6,501 matches
-
ale autorilor excepției din prezenta cauză - aduc în discuție modalități de interpretare și aplicare a acestor dispoziții. Or, așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, interpretarea normelor supuse controlului de constituționalitate este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru
DECIZIA nr. 144 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299906]
-
este de natură a schimba concluzia anterior reținută, întrucât nici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și nici art. 519 din Codul de procedură civilă nu impun ca statuarea Înaltei Curți să se regăsească în cuprinsul unui singur act jurisdicțional. Este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor obligația de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. Doar în măsura în
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 43. Nu este posibil ca instanța supremă, învestită pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, să anticipeze modalitatea în care se va aprecia cu privire la stabilirea situației de fapt în raport cu care întrebarea
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă raportului juridic litigios
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
în condițiile expuse, neconformitatea sesizării în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. ... ... ÎNALTA CURTE DE
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare, aspect statuat în mod constant în jurisprudența instanței supreme. ... 91. În absența definirii în art. 519 din Codul de procedură civilă a noțiunii de „chestiune de drept“, această cerință este supusă unei evaluări în concret, din partea
DECIZIA nr. 198 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299869]
-
263/2010. ... 110. Reiterând, în procedura pronunțării hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de stabilire a normei incidente și de interpretare și aplicare a legii; judecătorul cauzei, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, este cel chemat să rezolve și posibile dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, fie ele neclare ori incomplete, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare și cele jurisprudențiale
DECIZIA nr. 198 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299869]
-
procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă raportului juridic litigios
DECIZIA nr. 180 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300376]
-
legii și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra problemei juridice în discuție și aceasta nici nu face obiectul unui dosar pe rolul celor două structuri jurisdicționale, în curs de soluționare. ... 28. Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale nu a arătat motivele care susțin admisibilitatea procedurii. ... 29. Completul de judecată din cadrul Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă
DECIZIA nr. 207 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299996]
-
în anii 2019-2020 cu rata medie anuală a inflației, potrivit art. 68^5 alin. (10) din lege, fără vreo limită valorică maximă cât privește cuantumul net al pensiei rezultate în urma actualizării. ... ... 59. Revine, astfel, instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiilor deduse judecății. ... 60. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de
DECIZIA nr. 207 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299996]
-
asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. Chiar și în ipoteza pronunțării unor soluții de inadmisibilitate, aceste decizii beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul obligatoriu atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării. ... 35. Prin raportare la aceste exigențe, instanța supremă constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care
DECIZIA nr. 186 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300358]
-
cadrul serviciului de medicină legală de a se constata că activitatea pe care o desfășoară se încadrează de drept în condiții deosebite, condiția dificultății chestiunii de drept nu este îndeplinită în cauză. ... 48. Revine instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor atribuția jurisdicțională de a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiilor deduse judecății. ... 49. În speță, revine Curții de Apel Constanța - Secția I
DECIZIA nr. 186 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300358]
-
de 30% se referă la un nivel maxim pentru fiecare ordonator de credite și nu la situația individuală a fiecărui salariat“. ... 64. Or, asemenea dezlegări se opun părților raportului juridic cu efectele autorității de lucru judecat, nemaiputând fi supuse reevaluării jurisdicționale, pentru ca instanța de trimitere să poată formula o sesizare având ca obiect solicitarea de lămurire a unui aspect care a făcut deja obiect al dezbaterii judiciare și respectiv, al dezlegărilor jurisdicționale. ... 65. Totodată, se constată că, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 227 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300350]
-
autorității de lucru judecat, nemaiputând fi supuse reevaluării jurisdicționale, pentru ca instanța de trimitere să poată formula o sesizare având ca obiect solicitarea de lămurire a unui aspect care a făcut deja obiect al dezbaterii judiciare și respectiv, al dezlegărilor jurisdicționale. ... 65. Totodată, se constată că, prin Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a făcut corelația între Legea-cadru nr. 153/2017 și Codul silvic, stabilind că anexa nr.
DECIZIA nr. 227 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300350]
-
de imprevizibilitate, nu se pot determina, cu exactitate, nici programul de lucru și nici perioadele de repaus ale asistentului maternal, inclusiv cele de repaus anual, pe perioada concediului de odihnă. ... ... 45. Prin urmare, revine instanței învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 46. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanței, de
DECIZIA nr. 216 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300402]
-
excepție de neconstituționalitate a fost inițial ridicată, are ca obiect soluționarea unei contestații formulate atât de reprezentantul Ministerului Public, cât și de inculpat împotriva Încheierii nr. 14 din 23 martie 2020, pronunțată de Judecătoria Răcari. ... 21. Prin acest ultim act jurisdicțional, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Răcari a reunit două cereri: prima, formulată de inculpat, prin care acesta solicita, pe de o parte, în temeiul art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, constatarea încetării
DECIZIA nr. 183 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301162]
-
rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice. ... 47. În schimb, interpretarea și aplicarea concretă a legii la circumstanțele specifice fiecărei cauze stabilite în baza probatoriului administrat reprezintă prerogativele jurisdicționale care aparțin exclusiv instanței învestite cu soluționarea procesului. De aceea, întrebarea cu care este sesizată instanța supremă nu poate avea ca obiect rezolvarea pe fond chiar a pretenției deduse judecății, operațiune care implică interpretarea și aplicarea concretă a legii la
DECIZIA nr. 238 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301136]
-
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, obligația stabilirii cuantumului concret al sporului pentru condiții deosebit de periculoase revenind ordonatorului de credite. ... 51. Astfel, revine instanței învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 52. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de
DECIZIA nr. 238 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301136]
-
45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... 53. În concluzie, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond atât timp cât se tinde la o delegare a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu unor chestiuni de drept veritabile, iar nu să soluționeze cauza pe fond. ... ... 54. Pentru aceste motive, constatând
DECIZIA nr. 238 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301136]
-
sesizarea soluționată prin Decizia nr. 50 din 11 noiembrie 2019 a fost respinsă ca inadmisibilă, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, decizia „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor pe care se sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39
DECIZIA nr. 183 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300559]
-
celei în care a fost înregistrată solicitarea. » ... 49. Deoarece există dezlegări anterioare date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărâri obligatorii, care se constituie în repere de interpretare în soluționarea cauzei deduse judecății, revine instanței de trimitere atribuția jurisdicțională de a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage elementele de interpretare care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 50. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin.
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
interesul legii, precum și considerentele cu caracter de principiu evocate anterior constituie repere de interpretare suficiente și utile instanței de trimitere pentru soluționarea cauzei deduse judecății. ... 48. În acest context, instanța supremă reiterează că instanței de trimitere îi revine atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță pentru raportul juridic ce se impune a fi dezlegat. ... 49. Cum rațiunea reglementării
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
de a extrage acele elemente care prezintă relevanță pentru raportul juridic ce se impune a fi dezlegat. ... 49. Cum rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, reținând neconformitatea sesizărilor conexate, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
care sunt caracterizate regimul juridic al recuzării, precum și compatibilitatea cu principiile care guvernează dreptul la un proces echitabil. ... 14. Potrivit acestei jurisprudențe, procedura de soluționare a cererilor de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, ci este vorba despre o chestiune de administrare a actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal
DECIZIA nr. 149 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301302]
-
actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 149 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301302]