1,513 matches
-
părea de completă, ceea ce noi numim spiritul capitalismului. Dacă am fi obligați să facem un exercițiu invers, și anume să surprindem capitalismul într-un singur cuvânt, atunci acest cuvânt ar fi ,,libertate". Este vorba aici despre libertatea înțeleasă în sens kantian, în care omul este liber și datorează ascultare doar legii. Spiritul capitalismului înseamnă manifestare, acțiune, căutare, expansiune, știință, raționalitate, dar mai presus de toate înseamnă libertatea individului de a-și căuta și obține fericirea și de a-și împlini viața
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în fiecare zi în ,,bătălia" pe care o purtăm este tocmai nevoia de a satisface aceste interese și nevoi. Capitalismul a perfecționat această tendință, făcând din individ, din consumator, regele economiei. Este vorba despre o prelungire în economie a principiului Kantian conform căruia omul trebuie privit mereu ca scop și niciodată ca mijloc. În capitalism consumatorul este finalitatea oricărui demers. Un produs, o marfă, nevalidată de piață nu există. Nimeni nu produce ceva ce nu este cerut și consumat. În aceste
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se gândește că într-o zi va fi un simplu cetățean și nu un demnitar.Suntem morali și din egoism sau poate în primul rând din egoism,deși Kant nu consideră gesturile făcute din interes ca fiind unele morale. Morala kantiană se situează dincolo de interes și egoism. Să luăm ca exemplu de discuție televiziunea. Multă lume se plânge de influența negativă pe care o are acest instrument în viața omului. Moraliștii de ocazie nu mai contenesc să ne ofere exemple rele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
neprielnic. Însă, omul se naște înarmat cu posibilitatea de a realiza înțelepciunea practică și virtutea..."59. Morala este chemată să niveleze și să asigure corecta dispută a oamenilor pentru avere și nivel de trai. Vorbim aici despre morală în sens kantian, de set de reguli care trebuie asumate și respectate și nu despre morală în sens creștin, concept mult mai larg ce ar impune restricții în acțiunea umană economică, chiar și după pasul important făcut de Reformă. Omul moral este ființa
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
spus, universul conceput de eu este același univers trăit de acesta: "Nu există experiență neconceptualizată: ceea ce este reprezentat la ce se referă stările de experiență este lumea așa cum este ea experimentata, care este lumea empirica" (Guttenplan, 1995, p. 556). Eul kantian este astfel integrat în ordinea de lucruri suprasensibila: că noumenon, el reflectează constant asupra multiplelor phenomena, adică asupra manifestărilor empirice ale universului înconjurător. Dar Kant își complică demonstrația postulând că, finalmente, eul nu este nimic altceva decât o formă logică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
validat în mod obiectiv. Kant nu are altă soluție decât să admită că unitatea conștiinței este percepută ca atare doar la nivel intelectual: "această unitate este o unitate doar în gândire (subl. în text, n.m.)" (1933, p. 377). Acest argument kantian marchează o premieră în istoria metafizicii: pentru prima dată, eul, odinioară monolitic, este prezentat ca având un caracter dual. Totuși, intelectul nu poate furniza, de unul singur, un răspuns satisfăcător la problema ontologica a eului, iar verigă lipsa este descoperită
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu excepția unui șoc endogen, cultura anarhiei tinde să evolueze de la o lume hobbesiană a inamicilor la una lockeană a rivalilor și, în cele din urmă, la cea kantiană a prietenilor (Wendt, 1999, pp. 308-312). Odată ajunși în „relațiile de rol” kantiene (Wendt, 1999, p. 309) de amiciție, este improbabil ca politica internațională să regreseze. Schimbarea construcției sociale a anarhiei poate deci să îndepărteze îngrijorarea că vecinii noștri vor deveni inamici sau rivali. Un alt exemplu se referă la cercetarea constructivistă influențată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dovadă incontestabilă a existenței lui Dumnezeu. Ceea ce îi este accesibil omului, prin caracterul cunoașterii sale, este doar fenomenul (lucrul așa cum îmi apare mie) și nu noumenul (lucrul în sine). Această distincție dintre fenomene și noumene stă la baza idealismului transcendental kantian și are consecințe importante și asupra înțelegerii argumentelor teiste, în special a celui ontologic. Kant nu a negat că există o realitate în spatele aparențelor, dar a spus că: "noi nu cunoaștem acest lucru așa cum este el în sine, ci îi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentare rațională. Deși I. Kant a respins categoric orice dovezi teoretice pentru existența unei ființe perfecte sau necesare, el a oferit, totuși, un argument moral în favoarea unui Dumnezeu, care trebuie postulat practic pentru a da sens experienței noastre morale. Raționamentul kantian ar putea fi structurat în felul următor: 1. Fericirea este dorința tuturor oamenilor (ceea ce ei doresc). 2. Morala (imperativul categoric) este datoria tuturor oamenilor (ceea ce ei trebuie să facă). 3. Unitatea acestor două este cel mai mare bine (summum bonum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a da sens experienței practice a omului printr-un postulat în care Dumnezeu apare ca un garant al moralității, garant pe care îl cere conștiința noastră morală. Apoi, în condițiile în care s-ar încerca totuși o utilizare a postulatului kantian în calitate de argument rațional pentru existența lui Dumnezeu, trebuie remarcate câteva posibile obiecții. De exemplu, nu este obligatoriu ca scopul suprem al acțiunilor noastre, acel summum bonum, să fie și atins. Tendința cea mai firească ar fi să spunem că e
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi gândit" (și căruia îi corespunde existența necesară). Gaunilon a greșit trecând de la un nivel al existenței (existența contingentă) la altul (existența necesară) și a pierdut astfel adevăratul înțeles al argumentului anselmian 91. Critica lui Gaunilon este oarecum asemănătoare criticii kantiene deoarece pentru nici unul dintre ei existența nu este predicabilă. Gaunilon este contemporan cu Anselm dar se apropie prin ideile sale mai degrabă de modernitate, decât de epoca sa și cu atât mai puțin, de sursele neoplatoniciene ale gândirii anselmiene. Interpretările
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
logică. Conceptul divin se manifestă în lucrurile înconjurătoare. Această desfășurare logică a conceptului este chiar trecerea de la conceptul lui Dumnezeu la existența sa, în conformitate cu logica conceptului, și nu în concordanță cu gândirea finită. Iată cum se raportează Hegel la critica kantiană: "Această critică, prin exemplul popular pe care l-a adus a devenit în general plauzibilă; cine nu știe că 100 de taleri reali se deosebesc de 100 de taleri numai posibili? Deoarece, în exemplu acesta cu suta de taleri, această
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acestuia că adepții argumentului au confundat un predicat real cu un predicat logic. Se pune în continuare problema: ce este un predicat real? Prin ce se deosebește un predicat real de unul logic? Adrian Niță consideră că, problemele interpretării respingerii kantiene sunt legate chiar de acest cuvânt: "real"145. Unii autori au considerat că, la Kant, este susținută teza conform căreia existența nu este un predicat (de exemplu Carnap, Ayer, Hintikka). Alții au considerat că se susține ideea că existența nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
recunoască o distincție absolută între planul logico-lingvistic (al predicatului logic) și planul metafizic (al predicatului real). Procedând în acest fel însă, ar însemna că nu mai există corespondență între ideile noastre și lucruri, idee care este contrară spiritului demersului critic kantian 147. În al doilea rând, predicatele ca determinări, ca ceva ce se adaugă conceptului unui lucru și îl sporesc, sunt note ale conceptului și, în acest fel, este greu de înțeles de ce nu sunt și atribute (calități, proprietăți) ale obiectului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
greșește, atunci când afirmă că în cazul în care dolarii ar conține ceva (un penny) mai mult decât dolarii posibili, conceptul nu ar exprima întregul obiect și nu ar fi deci conceptul lor adecvat. Hartshorne nu este de acord cu expresia kantiană de: "concept adecvat". Există o sută de penny în realitate, așa cum există o sută de dolari în sfera posibilului, dar nici un dolar și nici un penny nu poate fi exprimat în totalitate într-un concept. Acest lucru poate fi făcut doar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
propoziția Dumnezeu are existență necesară, deoarece indică o proprietate care îi aparține lui Dumnezeu (ce fel de ființă este acesta). Dacă atribuirea de calități unui subiect este o funcție a unui predicat, atunci "existența necesară" îndeplinește această funcție 155. Critica kantiană nu a vizat "argumentul puternic", în cadrul căruia se vorbește de "existența necesară", ci a vizat argumentul prezentat în capitolul II, argumentul reluat de altfel de majoritatea filosofilor care au criticat argumentul ontologic. În acest argument apare existența obișnuită, iar aceasta
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sens din punct de vedere logic. În cazul conceptului de existență, putem identifica diferențe semnificative între utilizarea logică și cea gramaticală a acestuia. Una dintre contribuțiile semnificative cu privire la problema filosofică a conceptului de existență îi aparține lui Gottlob Frege. Distincția kantiană dintre un "este" copulativ și un "este" al existenței este preluată de Frege și îmbogățită 157. Temeiul acestei distincții este la Frege următorul: în două propoziții, "este" apare cu sensuri diferite dacă cele două propoziții au forme logice diferite. De
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a fost identificarea celor două versiuni diferite ale argumentului ontologic în opera lui Anselm, recunoscând totodată insuficiențele primei variante prezentate în capitolul doi, în sensul că această variantă este ușor criticabilă. Totuși, versiunea "modală" prezentată în capitolul trei, răspunde criticii kantiene deoarece pune în prim plan "existența necesară", un concept complet diferit de conceptul "existenței". În cazul celei de-a doua versiuni nu se mai susține că existența este o perfecțiune, ci existența necesară este o perfecțiune. 4.5. Alvin Plantinga
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
terminologiei anselmiene. Nici Anselm nu a reușit să furnizeze un argument valid care să sprijine propria lui formă de teism 342. Utilizând concepte ale logicii modale, Anselm construiește un argument ontologic superior, care nu poate fi respins pornind de la critica kantiană: existența nu este un predicat. Argumentul din capitolul II a fost un argument ușor de criticat, iar acest lucru a fost recunoscut de cei mai importanți apărători ai argumentului ontologic. Principiul din Proslogion II poate fi sintetizat astfel: a exista
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aceste versiuni sunt de fapt versiuni ale obiecției generale prezentate de Oppy. Cele două obiecții pun la îndoială faptul că poate exista o corespondență între modalitățile logice sau lingvistice (de dicto) și modalitățile ontologice sau reale (de re). Avem perspectiva kantiană care afirmă că nu se poate face o mișcare corectă în cadrul unui argument dinspre o necesitate logică către o necesitate ontologică. O a doua formă a obiecției modale, o formă mai puternică, susține că "modalitatea ontologică necesară" nu are sens
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Introducere în istoria filosofiei medievale, Editura Enciclopedică Română, București, 1973. Weiner, Jhoan, Frege, Editura Oxford University Press, Oxford, 1999. White, John D., "God and Necessity", în International Journal for Philosophy of Religion, vol. 10, nr. 3, 1979. Windelband, Wilhem, Filosofia kantiană, traducere de Mureșan Marius, Editura Grinta, Cluj Napoca, 2005. Wittgenstein, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București. Wood, Alan, Bertrand Russell the Passionate Skeptic, Simon and Schuster, New York, 1958. Indice de nume A Adămuț, Anton
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
filosofie, profesor asociat la Universitatea Centrală și la Universitatea José María Vargas din Caracas (Venezuela), autor a numeroase studii și articole publicate în reviste de specialitate, atât în țară, cât și în străinătate. La editură Institutul European a publicat Teze kantiene de arhitectură (2010). Vasilica Cotofleac, Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere (c) 2012 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, et. 9, 707027, C.P.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
la cumpătatul limbaj al rațiunii", avertiza, în Visele unui prezicător 21, în afinitate cu alti contemporani ai săi care subliniau, asemenea lui Maïmon, bunăoară, dificultățile de comunicare ale mediului filosofic 22. Într-o lucrare ce include aspectul stilistic al textelor kantiene, Herman Parret afirmă că, în ciuda faptului de a se fi declarat zgomotos împotriva limbajului figurat și a "modelor stilistice" și de a fi optat, în perioada operelor criticiste, pentru forma scolastica de prezentare ("arida", "seaca" și "despuiata" de orice "ornamente
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
specificul competenței omului de a se relaționă cu frumosul prin raportare la celelalte facultăți subiective, printr-un efort de a determina unitatea spiritului pornind de la diferitele articulații funcționale ale acestuia. Teoria celor trei facultăți (cognitivă, volitiva, judecativă), care structurează opusul kantian, are antecedente clare în activitatea Academiei din Berlin, principalul punct de sinteză între gândirea occidentală a epocii și cea germană 47, unii dintre ai cărei membrii (că Johann N. Tetens sau elvețienii Johann G. Sulzer și Johann Bernhard Merian) s-
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de breaslă" din Dessau 51. Chiar dacă originea (autoria) teoriei triadei subiective este până la urmă incertă (Dilthey, de pildă, o prezintă că pe un produs evolutiv al cercetărilor cercului psihologic berlinez 52), e limpede că orientarea gândirii germane în direcția formulei kantiene, în această temă, se bazează pe considerarea de facultăți adiționale celei intelectuale. Concepția baumgartiană (la rândul ei de sursa wolffiană) a unei facultăți unice, cea cognitivă, ramificata într-o cunoaștere intelectuală (corespunzătoare gnoseologiei superioare) și o cunoaștere sensibilă (reprezentând gnoseologia
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]