28,495 matches
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
unei consultări, fiind un material documentar care nu are aptitudinea de a conduce la o anumită soluție în evaluarea condiției de numire analizate. ... (2.6.) Critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (1) din Constituție 76. Se susține că, prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a avizelor Comisiei de la Veneția, realizarea urmăririi penale a judecătorilor/procurorilor nu poate fi sustrasă competenței parchetelor specializate și dată în competența parchetelor generaliste. ... 77. În jurisprudența Curții, s-a reținut că
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Se susține că, prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a avizelor Comisiei de la Veneția, realizarea urmăririi penale a judecătorilor/procurorilor nu poate fi sustrasă competenței parchetelor specializate și dată în competența parchetelor generaliste. ... 77. În jurisprudența Curții, s-a reținut că avizele Comisiei de la Veneția nu au un caracter obligatoriu (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Decizia nr. 682 din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de referință în exercitarea controlului de constituționalitate este Constituția (a se vedea și Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011). ... 79. Curtea reține caracterul consecvent al jurisprudenței sale în privința competenței legiuitorului de a înființa sau desființa diverse structuri de parchet. Astfel, opțiunea legiuitorului de a înființa o structură de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
constituționale ale art. 1 alin. (5). Afirmă că, fără a cunoaște conținutul documentelor clasificate, nu se pot face aprecieri complete sub acest aspect de către părțile din proces, astfel încât nu se asigură principiul contradictorialității procesului penal. Făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, apreciază că este încălcat și dreptul la apărare prin aceea că apărătorul ales nu va cunoaște niciodată toate probele dosarului. ... 10. Eventualul refuz al judecătorului de a considera că informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
din coroborarea legislației incidente se desprind reperele unei astfel de analize, fără ca în acest mod să se încalce prevederile constituționale invocate de autorii excepției de neconstituționalitate. ... 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
și ipoteza normei penale naționale care nu este în acord cu dispozițiile dreptului Uniunii Europene, întrucât, într-o interpretare contrară supremației dreptului european, respectiv drepturile particularilor derivate din dreptul Uniunii Europene, rămân doar afirmate în cadrul constituțional existent și în jurisprudență, fără ca părțile procesului penal să poată beneficia în mod concret și efectiv de o soluție de achitare întemeiată pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, cu această motivare. ... 5. Se conchide că prevederile
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale. Se susține că, în aceste condiții, judecătorul național nu poate să dispună o soluție de achitare, deoarece nu există un text de lege la care să se poată raporta, iar jurisprudența nu relevă posibilitatea extinderii explicite sau implicite a cauzelor prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală. Se arată că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
Uniunii Europene, cum este cazul Austriei, reținând că dreptul Uniunii Europene se opune unei reglementări naționale de tipul celei cuprinse în art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Este invocată jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 12. Tribunalul Dolj - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile art. 16 din Codul de procedură penală reiau în cea mai mare parte
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile art. 16 din Codul de procedură penală reiau în cea mai mare parte cauzele de împiedicare prevăzute anterior la art. 10 din Codul de procedură penală din 1968, așa încât doctrina și jurisprudența dezvoltate în baza acestora rămân de actualitate. Se susține că, potrivit vechii reglementări penale, definiția infracțiunii a avut în vedere echivalența dintre „prevederea în legea penală“ a faptelor și întrunirea în concret a tuturor elementelor de conținut ale incriminării. În
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
fac parte integrantă, cu rang superior normelor interne, din ordinea juridică aplicabilă pe teritoriul fiecărui stat membru, acestea împiedică adoptarea valabilă a unor noi acte normative naționale, în măsura în care acestea ar fi incompatibile cu normele dreptului european. În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că instanța națională care trebuie să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile de drept comunitar are obligația de a asigura efectul deplin al acestor norme, înlăturând, dacă este necesar, din oficiu
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional (a se vedea Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 9 martie 1978, pronunțată în Cauza C-106/77 Amministrazione delle Finanze dello Stato vs. Simmenthal SA). ... 20. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, prin aceasta reținându-se, cu valoare de principiu, că reglementarea unui mijloc procedural care să permită reformarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pronunțate de o instanță judecătorească, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, astfel cum a constatat Curtea
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
instanță judecătorească, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, astfel cum a constatat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu este de natură să încalce nici dreptul la un proces echitabil și nici principiul securității raporturilor juridice. S-a arătat, prin aceeași jurisprudență, că o hotărâre judecătorească, deși definitivă și irevocabilă, nu poate fi considerată legală atât timp cât se întemeiază pe un act normativ contrar prevederilor dreptului Uniunii Europene, acestea din urmă beneficiind, în virtutea art. 148 alin. (2) din Constituție, de
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
fie aplicate până la organizarea instanțelor de tutelă. Or, instituirea tot a unor dispoziții cu caracter tranzitoriu, fără dublarea acestora de demersuri legislative, administrative și logistice referitoare la organizarea instanței de tutelă, nu poate avea semnificația conformării legiuitorului cu recenta jurisprudență a instanței de contencios constituțional. În acest sens, se mai arată că atribuirea competenței instanței de tutelă către instanțele judecătorești de drept comun, dar concomitent cu delegarea unei părți consistente a activității, respectiv a atribuției de efectuare a cercetărilor necesare
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
cu consecința că adoptarea unor soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, echivalează cu încălcarea, de către legiuitor, a obligației constituționale rezultate din art. 147 alin. (4). Invocă, în acest sens, cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor sale și la importanța principiului constituțional al comportamentului loial al autorităților publice (deciziile nr. 1.018 din 19 iulie 2010, nr. 195 din 3 aprilie 2013, nr. 463 din 17 septembrie 2014
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
aprilie 2015). ... 7. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci se mai susține că dispozițiile legii criticate sunt nepredictibile și/sau lacunare, iar prin aceasta nu răspund cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate a legii, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 8. În acest sens, se arată că din redactarea prevederilor articolului unic pct. 1 din actul normativ criticat [cu referire la alin. (2^1) și (3^1)] nu
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
că, prin adoptarea unei soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, legiuitorul și-a încălcat obligația constituțională rezultată din art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale. ... 27. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat importanța principiului constituțional general al comportamentului loial și a stabilit că revine, în principal, autorităților publice sarcina de a-l aplica și respecta în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
din 4 noiembrie 2020, de constatare a neconstituționalității dispozițiilor art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, a procedat într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care acesta trebuie să dea dovadă față de instanța constituțională și față de jurisprudența acesteia, astfel încât, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale precitată, Curtea urmează să admită obiecția de neconstituționalitate formulată. ... 29. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
neconstituționalității dispozițiilor art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, a procedat într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care acesta trebuie să dea dovadă față de instanța constituțională și față de jurisprudența acesteia, astfel încât, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale precitată, Curtea urmează să admită obiecția de neconstituționalitate formulată. ... 29. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art.
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
ale art. 102 alin. (1) și (2) din Constituție privind rolul Parlamentului și, respectiv rolul Guvernului, deoarece Guvernul s-a substituit Parlamentului, legiferând în locul acestuia într-un domeniu supus în mod exclusiv atribuțiilor senatorilor și deputaților. Totodată, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă este neconstituțională. ... 22. Se mai susține că este încălcat și art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul previzibilității și accesibilității legii, deoarece
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă cu încălcarea cerințelor prevăzute de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. Deși, la modul general, în Preambulul acestui act normativ se invocă principiul echității și principiul egalității, prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a creat o mare inechitate între categoriile de pensionari. Totodată, Guvernul nu
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
actelor normative, un act normativ nu poate cuprinde dispoziții contrare. ... 38. De asemenea, se susține încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție privind protecția proprietății private. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, susținând că prestațiile sociale intră sub incidența art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora (Hotărârea din 6 iulie 2005, pronunțată în Cauza Stec și alții împotriva
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
a statuat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dacă prestațiile acordate în temeiul reglementării vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu noua reglementare, acestea nu trebuie să fie reduse. Totodată, principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 39. Referitor la încălcarea art. 15 din Constituție, se susține că dispozițiile criticate contravin principiului neretroactivității legii, deoarece o lege ulterioară nu poate aduce atingere drepturilor născute sub imperiul legilor anterioare, legea nouă neputând retroactiva
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
art. 102 alin. (1) și (2), art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că, referitor la competența Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, s-a pronunțat printr-o jurisprudență vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“. ... 60. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă raportate la art. 15 și 16 din Constituție, potrivit cărora dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]