2,809 matches
-
acord între interior și exterior; - leziunile (coșuri, negi, cicatrici, pete) arată relațiile problematice și nearmonioase. Cicatricile precizează că aceste dificultăți sunt vechi, își găsesc originea în trecut, chiar în copilăria persoanei. Coșurile trimit adeseori, în mod inconștient, la adolescență (acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare excesivă), frica sau boala (ten verzui), rușinea sau exaltarea (roșeața), în funcție de scenariul visului; - mâncărimile semnifică fie agasarea și enervarea, fie o pulsiune irepresibilă («mă mănâncă! »); - alunițele simbolizează o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
remarca această simplitate și o ilustra cu versurile: „Numele meu, în univers,/ E ca o furnică/ Ce cade în mers/ Și iar se ridică...”, ce îi vor fi incitat spiritul ludic, dar, în același timp, identifica aici și câteva „păcate juvenile veniale”. Acestea se diminuează sensibil în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce prelucrează temele rusticității, ale originilor: „Boii își rumegă așteptarea domoală,/ Amintirea câmpului înrourat./ Când și când mai nechează caii de smoală,/ Șteampurile copitelor bat./ Pe lângă
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Sturdza”, după anii de front tânărul ofițer fiind integrat aici în rândul dascălilor. Elev, face întâii pași în publicistică, între 1913 și 1915, încurajat de gazetele locale „Curierul Olteniei”, „Apărarea națională”, și tot acum apare cu prima recoltă de versuri, juvenile, în „Viața literară” (revistă redactată cu Al. Iacobescu și Marcel Romanescu, între 1914 și 1916). Până la încetarea primului război, e regăsit colaborând la „România viitoare”, „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia interesantă”, „Crai nou”, „Florile dalbe”, „Dacia”, „Sfatul țării” (curent și sub iscălitura
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
versuri Memorie de iulie, prefațat de Al. Piru. În primele poeme a fost identificată influența lui Nichita Stănescu, cel din O viziune a sentimentelor, dar se poate susține și că acestea sunt rodul sensibilității proprii, exprimată ca uimire și extaz juvenil în fața miracolelor cosmosului și ale vieții. Simbolul cu cea mai mare pondere ce apare aici, soarele (cu o întreagă constelație izotopică: cerul, zborul, aripa, părul despletit în vânt), se încarcă de semnificații personale: „memoria de iulie” se va clarifica ulterior
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
se adaugă în formularea judecăților estetice, și alte metode critice, cele sociopsiho-biografice, printre altele. Stilul nu evită metafora temperată, denotând implicarea uneori puternică, dominantă chiar a emoționalității, turnată însă mai totdeauna în expresii calme. Căci poeziile din placheta Dolores (1941), juvenile notații sentimentale, ori impresiile de călătorie din Jurnal italian (1973) și, mai apoi, din Itinerare paralele (1981), impregnate și stilistic de măreția copleșitoare a istoriei, culturii și geologiei traseelor parcurse, indică înclinații complementare în ansamblul activității. Temperamental și intelectual, B.
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
S-ar mai putea adăuga înclinația către radiografia „dimineții simțurilor”, exaltare / exultare solară prin care „materia” e propulsată, modulată, în „azurul suplu” și-n „căile stelare”. Notabilă era și setea de rostire: elan irepresibil de transferare în cuvânt a clocotului juvenil. „Cititorule, viața mea a trecut în cuvinte” - iată un vers aparent banal, care însă, la o lectură inversă, dinspre creația de maturitate spre începuturi, devine emblematic pentru întreaga evoluție a liricii lui B. Răsfrângeri (1966) confirmă un poet care cu
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
atinge maturizarea în Portretul din Fayum (1970) și va continua, egal, și în volumele următoare. Debutul poetei a fost întâmpinat cu reacții critice de susținere aproape unanime. Se recunoșteau în versurile din Țara fetelor o reală elocvență poetică a senzualității juvenile, o forță remarcabilă de transpunere în cuvânt a metamorfozei trupului la vârsta puberă. Verbul „atârnă” greu în această etapă, universul simțirii luptă cu densitatea substanței vitale, aflată în ebuliție cosmică. Primăvara e, de pildă, „grea ca un pântec de bivol
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
pe Victor! (1916). După Unire, B. se consacră preponderent ziaristicii. Este redactor la „Românul”, „Dacia traiană” (Sibiu), „Dacia” (București), „Neamul românesc”, „România nouă” (Chișinău), „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”. Simultan, mai colaborează și la alte periodice. Relativ bogată, lirica juvenilă a lui B. e tributară maeștrilor germani (Goethe, Heine) ori români (Eminescu, Coșbuc). Unele influențe sunt evidente și în poeziile din volumul de maturitate Zbuciumul Ardealului, care izbutesc totuși pe alocuri să transpună, în registru epic, experiența tragică a războiului
BAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285549_a_286878]
-
este deocamdată contracarată de existența unor instituții fundamentale: tribunale pentru minori, modalități de recuperare și reinserție socială ale minorilor delincvenți, reinserția socială a tuturor delincvenților care și-au ispășit pedeapsa, dar în mod special suportul social pentru victimele criminalității. Delincvența juvenilă este într-o continuă creștere. De exemplu, numărul minorilor sancționați definitiv de către instanțele de judecată a crescut de peste cinci ori în intervalul 1990-1998 (Banciu, 2003) (graficul 2). Ponderea lor în totalul minorilor delincvenți a crescut de la 8,3% în 1990
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
servicii de asistență socială (de exemplu, servicii de consiliere, servicii de reinserție socială, de pedepse alternative/probațiune, peer groups pentru problemele tinerilor și multe alte servicii nu sunt disponibile în România); 7.3. regândirea legislativă și instituțională a sistemului delincvenței juvenile: tribunale separate pentru minori, pedepse alternative la închisoare etc.; 7.4. trecerea treptată de la serviciile oferite în instituții (și acestea insuficiente și uneori de calitate redusă) la servicii de asistență socială oferite în comunitate (centre de zi, case sociale) sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
o hipotonie pronunțată. Reflexele osteotendinose pot îmbrăca aspecte variate, uneori fiind mai energice, alteori mai diminuate (Gașpar, 1993). Mișcările coreice constituie - după Pendefunda et al. (1992)- simptomul principal al unor afecțiuni, cum ar fi: a) coreea acută Sydenham, sau coreea juvenilă, care apare în copilărie și se caracterizează clinic printr-o instabilitate continuă determinată de mișcări coreice accentuate. În formele ușoare, mișcările coreice pot fi puse în evidență prin anumite probe: se cere bolnavului să stea cu brațele întinse, cu degatele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
bruscă, dezordonată, ilogică, neregulată, de amplitudine variabilă; este diminuată în repaus, dispare în somn, este accentuată de mișcările voluntare, mers și stări emoționale. Mișcările coreice constituie simptomul principal al unor afecțiuni, cum ar fi: a) coreea acută Sydenham sau coreea juvenilă - apare în copilărie și se caracterizează clinic printr-o instabilitate continuă determinată de mișcări coreice accentuate. În formele ușoare, mișcările coreice pot fi puse în evidență prin anumite probe: solicităm bolnavului să stea cu brațele întinse și cu degetele răsfirate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
-și În continuare griji pentru mine, stătea cu un ochi pe ceasul taxiului, care se tot rotea. La Clinică era comedie În felul În care Tessie, luând absentă o revistă din sala de așteptare, se trezi citind despre joaca sexuală juvenilă a maimuțelor Rhesus. Era chiar un soi de satiră dură În Însăși deplasarea părinților mei, pentru că era atât de tipică pentru credința americană că orice lucru poate fi rezolvat de doctori. Toată această comedie este Însă retrospectivă. Când Milton și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să mă scoată din Închisoare. Mama a trebuit să semneze o cerere prin care cerea ca poliția să Îmi dea voie să plec, intrând În custodia fratelui meu. Data procesului avea să fie stabilită În viitorul apropiat, dar, ca delincvent juvenil și la prima abatere, probabil că urma să fiu eliberat condiționat. (Infracțiunea nu mi-a intrat În cazier, așa că nu mi-a influențat planurile ulterioare - de a lucra În Departamentul de Stat. Nu că pe atunci m-ar fi preocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-i acută și trecătoare, e aceeași deteriorare, aceeași rușine, o bătrânețe prematură. Iar moartea, definitiva victorie a naturii asupra omului, este suprema rușine. Un bărbat de o anumită vârstă se apără cu moliciune când i se impută pe nedrept păcate juvenile. Fața unei femei trece într-o singură zi prin mai multe vârste. O femeie, care are treizeci și cinci de ani când e liniștită, are patruzeci când e morocănoasă, treizeci când e veselă și douăzeci când vibrează de iubire. Oamenii în genere
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
dicționar de buzunar, am construi o infinitate de opere științifice care ar răsturna, ca pe niște încercări puerile, toate teoriile științei de azi; am construi o infinitate de opere literare, față cu care Divina Comedie ar fi o simplă încercare juvenilă; am construi tragediile pierdute ale lui Euripide și tratatele lui Epicur, am învia din morți Biblioteca de la Alexandria... Cât progres și câtă civilizație presupune instituția femeilor galante. Ce distanță de la pitecantropul care, în pădurile primitive, năvălea asupra femelei, până la urmașul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de un detaliu: în adolescență, Codrescu fusese îndrăgostit de mama Adelei. Adela seamănă acum cu mama sa. Dragostea sa ar putea fi socotită deci și ca o plonjare în trecut, o întinerire cel puțin simbolică. Așa se explică gesturile lui juvenile, consumate însă în interior. Ca orice intelectual al vremii respective, are momente când vede iubirea și femeia din perspectiva misoginismului shopenhauerian. Iubirea înseamnă invazia naturii, a instinctelor, brutalizare. Bărbatul redevine pitecantrop. Iată de ce în ipostaza sa de îndrăgostit, pe Emil
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
teama de a nu tulbura intelectualitatea pură. Intelectul își permite răgazuri, chiar luxul unei provocări conturbatoare prin interemediul erosului. Nevoia unei realități complementare și compensatoare este dată de un timp (estival, vacanță) și de un spațiu (munte, încărcat cu conotații juvenile și erotice) propice. Aceste paralelisme, complementarități prefigurează în Adela o constelație de succedanee, o estetică a dublului, a ascunsului și substituirii. Exprimarea contrarie, perifrastică, tăcerea sau echivocul sunt modalități menite să ilustreze această imprecizie structurală. Iubirea, recunoaște naratorul, este mai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
aș fi spus eu ceva. Crede-mă! Ei, drăcia dracului! Vorbea cu un aplomb crescând, de parcă ar fi gândit că noi ceilalți, îmboldiți de soțul ei, am putea descoperi nota de bravură - de vitejie - din elanul ei justițiar, oricât de juvenil și de nepractic ar fi fost acesta. — Nu știu ce anume le-aș fi spus. Probabil că aș fi bâiguit ceva idiot. Dar, fir-ar să fie! Zău așa! Nu suport să văd că cineva care a comis o crimă scapă basma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
îți dădea impresia că respiri în buzunarul unui palton vechi din blană de raton. Singurul sunet din apartament era sfârâitul tremurat al bătrânului frigider pe care eu și Seymour îl cumpărasem de ocazie. Sora mea Boo Boo, în felul ei juvenil, marinăresc, îl lăsase în priză. De fapt, apartamentul era presărat cu o sumedenie de mici urme de neglijență lăsate de o navigatoare pe ocean. Pe canapea zăcea aruncată, cu căptușeala în jos, o frumoasă jachetă de uniformă bleumarin, de talie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
gât și umeri. Așa i se par pasagerului toți șoferii de taxi - niște nebuni, niște zurbagii. Ăsta al meu era ciupit bine de vărsat, iar în roșul aprins al fălcii masive care îi atârna sub urechi, se deslușea licărul agresivității juvenile. Se tolănise în colțul lui, cu mâinile atârnându-i moi pe volan. Ar fi nevoie doar de vreo sută de băieți. Atâta doar, o sută, așa ca mine, spuse el, aruncându-și vorbele spre mine, ca să-i terminăm pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Mama mea ! și dacă astfel mă iubea 36 Cum aș putea s‐o uit pe ea? și cum să n‐o iubesc mereu, Pe mama mea? Versuri care, după cum spuneam, se completau armonic și într‐o sensibilitate care însemna patriotismul juvenil atât de necesar atunci dar și astăzi dacă reușim să descifrăm vremurile, cu „ȚARA MEA” : Țara mea, cu ape limpezi , Care curg cântând mereu , Eu sunt mic, dar pentru tine Cum aș vrea să lupt și eu! Arma‐i grea
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
pândă. Oricând dispus la compromisuri spre a-mi apăra pielea. Din păcate, nu eram o canalie desăvârșită. Din când în când, izbucneau în mine revolte. Voiam să mă simt liber, descătușat. Se reducea acest dor de libertate la mici fronde juvenile, adolescentine. Ușor reprimate și sancționate de cei apropiați - părinți, rude, profesori ș.a. Încetul cu încetul devenisem docil. Mai bine spus, îmi recunoscusem țarcul în care aveam dreptul să zburd. Puteam să fac oricâte năzdrăvănii în țarcul meu. În facultate, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe străzile orașului după o lună În care nimeni nu știe de el. Cu siguranță, muierea minte de Îngheață apele, chiar și În privința timpului. Asta tot spun și eu de la bun Început, zise Fermín. Numai că aici e multă Înfierbîntare juvenilă și prea puțină viziune de ansamblu. — Cine vorbește: sfîntul Ioan al Crucii. — Stați. Am venit doar să ne distrăm, să ne Încingem deci cu faptele. Ceva din povestirea lui Daniel mi s-a părut tare ciudat, mai mult decît restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Singurul individ care mai știa toate astea era căpitanul de la Procuratura Districtuală care a fost ucis în clubul de jazz. Și mai cred că vrei să-mi spui tot ce știi tu, altfel n-ai fi recurs la faza aia juvenilă cu Trotski. Logic, dom’ doctor de cap? Lesnick râse, tuși, apoi râse iar. — Înțelegi conceptul de motivație subliminală, domnule Meeks? — Am un creier tare ciudat, șefu’. Vrei s-auzi cum explic eu de ce-ai ascuns dosarele de după vara lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]