998 matches
-
pe cerul țării: stele. Dupa cum ne spune Z.Ornea în cartea sa „Junimea și junimismul”: „Fondatorii ca și aderenții erau spirite cultivate și au avut de luptat cu ostilitatea intelectualității ieșene învechite și plafonate [...]. Spiritul care domnea la reuniunile Junimii era jovialitatea dar care nu excludea seriozitatea în cugetare”. De la cei cinci fondatori pomeniți la început, la cei peste 116 membri și simpatizanți, câți se cunoșteau în 1885 - după C. G. Bedreag - ca făcând parte din Junimea vreme mai îndelungată
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
domnea la reuniunile Junimii era jovialitatea dar care nu excludea seriozitatea în cugetare”. De la cei cinci fondatori pomeniți la început, la cei peste 116 membri și simpatizanți, câți se cunoșteau în 1885 - după C. G. Bedreag - ca făcând parte din Junimea vreme mai îndelungată sau mai scurtă, timpul a cernut valorile după un principiu foarte simplu: „Intră cine vrea rămâne cine poate”, decretat de Pogor. Faptul că la intrarea în Junimea nu era nici o restricție este prezentat foarte limpede de G.
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
loc în casa lui Titu Maiorescu din curtea Trei Sfetitelor, când P. P. Carp a citit traducerea în versuri a tragediei Macbeth. „Oricum ar fi - precizează Iacob Negruzzi - în acea seară se poate zice că a fost întâia șdeință a Junimii, fără ca cei prezenți să se fi gândit încă la înființarea unei societăți lirterare”. Dacă luăm în seamă faptul că întrunirea consacrată lui Macbeth a avut loc înaintea reuniunii care avea ca scop pregătirea programului prelegerilor populare, ce vor debuta la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
luăm în seamă faptul că întrunirea consacrată lui Macbeth a avut loc înaintea reuniunii care avea ca scop pregătirea programului prelegerilor populare, ce vor debuta la 9 februarie 1864, atunci putem admite că lectura tragediei - constituită în „întâia ședință a Junimii” - a avut loc cam pe la sfârșitul lunii ianuarie 1864. Pentru această variantă pledează și cele notate de Iacob Negruzzi în „Dicționarul Junimii”. Aici el spune că botezul Junimii a avut loc „într-o duminică din primăvara anului 1864, după o
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
de până aici este greu să ne descurcăm, nu știu ce va fi în capul nostru după ce îl vom asculta și pe G. Panu, care, în cartea sa „Amintiri de la Junimea din Iași”, pe un ton mai degrabă anecdotic, vorbește despre începuturile Junimii. „La fiecare banchet de aniversare a înființărei societății Junimea, d. Iacob Negruți avea specialitatea să stabilească în mod exact data întemeierii Junimei și totuși în curs de vreo 14 ani nu a reușit complet s-o stabilească. De ce? Fiindcă îndată ce
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a acestei memorabile date, societatea Junimea n-a putut să se învoiască niciodată,ea era împărțită în două tabere, absolut ireconciliabile...” Pentru a ascula un alt discurs, vă mai propun să intrăm în salonul unde avea loc unul din banchetele Junimii. Aici, junimiștii tineri, bătrâni, importanți sau mai puțin importanți s-au așezat după bunul plac și petrecerea a început... Momentul culminant sosește odată cu șampania. Atunci „secretarul perpetuu” - alias Iacob Negruzzi - cere cuvântul pentru a ține discursul tradițional întru lauda Societății
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
același Rosetti va deveni mulți ani mai târziu, în condiții neasemănat mai grele, fiind prezident al Consiliului de Miniștri (23 martie - 28 martie 1889 n. a.), un orator așa de interesant și de sigur pe sine!” Să revenim, însă, la începuturile Junimii. Noua societate literară, care abia își ițea nasul din scutece, trebuia să poarte un nume. Trebuia boteztă, altfel spus. Așa stând lucrurile, cei cinci fondatori au scotocit în memorie după un nume care să se potrivească nou-născutei, dar mare lucru
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în Bucovina, Aron Pumnul răspândise sistemul fonetic... Junimiștii au pornit temeinic la căutarea unei ortografii care să fie corectă și unanim acceptată. Numai că discuțiile se prelungeau fără să aducă vreun folos. Titu Maiorescu a prezentat în una din ședințele Junimii studiul „Despre scrierea limbei române”, acceptat și tipărit în 1866. Semne că noua ortografie - ortografia Junimii - este cea bună au început să apară abia în 1881 când reforma ortografică a fost oficializată de academie prin adoptarea cu anumite amendamente a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
vreuna din poveștile sale ori vreun capitol din Amintiri din copilărie[...] cum începea să citească toți erau captivați de farmecul povestirilor așa încât o seară în care se producea Creangă era o adevbărată serbare pentru noi...Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
fost un fel de „conservator muzeal”, creându-se astfel „tradiția sacră a Junimii”. George Călinescu spune că „...rar scriitor mai dezinteresat, mai în stare de a se bucura de geniul altora și de a se eclipsa în fața lor. El iubește Junimea cu ardoare discretă ca o bătrână slugă din alte vremuri pe stăpâni”. Noi credem că aceasta o făcea din marea lui generozitate, pentru că despre mândrie și demnitate Negruzzi vorbește fără echivoc: „ Și oameni,și soarta de-ar fi să te
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
casa lui Titu Maiorescu. În ședințele de acolo se adunau și femei, adunarea căpătând o atmosferă de salon. Un junimist ieșean picat în aceste adunări rămânea singher și nu se putea adapta atmosferei. Prin 1877 - într-o scrisoare - Slavici caracteriza Junimea bucureșteană spunând că „Întrunirile literare de aici merg mai bine decât anul trecut și lumea începe a le da oareșcare importanță. Se înțelege, ele nici pe departe nu sunt ceea ce este Junimea. Lipsește inima și eu cred că în București
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
oareșcare importanță. Se înțelege, ele nici pe departe nu sunt ceea ce este Junimea. Lipsește inima și eu cred că în București ea va lipsi întotdeauna. E rea atmosfera”. Când și Iacob Negruzzi s-a mutat la București, în 1885, ședințele Junimii bucureștene s-au mutat în casa lui. Amfitrionul descrie atmosfera într-o scrisoare către A. Naum, din 3 nov. 1885 „Ieri seara a avut loc întâia întrunire a Junimii la mine, nu la Maiorescu, pentru ca să cercăm a introduce alt spirit
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și Iacob Negruzzi s-a mutat la București, în 1885, ședințele Junimii bucureștene s-au mutat în casa lui. Amfitrionul descrie atmosfera într-o scrisoare către A. Naum, din 3 nov. 1885 „Ieri seara a avut loc întâia întrunire a Junimii la mine, nu la Maiorescu, pentru ca să cercăm a introduce alt spirit în adunările acestea ce degenerase la Maiorescu cu totul. Acolo ajunsese treaba a fi mai mult o amestecătură de jurnaliști, doritori de vești, oameni ai politicii, etc decât a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în oct.1887. „Mă întrebi cum rămâne cu aniversarea Junimii în anul acesta. Răspund cu francheță că eu, unul, nu găsesc nimerit a se mai ține la Iași, pentru rezonul că aici abia de mai există o fărămătrură din vechea Junime literară... Astăzi nimene nu mai scrie în Iași, nu se mai țin sâmbetele întruniri, nu mai avem Convorbirile, care erau cheagul care ne lega, prin urmare, a face aniversarea în Iași, ar fi a căuta de a se aprinde o
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
mai țin sâmbetele întruniri, nu mai avem Convorbirile, care erau cheagul care ne lega, prin urmare, a face aniversarea în Iași, ar fi a căuta de a se aprinde o candelă a cărei untdelemn a ars”. Din 1889, amfitrion al Junimii ieșene devenise Teohari Antonescu, hotărât să reînvie un trecut care apusese. Într-o scrisoare către Maiorescu, Al. Philippide își arăta tristețea și nemulțumirea: „Ședințele literare din saloanele lui Teohari au fost însă curioase prin exagerarea calităților Junimei; gluma devenea bufonerie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
bufonerie, spiritul nebunie, libertatea anarhie. Ați văzut vreodată un trandafir din cei bătuți ce fel de flori dă, dacă nu-i îngrijit? Niște flori strâmbe și crețe seamănă cu curechiul de Bruxelles. Chiar așa degenerase în saloanele lui Teohari vechea Junime, care n-a murit de marasm senil ci pentru că n-a fost îngrijită”. Până la urmă noul amfitrion a înțeles că nu trebuie continuată o activitate fără nici o semnificație. La 23 aug.1901, îi comunica lui Mihail Dragomirescu: „La Iași, cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
IOAN SBÂRNĂ DRUMUL CARULUI (Însemnări, amintiri, considerații) (c) IOAN SBÂRNĂ (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA IOAN SBÂRNĂ DRUMUL CARULUI (Însemnări, amintiri, considerații) EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 DE CE DRUMUL CARULUI ? Răsfoind recent un volum cu valoare turistică, intitulat "Culoarul RucărBran", am constatat cu plăcere că autoarea textului, Mariana Pascaru, își exprimă regretul că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
IOAN SBÂRNĂ DRUMUL CARULUI (Însemnări, amintiri, considerații) (c) IOAN SBÂRNĂ (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA IOAN SBÂRNĂ DRUMUL CARULUI (Însemnări, amintiri, considerații) EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 DE CE DRUMUL CARULUI ? Răsfoind recent un volum cu valoare turistică, intitulat "Culoarul RucărBran", am constatat cu plăcere că autoarea textului, Mariana Pascaru, își exprimă regretul că nu a găsit mai multe date despre satele ce compun comuna Moeciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
BRANULUI 7 DE UNDE-I VINE NUMELE ? 10 SCURT ISTORIC 21 DRUMUL CARULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 48 DRUMUL CARULUI, DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 55 DRUMUL CARULUI, ASTĂZI 63 VISURI DESPRE VIITOR 66 BIBLIOGRAFIE 69 ALBUM ...............................................................71 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Amintiri din Bibliopolis / Nicolae Busuioc. Iași : Junimea, 2016 Conține bibliografie Index ISBN 97897337-1912-0 821.135.1-4 Redactor: Viorel DUMITRAȘCU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Nicolae BUSUIOC (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Fascinațiile Iașului cultural EDITURA JUNIMEA IAȘI 2016 DE CE MONTAIGNE? În loc de prefață În frumosul castel Montaigne din Périgord se năștea în iarna blândă a anului 1533 viitorul autor al celebrelor Eseuri. Educația lui Michel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Nicolae BUSUIOC (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Fascinațiile Iașului cultural EDITURA JUNIMEA IAȘI 2016 DE CE MONTAIGNE? În loc de prefață În frumosul castel Montaigne din Périgord se năștea în iarna blândă a anului 1533 viitorul autor al celebrelor Eseuri. Educația lui Michel a fost încredințată unui pedagog german care, la îndemnul tatălui, îi vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
aerul, poemul și cântecul ca niște ecouri din abisul mitologiei bătrânilor arbori. Un vânt ușor ca de șoaptă recheamă din nou oamenii în pajiștile cu oglinzi de argint dintre cortegiile luminilor umbroase ale ramurilor de copaci imperiali. DIALOG LA EDITURA "JUNIMEA" Vorba filozofului, purtăm pecetea spațiului intim și de suflet. Oriunde ne-am duce, orice am face, ne întoarcem la locul de unde am plecat, suntem împreună cu lucrurile și gândurile noastre. Spațiul apropiat nouă este mai ales cel al întâlnirilor culturale, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
CÂNTEC, Oltița. Luceafărul '50. O istorie evenimențială. Iași, Editura Cronica, 2000. CENTRUL de istorie și civilizație europeană. Academia Română filiala Iași. Editor: Gh. Buzatu. Iași, Editura Demiurg, 2007. CIHODARU, C., PLATON, Gh. Istoria orașului Iași. Iași, Editura Junimea, 1980. CIOBOTARI, Călin. Junimea de ieri, Junimea de azi. Interviuri. Iași, Editura Junimea, 2008; Semne de scenă. Iașul teatral (2011-2013). Editura Opera Magna, Iași, 2013. CIOLCA, Cătălin. In memoria lui Gr. T. Popa. Coautor. Studii, documente, mărturii. Iași, Editura Omnia, 1999. CIOPRAGA, Constantin. Amfiteatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
50. O istorie evenimențială. Iași, Editura Cronica, 2000. CENTRUL de istorie și civilizație europeană. Academia Română filiala Iași. Editor: Gh. Buzatu. Iași, Editura Demiurg, 2007. CIHODARU, C., PLATON, Gh. Istoria orașului Iași. Iași, Editura Junimea, 1980. CIOBOTARI, Călin. Junimea de ieri, Junimea de azi. Interviuri. Iași, Editura Junimea, 2008; Semne de scenă. Iașul teatral (2011-2013). Editura Opera Magna, Iași, 2013. CIOLCA, Cătălin. In memoria lui Gr. T. Popa. Coautor. Studii, documente, mărturii. Iași, Editura Omnia, 1999. CIOPRAGA, Constantin. Amfiteatru cu poeți. Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]