1,485 matches
-
experiență personală, Întinsă pe o durată de decenii În anii cei mai fertili, mai vitali ai existenței mele biologice și creatoare, eu am Înțeles fraza nietzscheniană citată mai sus, care sună parcă apodictic, precum fraza ce anunță cunoscuta afirmație morală kantiană: acționează astfel Încât acțiunea, fapta ta, la nivelul ei maxim să poată deveni lege universală! „Fă În așa fel Încât să fii, să devii stăpân al propriului tău trecut și al actelor tale!” era una dintre frazele cele mai „arogante”, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Nietzsche de a nu forma un sistem, am Îndrăznit a combate această afirmație; recunoscând că nu putem vorbi de un sistem În sensul clasic al cuvântului, așa cum au propus cei care s-au Înscris mai ales În marea școală kantiană, o viziune totală asupra omului și a lumii, structurată pe marile linii ale gândirii grecești, incluzând o logică, o etică, o epistemologie etc., vezi Fichte sau Hegel. Dar, după părerea mea, Nietzsche se constituie Într-un pol al modernității gândirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să-i urmărească temeiurile filosofice și izvoarele, C. întreprinde în continuare o lucrare monografică amplă în cinci volume, Opera lui Mihai Eminescu. Criticul examinează minuțios filosofia teoretică și filosofia practică (volumul I), apoi cultura poetului (volumul II). Sunt relevate influențele kantiene și schopenhaueriene, gândirea social-poitică, antiliberalismul, naționalismul. În stabilirea largilor hotare ale culturii poetului, criticul se arată cu multă măsură, combătând interpretările și calificările excesive. Descrierea operei pune pentru prima dată accentul pe postume și își propune cartografierea amănunțită a temelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
însumi mă dor, în scurta trecere. Mi-am întins privirea și ea a întâlnit un copac, și el a fost! (Iată poziția idealistă certă: copacul există doar când privirea poetului îl „întâlnește”, ea îl scoate din neant, conform apriorității spațiale kantiene. Rilke exclamă la rându-i: Nichts war noch vollendet eh ich es erschaut! - Nimic nu era împlinit înainte de a-l fi privit eu!Ă Ca să fie ceva între noi, altcineva - sau eu însumi - am botezat ceea ce eu însumi făcusem, rănindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și China sau sud-est asiatice și nord-americane! -, nu am să renunț la acest cuvânt, noțiune - de ideal! Acest cuvânt desemnează și un uriaș curent de gândire, așa-zisa școală romantică germană de filozofie care începe și e „fondată” de criticismul kantian, urmat de ucenicii săi de geniu care-l contestă, dar îi urmează aproape toți modul de a aborda problemele mereu spinoase, contradictorii ale lumii, eului, existenței lui Dumnezeu, ale sensului vieții, ale originii materiei, ale relației subiect-obiect, ale posibilității reale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sau a muncii, este regresiune, decadență. Și-atunci, la modul paradoxal, dacă o lege a individului - mai bine zis, a individualității! - poate „explica”, lumina, clarifica obscura lege a mișcării materiei în istoricitatea ei cosmică - și idealiștii romantici germani din școala kantiană gândeau astfel, începând cu Fichte, Hegel și Schelling care vedeau „cheia” misterului divinității ca aflându-se în dialectica Gândului uman! -, atunci, după „criptica” frază nietzscheniană, eforturile noastre de a descoperi misterele ce ne înconjoară nu trebuie căutate „în afară”, trimițând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Unvermögen, sich seines Verstandes ohne Leitung eines anderen zu bedienen"71 (Aufklärung-ul este ieșirea omului din minoratul său de care singur se face vinovat. Minoratul este neputința de a se folosi de propria rațiune fără conducerea unui altuia). Totodată, eseul kantian, analizând distanța dintre scopurile propuse de acest curent de idei și realitățile secolului al XVIII-lea, argumenta astfel definirea secolului al XVIII-lea ca un timp al Luminilor: "Wenn nun gefragt wird: leben wir jetzt in einem aufgeklärten Zeitalter? so
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ajuns la Iași, va preda primul curs de pedagogie în cadrul instituției academice, un curs care se dovedește a fi neoriginal, deoarece s-a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate acestea, interpretarea bărnuțiană rămâne una de inspirație kantiană. În opinia ilustrului pașoptist, educația are drept scop ,,de a cultiva umanitatea din fiecare om”, respectiv natura sa morală înnăscută, ,,totodată liberarea treptată a elevului de tot ce se așază în calea libertății lui interne și întăririi acestei libertăți.” Anton
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și ținând cont de idealul către care trebuie să tindă omenirea, stabilește un sistem de principii, după care se va îndruma influența intenționată a educatorului asupra celui educat.” Educația morală, ca și componentă autonomă a educației, este tratată în spirit kantian, pedagogul român militând pentru un rigorism deontologic de comportament paideutic, bazat pe morala imperativului categoric al datoriei. Educația estetică, realizată ca ,,frumos pentru frumos” sau ca ,,finalitate fără scop”, trebuie să fie o componentă prealabilă sau premergătoare educației morale. Acest
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
exemplu: pedagogia culturii sau pedagogia personalității, aceste noțiuni de cultură sau de personalitate fiind socotite tocmai ca împreună, într-o perspectivă mai înaltă, ale tendințelor atât individuale, cât și sociale.” În optica sa, idealul educativ este definit într-o manieră kantiană drept un ,,imperativ categoric al personalității”, Narly evaluându-l ca un ,,maximum de dezvoltare într-o ființă umană a originalității sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care înțelegem armonia productivă cu mediul.” Pedagogul român se dovedește a fi un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogie a jocului. Replica pedagogiei existenței în răstimpul secolelor XV-XX a venit pe fondul valorificării unor teze fundamentale, dezvoltate la nivelul filosofiei clasice germane. Asemenea teze au contribuit la elaborarea unui model de ideal educațional definitoriu pentru pedagogia esenței. Filosofia kantiană, în special prin intermediul criticismului, a contribuit la fundamentarea idealului modern al educației, care angajează conștiința activă a omului (în opoziție cu idealul tradițional al educației care viza doar capacitatea de receptare cumulativă a spiritului omenesc), exprimată prin marile sale creații
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cosmopolitan) și cel al interdependenței economice transnaționale (Doyle, 2005, p. 463). Înaintea primului război mondial și, mai ales, în perioada interbelică au existat numeroase scrieri care au subliniat natura pacifistă a democrațiilor în special în rândurile internaționaliștilor liberali din tradiția kantiană. Ipoteza pacifismului democratic avea însă să revină pe agenda științelor sociale odată cu răspândirea treptată a democrației liberale după al doilea război mondial și mai ales odată cu încetarea Războiului Rece, când corelația dintre existența regimurilor democratice și formarea unei păci separate
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
separate a atras atenția teoreticienilor Relațiilor Internaționale. Teorii contemporane Doi dintre cei mai reprezentativi susținători contemporani ai păcii democratice vor face obiectul unei treceri în revistă mai detaliate, subliniind însă diversitatea discursurilor analitice având ca obiect elaborarea și sofisticarea argumentului kantian. Rudolf Rummel și Michael Doyle corespund în linii generale celor două variante majore ale pacifismului democratic: pe de o parte versiunea monadică sau generală, al cărei argument susține ideea unui pacifism general/absolut al democrațiilor, indiferent de natura internă a
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
practice ale pacifismului democratic și, mai ales, tentației de a aborda politica de promovare a democrației în întreaga lume ca principalul mijloc de evitare a războiului. O dificultate teoretică derivă din confruntarea curentului intervenționist al pacifismului democratic atât cu argumentarea kantiană potrivit căreia o astfel de intervenție, oricât de nobil ar fi scopul, ar ataca fundamentul egalității (necondiționate) între state, cât și cu tradiția liberală a secolului al XIX-lea, opusă intervenționismului. Dincolo de aspectele teoretice legate de fidelitatea față de moștenirea kantiană
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
kantiană potrivit căreia o astfel de intervenție, oricât de nobil ar fi scopul, ar ataca fundamentul egalității (necondiționate) între state, cât și cu tradiția liberală a secolului al XIX-lea, opusă intervenționismului. Dincolo de aspectele teoretice legate de fidelitatea față de moștenirea kantiană sau de aspectele practice atât de vizibile în recenta intervenție pentru extinderea democrației în Irak, o altă dificultate practică se referă la pericolul instabilității procesului de democratizare sau al riscurilor democrației imature. O evaluare a virtuților analitice și practice ale
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
se întreab ce fel de unitate se poate stabili între legea iubirii și aceea a iertrii totale a aproapelui din morala creștin și legea talionului, ochi pentru ochi, din vechea moral biblic; între principiile moralei hedoniste și acelea ale rigorismului kantian? și pentru c un rspuns simplu nu este la îndemân , iar acesta trebuie s fie demonstrat, filosoful român stabilește și o ipotez de lucru, de abordare a problemei moralei, în regimul comparatismului interdisciplinar. Varietatea doctrinelor morale, spune Ralea, nu e
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
incomplet mecanismul etic, Ralea le opune Morala rigorist. Reevaluând concepția etic a lui Kant, (care insist pe determinarea faptului moral exclusiv sub semnul obligației, cruia îi d o accepție total gratuit, de natur aproape estetic, Ralea reformuleaz astfel severa moralitatea kantian, în toat austeritatea ei: Construit dup stringența formelor rațiunii, regula moral indic, înainte de toate, ca suprem bun etic, executarea datoriei. Aceasta nu este poruncit imperativ de legea moral. Obligația, acel trebuie (Sollen formulat inexorabil, nu ne las alternative, spune Ralea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Sollen formulat inexorabil, nu ne las alternative, spune Ralea. Formele imperative exprim astfel raportul dintre legea obiectiv a voinței în sine cu imperfecția subiectiv a voinței obișnuite, a unei sau a altei ființe raționale. Explicând, în continuare, semnificația imperativului categoric kantian, valoarea acelui trebuie fiindc trebuie inacceptabil pentru rațiune (și pe care îl asociaz consemnului militar, sau imperativului de natur somnambulic ori instinctiv, care impune tirania instinctului și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
acelui trebuie fiindc trebuie inacceptabil pentru rațiune (și pe care îl asociaz consemnului militar, sau imperativului de natur somnambulic ori instinctiv, care impune tirania instinctului și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact cu viața, imperativul moral kantian fiind o rmșiț a unei morale teologice, care se inspir de la credo quia absurdum, și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sau imperativului de natur somnambulic ori instinctiv, care impune tirania instinctului și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact cu viața, imperativul moral kantian fiind o rmșiț a unei morale teologice, care se inspir de la credo quia absurdum, și care raporteaz orice determinare etic la voința lui Dumnezeu. Explicând, în consecinț, actul moral
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact cu viața, imperativul moral kantian fiind o rmșiț a unei morale teologice, care se inspir de la credo quia absurdum, și care raporteaz orice determinare etic la voința lui Dumnezeu. Explicând, în consecinț, actul moral de pe pozițiile psihologiei sociale și ale sociologiei, filosoful român ajunge la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
actul moral de pe pozițiile psihologiei sociale și ale sociologiei, filosoful român ajunge la concluzia c geneza oricrei obligații nu poate fi decât ori social, în moralele simple, gregare, ori psihologic în moralele evoluate, aceast alternativ a înțelegerii fiind strin eticii kantiene. Aspectului formalist, personalist și intelectualist al eticii kantiene, (rupte de orice legtur cu realitatea, dar prețuite cum se cuvine de Ralea: acesta îi va opune Nikolai Hartmann, o moral întemeiat pe existența obiectiv, realist a valorilor, valorile nefiind determinate de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sociologiei, filosoful român ajunge la concluzia c geneza oricrei obligații nu poate fi decât ori social, în moralele simple, gregare, ori psihologic în moralele evoluate, aceast alternativ a înțelegerii fiind strin eticii kantiene. Aspectului formalist, personalist și intelectualist al eticii kantiene, (rupte de orice legtur cu realitatea, dar prețuite cum se cuvine de Ralea: acesta îi va opune Nikolai Hartmann, o moral întemeiat pe existența obiectiv, realist a valorilor, valorile nefiind determinate de dorințele noastre subiective ori de dificultatea de a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
morala valorilor (așa cum o înfțișeaz cei doi se revine la vechile morale naturale, adic la eudemonism. Totuși, tendința de a da moralei un conținut, de a arta importanța sentimentului, de a depși intelectualismul și formalismul uscat și vid al doctrinei kantiene e binevenit, spune Ralea, pentru c actul moral încetând a mai fi impus de ctre o obligație, alternativa atracției ctre valori, afirmarea ori respingerea lor, absolv fapta moral de coerciția acelui trebuie kantian, redându-i o valoare pozitiv, prin simpl
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și formalismul uscat și vid al doctrinei kantiene e binevenit, spune Ralea, pentru c actul moral încetând a mai fi impus de ctre o obligație, alternativa atracției ctre valori, afirmarea ori respingerea lor, absolv fapta moral de coerciția acelui trebuie kantian, redându-i o valoare pozitiv, prin simpl asumare ori respingere a unei atitudini, și, cu toate c valoarea nu oblig ci atrage, iar etica valorilor e fundat pe sentiment, pe logica afectiv, pe plcere, (oboseala, munca, suferința neajutând cu nimic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]