758 matches
-
sept.î, unde, spre a se apăra de socialism, forțează nota reacționară. Dealtmintrelea, Eminescu se pare că a avut momente de "socialism", și oameni, aceasta se datorește în genere criticii, și nu soluțiilor propuse. (Și tot critica, iar nu soluțiile junimiștilor, au atras mulți tineri de valoare în partidul junimist.) Acele soluții, la ideal, erau: pentru Eminescu, reîntoarcerea la trecut (la care trecut?); pentru socialiști: societatea socialistă sau, mai bine-zis, "viitoare"... Dar nici Eminescu nu crede (în majoritatea articolelor sale) realizabil
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
superioare, " Timpul", 1881, 8 mai.î Socialiștii, dimpotrivă, voiesc democratizarea țării. Ei cer votul universal. De aceea, omul pe care-l vor stima mai mult dintre patruzecioptiști va fi același C. A. Rosetti. Când socialiștii protestează împotriva asemănării lor cu junimiștii 1, n-au dreptate în totul, căci în critica introducerii formelor noi se aseamănă; dar protestul lor e în mare parte îndreptățit, căci socialiștii, în deosebire de junimiști, au criticat aceste forme din punctul de vedere al claselor de jos
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi același C. A. Rosetti. Când socialiștii protestează împotriva asemănării lor cu junimiștii 1, n-au dreptate în totul, căci în critica introducerii formelor noi se aseamănă; dar protestul lor e în mare parte îndreptățit, căci socialiștii, în deosebire de junimiști, au criticat aceste forme din punctul de vedere al claselor de jos și apoi, ca soluție, au dat soluții economice și politice favorabile acestor clase. Cu Eminescu, asemănarea e și mai mare, cum am văzut: deosebirea stă mai mult în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
p. 24 ă"Muncitorul romîn"î. 4 Ibidem, p. 27 ă"Odă Romîniei"î. Această dualitate - care, în realitate, este o armonie: Odobescu a fost un suflet armonios -, această dualitate l-a făcut pe Odobescu, care avea în sine un junimist, să nu se alipească de "Junimea", de care-l îndepărta patruzecioptismul său, specific spiritelor din Muntenia. Mai târziu, după 1880, după desființarea vechiului partid liberal, atunci când începe haosul și nedumerirea în viața politică a țării, când România trece prin una
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în vremea ce ne interesează, junimist, dar aceasta, dacă ne arată atitudinea sa politică antiliberală - lucru ce-l cunoaștem din opera analizată mai sus -, nu ne poate spune nimic în privința intereselor sociale ce au vorbit în satira sa, căci între junimiști, cum am văzut aiurea, pe lângă reprezentanții claselor boierești, au fost mulți care reprezentau clasele de jos, lovite de noua stare de lucruri și care au fost atrași de junimism nu din pricina soluțiilor junimismului, ci din pricina criticii ce o făcea junimismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pare că a ținut și o conferință la clubul socialist din București. Aceasta ne-ar spune ceva: intelectualii de după 1880, reprezentanți ai intereselor claselor de jos, știm, au fost ori junimiști, ori socialiști, cum am arătat mai sus. Și dacă junimistul Caragiale a oscilat un moment spre socialism, poate am putea avea dreptul să concludem că el a fost un junimist de categoria a doua, de categoria lui Eminescu. La această încheiere ne-ar duce și faptul că Caragiale n-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezentanți ai intereselor claselor de jos, știm, au fost ori junimiști, ori socialiști, cum am arătat mai sus. Și dacă junimistul Caragiale a oscilat un moment spre socialism, poate am putea avea dreptul să concludem că el a fost un junimist de categoria a doua, de categoria lui Eminescu. La această încheiere ne-ar duce și faptul că Caragiale n-a făcut parte nici din clasa boierească (ca dl P. Carp), nici din cea a mandarinatului profesiunilor liberale (ca dl Maiorescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sa, în care dă ca soluție desființarea stării actuale și chemarea țării ca să spună ea ce vrea - iasă ce-o ieși din voința ei... Din toate acestea, la un loc, se pare că am avea dreptate, dacă am conclude că junimistul Caragiale a satirizat în opera sa noua stare de lucruri, mișcat de "suferințele și nevoile" claselor de jos, îndeosebi ale țărănimii. ...Îndeosebi ale țărănimii, căci mica burghezie din Muntenia, mai ales din orașele "revoluționare" București și Ploiești, a fost un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spiritului democratic, atitudinea moderat națională, cultivarea dragostei față de limba poporului, față de țărănime. Calitățile științifice sunt modeste, iar metoda - nu dintre cele mai adecvate. Tirania modelului ideologic i-a impus unele neajunsuri: ignorarea unor scriitori (Eliade, Bălcescu, Grigore Alexandrescu), diminuarea rolului junimiștilor și al lui Titu Maiorescu, abordarea extrinsecă a operei literare, fixarea unor ipoteze de lucru arbitrare. Trebuie să recunoaștem însă semnificația sociologică a acestei lucrări de pionierat. Deși pornește de la o premisă falsă, absența fondului cultural autohton, Ibrăileanu militează pentru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe baze semibarbare. Alienarea institu? ional? a elitei a fost urmat? de alienarea cultural? , ceea ce a dus la apari? ia unui abis �ntre clasele de sus ? i masele din Rom�nia. Reac? ia la acest viol cultural a fost critică junimist? nemiloas? a lui Titu Maiorescu ? i a lui Mihai Eminescu, c? reia i s? a al? turat ? i Iorga. Privind retrospectiv lucrurile, ne este greu s? stabilim ce altceva s? ar fi putut face. Cum ar fi putut altfel Br
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ai ales) medievist! Lucr? rile lui despre Evul Mediu ? i despre Bizan? s�nt de o valoare inestimabil?; dar nu mai era nimic de f? cut atunci c�nd Iorga, politicianul p? tima? , se ocupă de probleme contemporane. Dup? perioadă să junimist? , studiile sale asupra literaturii nu s�nt istorii literare, ci pamflete. Conform afirmă? iei lui Barbu Theodorescu, care era un mare admirator al lui Iorga, atunci c�nd era vorba de fundalul istoric al articolelor sale sau �n scrierea multor lucr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
autorul Hugheno? ilor. 40 C.�Z.�Codreanu, Eiserne Garde, Berlin, 1939, p. 214. Cu toate c? Cuza f? cea excep? ie pentru evreicele frumoase, scuz�ndu-se cu un argument talmudic (�femeile nu trebuie considerate ca fiind evreice�). Pamfil ? eicaru, Un junimist antisemit: A.�C.�Cuza, Madrid, 1956, passim 41�Academicianul rom�n Andrei O? etea �i relata autorului �n 1969 c? �?i amintea c? profesorul Cuza l-a salutat �n 1933 (dup? ce Hitler preluase puterea), spun�nd: �LANC (Liga Ap? r? rîi Na? ional-Cre? ține, partidul politic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
at�ț la oamenii s? rmani, c�ț la societatea care b�rfe? te �n mod iresponsabil 139��Neamul rom�nesc�, 6 decembrie 1924 140��Neamul rom�nesc�, 16 februarie 1923 141�Memorii, vol. III, pp. 92, 97 ? i 112-113 142�? eicaru, Un junimist antisemit, A.�C.�Cuza, p. 7. Toate acestea i-au fost confirmate autorului de familia Iorga. Vezi ? i Memorii, vol. III, pp. 45 ? i 49 143��Neamul rom�nesc�, 1 august 1923 144�Oldsen, op. cît. , pp. 85, 87-88 145�Memorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o preluare și trei scenarii originale. Șapte titluri: Înainte de tăcere (1978, după nuvela lui Caragiale În vreme de război), Înghițitorul de săbii (1981, pe un scenariu bazat pe proze de Alexandru Sahia și Gheorghe Brăescu), Năpasta (1985, după piesa aceluiași "junimist"), Punct și de la capăt (1986, scenariu scris împreună cu Radu F. Alexandru, subiect contemporan), Vinovatul (1991, după o piesă de Ion Băieșu, montată de Alexa Visarion către finele studenției, scenarizată acum de către dramaturg), Luna verde (2010, scris de regizor) și Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
156). La baza teoriei stă ideea conform căreia societățile stimulate să se modernizeze prin adoptarea unor forme superioare de civilizație în detrimentul formelor de viață, trăire și sensibilitate autohtone, tradiționale 2, sunt condamnate la sterilitate și stricăciune. Practic Maiorescu, alături de alți junimiști Eminescu, Carp ș.a. -, denunța caracterul mimetic și antitradițional al direcției noi din cultura românească, ce pe termen lung, nu putea avea efecte benefice la nivelul societății (vezi și Bădescu, 2004(a):40-41). Dacă autohtonismul își găsește în Maiorescu un reprezentant
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
drept, din acțiunea factorilor guvernamentali nu au lipsit Înclinații manevriere, menite „a adormi” acuzele față de excesivitatea executivului proferate din chiar „câmpul liberal” de „vernescani” (În paginile „Binelui public”) și de „fracționiști”, sau din tabăra conservatorilor, mai puțin din cea a junimiștilor pe care I. C. Brătianu ar fi intenționat să-i cointereseze la ideea unui guvern național, idee condiționată, fără șansă, de „bătrânii conservatori”, cu rezervarea președinției Senatului lui L. Catargiu; ce-i drept, În fine, actul proclamării Regatului nu a fost
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
M. Iorgulescu, Marcu Beza, „O viață”, SBR, 1921, 3; O. B. [Octav Botez], „Din Anglia”, VR, 1922, 8; Dragoș Protopopescu, Un roman românesc în Anglia, UVR, 1926, 24; Em. Bucuța, O carte cu datini, G, 1928, 6-7; Em. Bucuța, Doi junimiști: Duiliu Zamfirescu și Marcu Beza, G, 1929, 4; Dragoș Protopopescu, Shakespeare în România, RP, 1931, 4076; Adrian Maniu, Nuvele macedonene, U, 1934, 250; Izabela Sadoveanu, Marcu Beza, ALA, 1934, 730; Perpessicius, Opere, VII, 123-126, VIII, 43-46, 398-400; Petru Comarnescu, Urme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
opune mișcărilor politice extremiste, de dreapta, sau de stânga, din ce în ce mai amenințătoare pentru parlamentarismul constituțional românesc, în deceniul al patrulea al secolului al XX-lea. Ca istoric, Gheorghe Brătianu susținea ideea reîntoarcerii la metodologia detașată de politică și de pasiuni, a junimiștilor. În concepția istoricilor grupați în "Școala nouă", istoria nu trebuia strămutată pe planul luptelor politice și sociale. Garanția unor rezultate științifice incontestabile era asigurată, potrivit acestei concepții, numai de o atitudine perfect obiectivă 49. În acest sens, vorbind despre metoda
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Un istoric Latinist din secolul XIX a fost: a) Samuil Micu b) August Treboniu Laurian c) Bogdan Petriceicu Hașdeu d) Gheorghe Brătianu 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Teoria “formelor fără fond” a fost susținută de junimiștii grupați în jurul revistei: a) Dacia literară b) Viața românească c) Convorbiri literare d) Albina românească 11) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
b) CAB c) CBA d) BAC 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Ștefan Zeletin susține necesitatea modernizării după modelul occidental B) sămănătoriștii grupați în jurul lui Nicolae Iorga susțin dezvoltarea cu prioritate a agriculturii C) junimiștii lui Titu Maiorescu susțin că instituțiile aduse din Occident sunt forme care nu corespund fondului tradițional românesc a) ABC b) BAC c) CBA d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) apare termenul de
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
criticul și memorialistul Titu Maiorescu la dramaturgul Eugen Ionescu, oficianți ai mai tuturor artelor - pictori (Victor Brauner, Margareta Sterian), sculptori (Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu), coregrafi (Stere Popescu) ș.a.m.d. În fine, autorul pune în dialog momente culturale diferite, de la junimiști la interbelici, de la Hölderlin la Pierre-Jean Jouve și la postmodernitate. Cartea este și o punte între mediul cultural românesc și cel european (francez, rus, german). Privite dintr-un unghi strict retoric, dincolo de echilibrul rostirii, dincolo de impersonalitatea elegantă a demonstrațiilor, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
lui Titu Maiorescu și a lui Mihai Eminescu, căreia i s-a alăturat și Iorga. Privind retrospectiv lucrurile, ne este greu să stabilim ce altceva s-ar fi putut face. Cum ar fi putut altfel Brătienii să formeze un stat? Junimiștii nu recunoșteau că acele "forme fără conținut" (adică instituțiile occidentale) erau absolut necesare inițierii integrării naționale, sociale și culturale în concernul națiunilor europene. Iorga îi ura pe liberali și le detesta politica. Cu toate acestea, intelectualitatea liberală se considera suficient
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acesta nu prea poate fi considerat drept exclusiv românesc. Nici unul dintre popoarele Europei răsăritene nu a avut șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și Constantin Rădulescu-Motru nu voiau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și Constantin Rădulescu-Motru nu voiau să se producă nici o schimbare pînă cînd România nu va fi pregătită psihologic pentru reformele respective. Pînă atunci, numai concesiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]