar, de , satanizarea zăpezii, bocetele prelungi, de tragedie antică și întreaga explozie de patetism umanitaristo-rutier nu privea, propriu-zis, faptul că în România, cu o întîrziere de vreo două luni și jumătate, a nins, în sfîrșit. Problema este mult mai simplă. Coagularea zăpezii trebuie tradusă ipso facto ca o disoluție a puterii administrative de la toate nivelurile. Dacă primăriile, administrația drumurilor și alte instituții cu vaste competențe în problema zăpezii n-au avut
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
de Miron Bergmann. E vorba despre o traducere: romanul a fost publicat inițial în Franța, la Ed. Lattés, deducem că după 2000 (pe contrapagina de titlu nu se specifică, așa cum s-ar fi cuvenit, anul), de vreme ce are ca subtitlu O jumătate de secol mai tîrziu, iar subiectul îl constituie anii '50 în România, în special în mediul literar. Din datele de pe coperta a IV-a aflăm că autorul (al cărui nume mie îmi era necunoscut), s-a născut în 1930, e
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
pute a tine. Cum v-am spus, eu nu simt nimic. Dumnezeule, chiar și fără dinți aș vrea uneori să mestec ceva. I-am spus asta femeii. Mi-a adus o felie de pîine fără coajă și mi-a vîrît jumătate din ea în gură. Nu am reușit. Femeia a rîs și a mîncat singură bucata de pîine. Unghiile mele cresc încă, probabil și unghiile de la picioare. Știu pentru că una din femei mi-a spus: Ai unghii așa de lungi că
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
mișcă uneori ceva. - Ea a făcut: Sst! și a șoptit: Sub patul tău e unul noaptea. Sînt avertizat. De atunci am un somn agitat. Nu vreau să mă trădez. Cine știe ce bolborosesc în somn. Bolborosesc uneori și cînd sînt doar pe jumătate adormit. Poate mi-a ieșit din gură cuvîntul pizdă. Mă bucur că am uitat numele femeii cu pizda cea mai fină. Nu vreau s-o trădez nici în ruptul capului. Musca e complicea mea. Are ochi care vorbesc. Cu siguranță
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
doar pe greșeala celuilalt. Slăbiciunile se adună. Culpele și lașitățile la fel. Se țin tari și joacă ipostaza cuplului perfect atunci cînd exteriorul pătrunde în casă prin repetatele telefoane ale unui așa-zis prieten. Recunoașterea păcatului se face numai pe jumătate. Apariția fetei nu este chiar o întîmplare. Dar cum este să afli asta din gurița ei cinică și neiertătoare? O scenă pe care Alina Berzunțeanu o joacă precis, tăios, fără greșeală. Nu am prea mai văzut-o în ultimul timp
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
afinități culturale sau temperamentale. Așa se explică faptul că în acest dicționar Ruxandra Cesereanu - o poetă, o prozatoare și o eseistă, fără îndoială, cu mari merite - beneficiază, printr-un evident răsfăț, de un articol mult prea lung (14 pagini și jumătate) și în mare parte nepotrivit cu un dicționar, iar Corin Braga de unul mai moderat ca spațiu (7 pagini), pe când Ștefan Borbely, un intelectual și un critic de mare calibru, un influent șef de școală, beneficiază de un articol mult
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
p.; Ion Vartic, 9; Petru Poantă, 7; Mircea Ghițulescu și Al. Pintescu, câte 6 p.; Dinu Flămând, 5; Adrian Popescu și Marcel Constantin Runcanu, abia câte 3 p.; iar Ion Mircea, Marian Papahagi și Aurel Șorobetea, câte 2 pagini și jumătate. Mie aceste diferențe nu-mi spun adevărul, oricât de relativ, nici despre participarea tinerilor scriitori la momentul întemeietor, nici despre valoarea de ansamblu a personalității lor. Nu există nici o logică și nici o justificare posibilă în aceste disproporții. Nu intru în
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
un prestigiu național, ca Ștefan Borbely, Aurel Codoban, Ioan Groșan, Andrei Marga, Virgil Mihaiu, Ion Mureșan și alții abia prind coada acestui clasament (cu câte 4 p.). Ce să mai zic de Marta Petreu, prezentată în numai 2 pagini și jumătate, recomandată în fraza de început ca "una dintre cele mai ferme și șatenție!ț contondente personalități feminine actuale" (p. 297). Sunt și altfel de surprize de valorizare. Lui Cornel Vâlcu i se semnează o poliță în alb (în 5 pagini
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
disoluția ideilor mari din arta apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean ( jumătatea simbolică și spirituală), pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în aceste cărți: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
mari din arta apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean ( jumătatea simbolică și spirituală), pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în aceste cărți: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supraviețuire
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean ( jumătatea simbolică și spirituală), pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în aceste cărți: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supraviețuire. Numai că, spre deosebire de modelul incriminat
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean ( jumătatea simbolică și spirituală), pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în aceste cărți: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supraviețuire. Numai că, spre deosebire de modelul incriminat, el nu
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
de Andreea Esca și zâmbetele complice dintre Mihai Constantin și Dana Războiu la gafe sau bâlbe; fără Andreea soțului ei Zaharescu; fără vocea scăldată în sentimentalism a Valentinei Fătu și mărinimia lui Silviu Brucan de a ne mai acroda o jumătate de secol pentru a încerca să scăpăm de tranziție; fără insistențele exasperante ale Alessandrei Stoicescu și sobrietatea lui Robert Turceascu... -Da, m-a parodiat Haralampy, vom sta Duminică de duminică în familie... -Nu!, am zis hotărât - o să vedeți... Și-am
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
din seria citată ar fi fost de ajuns să se scrie cu doi i, pentru a indica pronunția bisilabică, forma articulată filosofii acesteia fiind astfel diferențiată de cea nearticulată: acestei filosofii. Reținem de aici cîteva lucruri importante: în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, formele în cauză apăreau ca nefixate grafic, iar pronunția filosofiii era considerată normală, dar inestetică. În propunerea unei modalități de scriere, criteriul estetic-eufonic era hotărîtor. În monografia sa Structură și evoluție în morfologia substantivului românesc
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
Pavel Șușară In ziua de 26 ianuarie se împliesc 125 de ani de la nașterea lui Camil Ressu, unul dintre cei mai importanți pictori români din prima jumătate a secolului XX. După propriile-i mărturisiri, Camil Ressu provine dintr-o familie macedoneană, originară din regiunea Epirului, care se refugiază la Iași curînd după 1800, din pricina persecuțiilor la care sînt supuși macedoromânii de către stăpînirea otomană. Bunicul pictorului, Alexis, a
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
deviante. Ignoranții oricum nu citesc. Ar trebui s-o știți mai bine. - Bizar că ați folosit tocmai acest cuvânt! Pentru că și în romanul despre care vreau să vă vorbesc acum e vorba despre copii molestați. Ascultați numai! Suntem în prima jumătate a secolului al XV-lea. Călăuzită de voci divine, fecioara Ioana de Domrémy - cunoscută apoi sub numele de Ioana d'Arc -, conduce armatele și cucerește Orléans-ul, iar delfinul Carol e încoronat rege la Reims. În bătălia de la Compičgne va fi
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
istorie? De la strategia PSD-ului care consta în a avea cît mai mulți membri, pentru a se asigura din start, la alegeri, de voturile celor cu carnet de partid. Cînd Adrian Năstase se lăuda că partidul său numără peste o jumătate de milion de membri, el n-a izbutit să impresioneze. Fostul premier a întărit opoziția, care a lansat faimoasa expresie "PSD, partid stat". Marea victorie a PSD, că a devenit un partid de mase, dacă e adevărat că a avut
Cum devenim ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12098_a_13423]